În procesul comunicării, elementele definitorii pentru creşterea eficienţei transmiterii mesajului o reprezintă şi atitudinea, poziţia emiţătorului în raport cu receptorul cu destinatarii informaţiilor.
- Stilul rece - caracterizează formele de comunicare necooperativă, în care emiţătorul nu-şi cunoaşte receptorul, iar acesta din urmă nu poate influenţa discursul celui dintâi. Este cazul emisiunilor radio-tv, unde textile sunt atent elaborate pentru că este în lipsa feedback-ului acestea nu pot fi ajustate pe parcurs.
- Stilul formal - este specific unui process de comunicare cu un auditoriu numeros ale cărui reacţii sunt perceptibile pentru vorbitor. Din acest motiv, trebuiesc evitate repetiţiile, recurgerea la expresii familiar, la lăsarea în suspensie a unor propoziţii începute sau în cazul unui singur interlocutor aceasta va marca o distanţă în raport cu persoana acestuia.
- Stilul consultativ - este specific comunicărilor cu caracter professional, de afaceri, al negocierilor în care participarea interlocutorului este activă.
- Stilul ocazional - este întâlnit în conversaţiile libere între prieteni. Participanţii trec liber, fără restricţii de la un subiect, la altul, în mod neglijent, folosind expresii eliptice, de argou, familiar, etc.
- Stilul intim - presupune recurgerea la un cod personal care transmite informaţii despre stările şi trăirile intime ale partenerilor.