Pin It

Sintagma de „transparenţă decizională" desemnează setul de instrumente prin care administraţia dă o "socoteală" contribuabililor (cetăţenilor), cu privire la activitatea desfăşurată. Pe da altă parte, cetăţenii au dreptul de a fi informaţi sau consultaţi şi de a participa la deciziile luate de către autorităţileadministraţiei publice. Transparenţaurmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiileşi documentele aflate în posesia instituţiilor publice, participarea cetăţenilor la actul decizional şi asigurarea legitimităţii, eficacităţiişiresponsabilităţiiadministraţieifaţă de cetăţean.

Conceptul de transparenţă decizională se referă la două aspecte:

  • participarea la procesul decizional, prin consultarea cetăţenilor;
  • asigurarea accesului la documentele din gestiunea instituţiilor publice. Transparenţa decizională cu ambele aspecte se regăsesc în întreg procesul de realizare a sarcinilor administraţiei publice anterioare, concomitente sau ulterioare aprobării dezvoltării administrative, dar şi în activitatea curentă a acestora cu ocazia asigurării serviciilor publice către cetăţeni. În acest fel, aplicarea principiului transparenţei creează avantaje pentru administraţia publică prin posibilităţile create de a-şi face cunoscute proiectele şi activitatea, de a primi feedback-ulcetăţenilor sub forma propunerilor, de a-şiîmbunătăţi modul de redactare a actelor decizionale şi a câştiga încrederea beneficiarilor.Înacelaşi sens şicetăţenii iau cunoştinţă de activitatea administraţiei publice pe care au ales-o sau o susţin prin taxe şi impozite, îşipotexprima punctele de vedere cu ocazia emiterii deciziilorşi participa direct la activitatea administraţiei publice.

În dezvoltarea Recomandării Rec (2002) 2 a Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei către statele membre privind accesul la documente publice, la nivel local Carta Europeană pentru Autoadministrarea Locală din 1985, Convenţia pentru participarea străinilor la viaţa publică la nivel local, din 1992, sau Carta privind participarea tinerilor la viaţa municipală şireginională tot din 1992, Recomandarea Rec (2001)19 a Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei către statele membre privind participarea cetăţenilor la viaţa publică locală, România s-a preocupat pentru crearea unui cadru juridic adecvat şi conform principiilor europene pentru atragerea cetăţenilor la viaţa publică, întrucât transparenţa asigură:

  • protejarea drepturilor cetăţenilor;
  • sporeşte încrederea cetăţeanului în administraţia publică;
  • contribuie la eficacitatea şi responsabilitatea administraţiei publice;
  • reprezintă o modalitate de reformare a administraţiei publice;
  • contribuie la întărirea statului de drept.

Totodată, demersurile legislative în materia asigurării unui parteneriat eficient între administraţia publică şicetăţeni, pe plan local, corespunde practicii europene mai sus enunţate, potrivit cărora pentru atragerea la viaţa locală trebuie aplicate principiile:

  • deschidere - prin comunicarea activă şi directă;
  • participare - în toate etapele procesului de elaborare a deciziei;
  • răspundere - pentru întreaga activitate desfăşurată;
  • eficienţă - în rezolvarea tuturor problemelor şi crearea unui impact relevant pentru viaţacomunităţii;
  • coerenţă - în aplicarea politicilor publice.

Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică (actele de corupţie), dar şi de a evalua performanţa în administraţia publică locală (capacitatea administrativă).

Totodată, participarea activă şi directă a cetăţenilor la actul decizional în toate etapele sale, contribuie la eliminarea birocraţieişiîmbunătăţireacalităţii serviciilor publice prin:

  • raţionalizarea circuitului documentelor;
  • simplificarea procedurilor de emitere de către autorităţile publice a actelor şi documentelor, informaţiilor;
  • asimilarea propunerilor cetăţenilor pentru îmbunătăţireaactivităţiiadministraţiei publice;
  • reducerea timpilor în soluţionarea cererilor;
  • informatizarea proceselor şi sistemelor de comunicare;
  • standardizarea şi tipizarea documentelor;
  • crearea de structuri funcţionale pentru eliberarea integrată a documentelor;
  • crearea canalelor de comunicare cu cetăţeniiişiorganizaţiileşi organismele private, cu agenţi economici şi alte grupuri de interese;
  • identificarea în timp util a propunerilor şiiniţiativelor în domeniile de impact;
  • stabilirea unui cadru instituţional pentru participarea cetăţenilor la procesul decizional;
  • întocmirea listelor cu persoanele fizice şi juridice de contact pentru iniţiativa decizională;
  • desemnarea unei structuri funcţionale în aparatul de specialitate al autorităţiloradministraţiei publice locale pentru evidenţa, soluţionarea, monitorizarea propunerilor cetăţeneşti;
  • comunicarea în timp util a modului de soluţionare a propunerilor formulate;
  • desemnarea unui funcţionar public pentru urmărirea stadiului soluţionării propunerilor cetăţeneştişi a comunicării rapoartelor anuale.