loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Între societate, ca sistem global, şi stat, ca subsistem component, există multiple relaţii de interdependenţă.

Administraţia publică, subsistem al sistemului statal, are misiunea să promoveze, să realizeze şi să apere acele valori sociale consacrate juridic, de regulă şi în principal prin reglementări primare exterioare ei sau, cu alte cuvinte, stabilite prin lege, care exprimă anumite interese sociale, corespunzătoare unor nevoi sociale fundamentale, considerate ca atare de puterea legislativă.

Ca fenomen suprastructural de natură instituţională, administraţia publică este determinată în mod esenţial de fundamentele economice pe care se sprijină, de relaţiile sociale în care se găseşte şi de modul de alcătuire şi funcţionare a statului din care face parte.

Astfel, într-o economie de piaţă, administraţia publică este chemată să vegheze la asigurarea derulării normale şi legale a relaţiilor specifice iniţiativei private şi liberei concurenţe, intervenind în situaţia încălcării regulilor ce guvernează relaţiile economice, în vederea restabilirii lor. De asemenea, administraţia are responsabilitatea gestionării bunurilor din domeniul public şi privat, de interes naţional sau local, fie direct, de către autorităţile care o alcătuiesc, fie prin intermediul regiilor autonome şi al societăţilor comerciale pe care le are în subordine.

Într-un stat de drept, autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile necesare exercitării nestânjenite a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, contribuie la promovarea şi apărarea lor. De asemenea, administraţia publică asigură prestarea de servicii publice în cele mai diverse domenii: învăţământ, sănătate, cultură, edilitar-gospodăresc, ordine publică, etc.

Prin toate aspectele sumar enunţate mai sus, administraţia publică intervine în mediul social, după cum acesta, la rândul lui, intervine asupra administraţiei publice.

Intervenţia mediului social asupra administraţiei publice poate fi neinstituţionalizată (de natură sociologică) , atunci când se produce difuzarea în mediul administrativ a unor concepţii, obiceiuri şi comportamente îndeobşte practicate, sau poate fi instituţionalizată, atunci când prin modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice sunt prevăzute

proceduri pentru adaptarea la nevoile diferitelor grupuri sociale.

În măsura în care administraţia publică vine în întâmpinarea nevoilor sociale fundamentale şi corespunde exigenţelor privind satisfacerea acestora, există un raport de compatibilitate între ea şi mediul social, întrucât îşi îndeplineşte misiunea socială.

Dacă însă, administraţia publică nu vine în întâmpinarea acestor nevoi, iar cadrul său instituţional şi funcţional nu este receptiv la informaţiile şi impulsurile mediului social, ea trebuie reformată, prin utilizarea întregii game de mijloace, de la reorganizări, până la restructurări de personal.

Loading...