loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În literatura de specialitate, pornindu-se de la punctul de vedere exprimat de David H. Rosenbloom[1] că „administraţia publică, ca multe alte strădanii umane, este dificil de definit, dar oamenii au cu toţii un sens al acesteia, deşi sunt păreri diferite cum ar putea fi realizată", s-a apreciat că administraţia publică este o categorie aşa de abstractă şi variată, încât poate fi descrisă în termeni diferiţi.

Unanim recunoscut e faptul că din punct de vedere etimologic termenul de „administraţie" provine din limba latină, „administer" traducându-se prin agent, ajutător, servitor sau, într-un alt sens, instrument.

Cuvântul „administer" s-a format din rădăcina „minus"-„minor" care înseamnă mai puţin şi din prefixul „ad" care arată direcţia, „sensul" şi subliniază starea de inferioritate în raport de „magister", care se traduce prin „cel care comandă", superiorul, şeful, cuvânt care s-a format din „magis" care înseamnă mai mult.

Tot în limba latină verbul „administro" înseamnă a da o mână de ajutor, a conduce, a dirija.

Dicţionarul limbii române reţine pentru verbul „a administra" explicaţia: a conduce, a cârmui, iar pentru „administraţie" - totalitatea autorităţilor administrative existente într-un stat, secţie sau serviciu, care se ocupă de probleme administrative ale unei instituţii sau agent economic.

În limbaj uzual termenul „administraţie" este utilizat în mai multe sensuri. Prin administraţie se poate înţelege: conţinutul principal al activităţii executive a statului; sistemul de autorităţi publice care înfăptuiesc puterea executivă, conducerea unei instituţii publice, un compartiment (direcţie, serviciu, birou) dintr-o instituţie publică etc.

Dintre multiplele sensuri ale termenului de administraţie, preocupările teoretice s-au axat pe clarificarea noţiunii de administraţie publică.

Parte componentă a istoriei fiecărui stat, studiul administraţiei publice implică o serie de conexiuni pe care le are cu diverse laturi ale vieţii social-politice, în funcţie de epoca istorică la care se raportează studiul în cauză, aceasta datorită faptului că orice tip de administraţie este rezultatul direct al mediului social respectiv.

 

[1]   David H. Rosenbloom, „Public Administration. Understanding Management, Politics and Law în the Public Sector", Random House, New York, 1989

Loading...