Importanţa comunicării electronice în administraţia public, şi între administraţia publică şi cetăţeni, individual sau în grup, instituţionalizaţi sau nu, reprezintă o preocupare permanentă şi este dovedită prin demersurile la nivel comunitar, mondial şi naţional, pentru realizarea interoperabilităţii între soluţiile TIC, pentru asigurarea unor interacţiuni eficiente şi efective între admnistraţiile publice. Barierele electronice la graniţele naţionale au reprezentat cea mai mare provocare în această materie.Crearea de servicii publice în sistem electronic, în vederea reducerii formalităţilor administrative şi a facilitării comunicării între statele comunitare, au devenit dimensiuni de nivel naţional.
Programul ISA a fost creat tocmai pentru a evita aceste bariere şi a răspunde nevoii de coordonare şi cooperare la nivelul Uniunii Europene, propunând soluţii, adoptate de comun acord, tocmai pentru înlăturarea acestor bariere (2010-2015). Principalul obiectiv ISA a fost oferirea de soluţii transfrontaliere administraţiilor publice prin crearea de cadre şi servicii comune, de instrumente geografice, prin schimburi de experienţă şi bune practici.
Astfel, Directiva Servicii 2006/123 obliga statele membre ale Uniunii Europene să ofere furnizorilor de servicii posibilitatea de a completa electronic şi în afara graniţelor toate procedurile şi formalităţile necesare pentru a oferi un serviciu în afara tării lor de origine.
În ceea ce priveşte mediul Directivei ISPIRE 2007/2/EC 15 stabileşte o infrastructură pentru informaţii spaţiale în Europa pentru politicile de mediu ale Uniunii Europene şi activităţile care pot avea impact asupra mediului.
În domeniul justiţiei, Sistemul de informaţii privind vizele (VIS), sistemul de informaţii Schengen (SIS), Sistemul European de Dactiloscopie (Eurodac). De asemenea, în domeniu taxelor vamale, accize, impozitare, sunt gestionate operaţional prin sistemul IT trans-europene, care acoperă toate statele membre Uniunii Europene.
În acest sens, strategia europeană de interoperabilitate, prin Agenda digitală pentru Europa şi Planul European de Acţiune Gouvernement 2011-2015, urmăresc trei direcţii importante:
- schimbul de informaţii de încredere;
- arhitectura interoperabilităţii;
- evaluarea implicaţiilor tehnologiei informaţiilor asupra noii legislaţii a Uniunii Europene.
Pentru aceasta la nivel naţional statele membre trebuie:
- să aplice cadrul european de interoperabilitate la nivel naţional până în 2013;
- să alinieze strategiile naţionale în acest domeniu cu iniţiativele similare europene;
- să colaboreze cu celelalte state cu Comisia pentru implementarea şi monitorizarea strategiei;
- să alinieze cadrul naţional cu cel european.
Strategia internaţională în sprijinul comunicării este însă concepută la nivel european, în atrânsă legătură cu conceptul dezvoltării durabile, ceea ce impune în paralel cu dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor interoperaţionale şi următoarele aspecte:
- reducerea consumului de energie prin măsuri ca :
- stingerea calculatorului şi a monitorului în pauze, seara sau în cazul neutilizării;
- alegerea de monitoare cu consum mic de energie;
- zero client-staţii de lucru sub 30 W, virtualizarea staţiilor de lucru, a serverelor sau cloud computing;
- reciclarea materialelor IT;
- echipamente adecvate;
- standarde speciale (Directiva ROHS este transpusă în legislaţia românească prin Hotărârea Guvernului nr.992/2005 privind limitarea utilizării unor substanţe periculoase în echipamentele didactice şi electronice.
Un alt aspect important în implementarea ISA îl reprezintă şi promovarea drepturilor fundamentale, nediscriminarea şi egalitatea de şanse, ceea ce propune înlăturarea barierelor comunicării pentru persoanele cu dizabilităţi, prin implementarea de programe speciale care să asigure alternative funcţionale pentru operaţiuni standard, respectiv achiziţionarea de echipamente şi softuri care să corespundă criteriului de accesibilitate (ex. echipamente cu tastauri speciale, ecrane speciale (Braille), mouse- uri spciale, microfoane, software special).
Toate aceste măsuri vor asigura respectarea principiilor fundamentale, constituţionale, al egalităţii de şanse şi al asigurării participării depline a fiecărei persoane la viaţa economico-socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilităţi sau orientare sexuală, principii fundamentale şi ale Uniunii Europene.