Principiile administraţiei publice rezultă din prevederile legislaţiei în vigoare şi ale ştiinţei dreptului administrativ şi ele pot fi clasificate în următoarele categorii:
- Principii fundamentale ale administraţiei publice;
- Principii organizatorice şi funcţionale ale administraţiei publice.
Principiile fundamentale ale administraţiei publice rezultă din prevederile Constituţiei Republicii Moldova. Aceste principii servesc în acelaşi timp ca principii şi pentru alte ramuri de drept, având un caracter interramural, iar unele din ele sunt, în acelaşi timp, principii generale pentru toate ramurile de drept (principiul legalităţii).
În calitate de principii fundamentale se identifică:
- Principiul legalităţii (în cadrul administraţiei publice)
- Principiul democratismului şi pluralismului politic (art. 5 din Constituţie)
- Principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor în procesul administrării publice (art. 16 din Constituţie)
- Principiul descentralizării serviciilor publice (în raport cu principiul desconcentrării serviciilor publice)
- Principiul autonomiei locale
Principiul legalităţii în administraţia publică nu este expres prevăzută în Constituţie. Acest principiu rezultă din conţinutul articolului 15 din Constituţia Republicii Moldova conform căruia „cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea".
Conform acestui principiu administraţia publică se organizează şi funcţionează în conformitate cu normele de drept, care exprimă voinţa poporului, în conformitate cu legea. In conformitate cu principiul legalităţii orice autoritate publică (factor de decizie), organizaţie sau persoană este obligată să se supună legii (statul prin intermediul autorităţilor publice poartă răspundere în faţa cetăţenilor, iar cetăţenii în faţa statului.
Cele mai importante raporturi, potrivit principiului legalităţii, care apar în cadrul administraţiei publice trebuie să fie reglementate prin lege. Organele administraţiei publice au obligaţia de a executa întocmai legea, inclusiv de a funcţiona şi emite acte administrative în limitele prevăzute de lege.
Principiul democratismului şi pluralismului politic în administraţia publică. Conform art. 5 din Constituţia Republicii Moldova „democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic". Principiul respectiv se manifestă în mod direct în cadrul organizării şi funcţionării autorităţilor publice locale, şi indirect în procesul organizării şi funcţionării administraţiei publice centrale.
Principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor în procesul administrării publice. Egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor este un principiu general a dreptului care rezultă din prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova.
In ceea ce priveşte administraţia publică, realizarea principiului respectiv include anumite aspecte:
- Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să respecte drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi altor persoane, conform legii, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
- Cetăţenii pot participa la organizarea (constituirea), precum, şi funcţionarea (activitatea) organelor (autorităţilor) administraţiei publice în mod egal.
- In caz de încălcare a drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor acestea au dreptul să depună petiţii organelor administrative ierarhic superioare, precum să reacţioneze la fapte.
Principiul descentralizării serviciilor publice. Pentru examinarea acestui principiu este necesar a fi luate în consideraţie prevederile articolului 1 din Constituţia Republicii Moldova, conform căruia, „Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Acest principiu rezultă din prevederile articolului 109 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova şi este strâns legat cu principiul autonomiei locale.
Dacă descentralizarea serviciilor publice se referă la sistemul administraţiei publice (la raporturile dintre administraţia publică locală şi administraţia publică centrală), autonomia locală se referă la dreptul colectivităţilor locale de a soluţiona în mod independent o parte din treburile publice locale.
Principiul autonomiei locale rezultă din prevederile articolului 109 a Constituţiei Republicii Moldova. În literatura de specialitate acest principiul este numit principiul autonomiei administrative. Prin autonomie locală se înţelege dreptul autorităţilor publice locale de a dispune de toate măsurile pentru realizarea la nivel local a intereselor generale ale locuitorilor din teritoriul respectiv.
Autorităţile administrative în statele unitare urmează a fi deosebită de administraţia statelor sau formaţiunilor statale ce formează federaţia. Autorităţile administrative în statul unitar se manifestă uniform luându-se în consideraţie doar nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
Principiile organizatorice şi funcţionale ale administraţiei publice (sunt şi principii ale dreptului administrativ). Sunt caracteristice exclusiv organizării şi funcţionării (activităţii) administraţiei publice, fiind principii ramurale a dreptului administrativ. În calitate de asemenea principii pot fi menţionate următoarele:
- principiul diferenţierii şi fixării funcţiilor şi atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice
- principiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală în procesul funcţionării administraţiei publice.
- principiul îmbinării conducerii ramurale, interramurale şi teritoriale
- principiul răspunderii în limitele competenţei
Principiul diferenţierii şi fixării funcţiilor şi atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice presupune delimitarea strictă a competenţei fiecărei autorităţi administrative astfel ca acestea să nu se dubleze sau să contravină competenţei administrative deja existente. Ulterior funcţiile şi competenţele respective trebuie să fie fixate în lege sau conform legii. Realizând acest principiu se va şti de ce funcţionari este nevoie pentru ca autoritatea administrativă respectivă să-şi exercite funcţiile şi atribuţiile.
Principiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală în procesul activităţii administraţiei publice. Conducerea colegială şi conducerea unipersonală reprezintă 2 forme de organizare a activităţii oricărei autorităţi publice.
Conducerea colegială presupune că organul respectiv este format dintr-un colegiu sau în fruntea autorităţii respective se află un grup de persoane. Conducerea unipersonală presupune că în fruntea organului se află un conducător unic. În administraţia publică are loc îmbinarea acestor forme de conducere, punându-se accent pe conducerea colegială. Astfel, cele mai importante probleme din domeniul administraţiei publice sunt soluţionate în mod colegial, iar problemele urgente şi operative sunt soluţionate în mod unipersonal.
Principiul îmbinării conducerii ramurale, interramurale şi teritoriale. Reieşind din faptul că societatea reprezintă un organism integru şi diferitele probleme care apar în procesul administraţiei publice trebuie să fie soluţionate ţinându-se cont de principiul respectiv. Conducerea ramurală permite de a evidenţia toate particularităţile unui domeniu, însă nu poate funcţiona izolat şi urmează a fi luate în consideraţie legăturile cu alte domenii conexe, precum şi specificul teritorial.
Principiul răspunderii în limitele competenţei. Acest principiu este foarte important în aspect de realizare practică a administraţiei publice. De fiecare dată când este luată o decizie trebuie să fie destul de clar cine va purta răspundere pentru eventualele consecinţe negative a deciziei respective.
Conform prevederilor Comisiei Consiliului Europei au fost elaborate un şir de principii de perspectivă cu caracter material şi procedural în domeniul dreptului administrativ. Aceste principii poartă un caracter de recomandare pentru statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova.
In afară de principiile legalităţii şi egalităţii în faţa legii sunt recomandate următoarele principii cu caracter material:
- principiul proporţionalităţii;
- principiul respectării scopului şi a obiectivelor trasate de lege;
- principiul obiectivităţii;
- principiul imparţialităţii;
- principiul bunei credinţe;
- principiul transparenţei;
- principiul emiterii deciziei în interesul persoanei private (regula de favorizare a persoanei private).
Principiile procedurale:
- principiul dreptului de a prezenta reclamaţii sau cereri organelor administrative (dreptul la petiţionare);
- principiul de a fi reprezentat (asistat);
- principiul operativităţii (promptitudinii) în executare;
- dreptul de a fi auzit;
- principiul obligativităţii autorităţii administrative de a informa persoanele interesate despre procedura administrativă şi dreptul lor de a fi ascultate sau auzite;
- principiul procedurii colective;
- principiul accesului la informaţie;
- principiul obligativităţii de a lua o decizie.
Tema Modalităţile formării organelor administraţiei publice locale
Municipiul Chişinău este organizat în subdiviziuni administrativ-teritoriale numite sectoare, oraşe şi sate (comune).
Administrarea publică a municipiului Chişinău se realizează de către consiliul municipal, consiliile sectorale, orăşeneşti şi săteşti (comunale), ca autorităţi deliberative, şi de către primarul general al municipiului Chişinău, primarii sectoarelor, satelor (comunelor) şi oraşelor, ca autorităţi executive.
Organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice ale municipiului Chişinău se reglementează, în mod corespunzător, de prevederile prezentei legi referitoare la autorităţile administraţiei publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, precum şi de prevederile Legii privind statutul municipiului Chişinău.
Consiliul municipal Chişinău, consiliile sectorale, oraşeneşti şi săteşti (comunale), primarul general al municipiului Chişinău şi primarii sectoarelor, oraşelor şi satelor (comunelor) se aleg în condiţiile Codului electoral.
Consiliul municipal Chişinău se constituie din 51 de consilieri.
Consiliile sectorale ale municipiului Chişinău se constituie din următorul număr de consilieri: Botanica - 25, Buiucani - 23, Centru - 23, Ciocana - 23, Rîşcani - 25.
Municipiul Chişinău are un primar general şi 4 viceprimari. Viceprimarii se aleg în condiţiile art.14 şi 26.
Sectoarele municipiului Chişinău au cîte un primar şi doi viceprimari. Viceprimarii sectoarelor municipiului Chişinău se aleg în condiţiile art.31.
Consiliul municipal şi consiliile sectorale ale municipiului Chişinău se constituie, funcţionează şi pot fi dizolvate în condiţiile art.13, ale capitolului II secţiunea a 3-a, ale art.25 şi 48, care se aplică în mod corespunzător.
Consiliul municipal Chişinău coordonează activitatea consiliilor unităţilor administrativ- teritoriale din componenţa municipiului în vederea prestării serviciilor publice de interes municipal.
Consiliul municipal Chişinău realizează, în mod corespunzător, competenţele prevăzute de prezenta lege pentru consiliile locale, precum şi de Legea privind statutul municipiului Chişinău.
Consiliile sectorale ale municipiului Chişinău realizează, în mod corespunzător, competenţele prevăzute de prezenta lege pentru consiliile unităţilor administrativ-teritoriale de nivelurile întîi şi al doilea, precum şi de Legea privind statutul municipiului Chişinău.
Primarul general şi viceprimarii municipiului Chişinău exercită, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de prezenta lege pentru primarii unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi, precum şi de Legea privind statutul municipiului Chişinău.
Primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Chişinău exercită atribuţiile prevăzute de prezenta lege pentru autorităţile locale executive de nivelul întîi, cu excepţia celor exercitate de primarul general al municipiului Chişinău. Primarul sectorului municipiului Chişinău poate propune consiliului sectoral consultarea populaţiei, prin referendum local, privind problemele locale de interes deosebit.
Consiliul municipal Chişinău se întruneşte în şedinţă ordinară, cu ordinea de zi propusă, o dată la 3 luni, la convocarea primarului general.
Consiliul municipal Chişinău se poate întruni în şedinţă extraordinară în cazul unor probleme de neamînat sau de cîte ori este necesar, la iniţiativa primarului general sau la cererea scrisă a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.
Un grup de cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi este în drept să convoace de sine stătător în şedinţă, cu ordinea de zi propusă, Consiliul municipal Chişinău în cazul în care primarul general:
- a) nu a convocat în şedinţă ordinară consiliul în decurs de 15 zile după expirarea termenului de convocare; ori
- b) refuză sau se află în imposibilitate de a convoca în şedinţă extraordinară consiliul la cererea consilierilor, conform prevederilor (2).
Consiliul municipal Chişinău alege prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte care o prezidează. Preşedintele şedinţei este asistat de secretarul consiliului municipal
Convocarea şedinţelor consiliului sectoral al municipiului Chişinău se face în condiţiile art.16.
În fiecare sector al municipiului Chişinău, primarul general numeşte, în condiţiile legii, un pretor, care este reprezentant al primarului general.
Pretorul este asistat de un aparat de lucru, denumit pretură. Personalul preturii este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii..
Organigrama, statele de personal ale subdiviziunilor instituite în sectoare, precum şi regulamentele preturilor se aprobă de Consiliul municipal Chişinău, la propunerea primarului general.
În activitatea sa, pretorul se conduce de legislaţia în vigoare, de dispoziţiile primarului general şi de regulamentul preturii.