Decizia privita ca un act rational prin care se alege o anumita actiune in raport cu resursele disponibile, trebuie sa indeplineasca anumite cerinţe
- sa fie fundamentata stiintific, tehnic si legal
- sa fie adoptata de o persoana cu capacitati sau dreptul legal de a o face (imputernicita)
- sa fie clara, concisa, logica, in concordanta cu alte acte, deciyii adoptate anterior
- sa fie operativa si utila
- sa fie completa
Din punct de vedere managerial, decizia poate fi clasificata dupa mai multe criterii:
- dupa importanta:
- decizii strategice
- decizii tactice (ce vizeaza o problema practica)
- decizii operative sau curente
- dupa natura obiectului
- decizii economice
- decizii tehnice
- decizii sociale
- decizii administrative
- decizii organizatorice
- dupa gradul de cunoaştere al problematicii:
- in condiţii de certitudine
- in condiţii de risc
- in conditii de incertitudine
- dupa numarul criteriilor urmarite:
- unicriteriale
- multicriteriale
- dupa modul de adoptare:
- decizii programate (procedee)
- decizii neprogramate
- dupa scopul urmărit:
- decizii de selectare a oportunitatii lor
- decizii de soluţionare
- decizii organizationale
- decizii personale
- dupa numărul persoanelor implicate in adoptare (nivelul)
- decizii individuale
- decizii de grup
- decizii centralizate
- decizii descentralizate
La adoptarea deciziilor un rol important il capata modelul, tipul acestuia. Practica manageriala a identificat numeroase modele: analogic, fizic, matematic etc., avand ca principiu metode si tehnici care se pot clasifica in metode
- cantitative - ex. numeric
- calitative - Braimstorming - ul, opinia expertilor
În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003, procesul elaborării actelor normative parcurge mai multe etape: l.În prima etapă a procesului decizional, vom parcurge faza prealabilă a adoptării, care se declanşează prin publicarea de către autorităţileadministraţiei publice a unui anunţ privind desfăşurarea acestei şedinţe.
Anunţul se publică pe site-ul propriu sau prin afişare la sediusau într-un spaţiu accesibil publicului, poate fi transmis şi către mass media centrală sau locală, cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare, adoptare de către autorităţileadministraţiei publice locale a respectivului proiect de act normativ. Cuprinsul anunţului:
- nota de fundamentare;
- expunere de motive sau referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului;
- textul complet al proiectului de act normativ;
- termenul limită de cel puţin 10 zile şi locul respectiv modalitatea de transmitere a propunerilor, sugestiilor, opiniilor, în scris, cu titlu de recomandare.
Proiectul de act normativ se transmite de către iniţiatorul său mediului de afaceri în cazul în care obiectul său are relevanţă în acest domeniu.
Conducătorul instituţiei publice va desemna o persoană responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, pentru a primi sugestiile, propunerile, opiniile. Proiectul de act normativ se transmite spre avizare şi analiză autorităţilor competente numai după definitivarea sa, pe baza observaţiilorşi propunerilor formulate în dezbaterea organizată.
Dezbaterea proiectului de act normativ se desfăşoară în cel mult 10 zile de la publicarea anunţului privind data, locul desfăşurării sale.
Legiuitorul stipulează şi o excepţie de la procedura dezbaterii publice a proiectelor de acte normative, definind-o generic „din cauza circumstanţelor sale excepţionale" care impune o soluţie imediată, dar şi cu consecinţa de a evita o gravă atingere adusă interesului public.
A 2-a etapă a procesului de luare a deciziei este participarea la lucrările şedinţei publice.
În baza anunţului privind şedinţa publică, afişat la sediul autorităţii, sau pe site-ul propriu, transmis în mass-media cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurareşi adus la cunoştinţacetăţenilorşi a asociaţilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri cu valoare de recomandare, are loc dezbaterea publică la data, ora şi locul anunţat.
Participarea se face în limita locurilor disponibile în „ordinea de precădere" (de prioritate, după caz, dată de interesul asociaţiilor legal constituite în raport cu ordinea de zi a şedinţei.În principiu, nu se poate limita accesul mass-media la şedinţa publică. A 3-a etapăpriveştedesfăşurarea propriu-zisă a şedinţei care va fi prezidată de o persoană din autorităţileadministraţiei publice, responsabil cu organizarea şidesfăşurarea adunărilor publice sau cu atribuţii în acest domeniu, care anunţă scopul şedinţeişi invită participanţii să-şi exprime punctul de vedere referitoare la ordinea de zi (proiect).
La organizarea şedinţei, toate propunerile şi sugestiile vor fi evidenţiate în vederea
analizării, ele având caracter de recomandare şi consemnate în minuta şedinţei. Redactarea minutei se facedupă epuizarea şedinţeişi va fi afişată la sediul autorităţii(sau pe site-ul acestora) şi respectiv arhivată.
Importanţa procedurii decizionale prin organizarea dezbaterii publice a proiectelor de acte normative este dată de obligaţia pe care legiuitorul o stabileşte în sarcina autorităţiloradministraţiei publice de a raporta anual activitatea privind transparenţa decizională.
Raportul anual cuprinde:
- numărul total recomandări primite;
- numărul total recomandări incluse în proiectele de acte normative sau decizii;
- numărul de participanţi la şedinţele publice;
- numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;
- situaţia (numărul litigiilor) în care autoritatea publică a fost acţionată în justiţie pentru nerespectarea procedurilor legii transparenţei;
- evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţeniişiasociaţiile legal constituite;
- numărul şedinţelor care nu au fost publice, cu motivarea restricţionăriiaccesului.
Raportul anual este supus publicităţiişi aducerii la cunoştinţa publică prin afişare sau pe site-ul autorităţii publice.
Pentru asigurarea condiţiilor pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.52/2003, legiuitorul prevede sancţiuni pentru încălcarea acestora:
- pe de o parte pentru funcţionarul public care nu permit accesul persoanelor la şedinţa publică sau le împiedică să participe la procesul de elaborare a actelor normative;
- cetăţenii sau asociaţiile legal constituite pot promova în faţainstanţei de contencios administrativ o acţiune în cazul în care apreciază că le-au fost lezate drepturile prevăzute de lege.
Analiza prevederilor legale privind transparenţa decizională ca formă de participare a cetăţenilor la actul decizional pune în discuţieşi alte obligaţii ce revin autorităţilor.
- identificarea şiţinereaevidenţeiasociaţiilor, organizaţiilor, agenţilor economici, a celor interesaţi pe domenii relevante
- întocmirea unui regulament privind organizarea şidesfăşurareaşedinţelorşi dezbaterilor publice
- inventarierea şi stocarea propunerilor şi opiniilor cetăţeneşti
- publicarea şi informarea continuă a cetăţenilor cu privire la procesul adoptării actelor normative şi stadiul punerii lor în aplicare
- prevenirea cazurilor de conflict cu privire la organizarea şidesfăşurarea acestor adunări(litigii).
O altă constatare privind transparenţa decizională a reprezintă şi faptul că autorităţile publice pot folosi şi alte modalităţi de consultare a cetăţenilor, precum cea electronică (forum) sau întâlniri în comunităţi, pe cartiere, în zone marginale ale localităţilor, în loc public, altul decât sediul autorităţii, având legătură cu impactul, efectul actului ce urmează a fi adoptat.