Administrație publică

Serviciul public este un organism creat de catre stat, judeţ sau comună, cu o competenţă şi putere determinate, cu mijloacele financiare procurate din patrimoniul general al admnistraţiei creatoare, pus la dispoziţia publicului pentru a satisface în mod regulat şi continuu o nevoie cu caracter general, căreia iniţiativa privată nu ar putea să-i dea decât o satisfacţie incompletă şi indeterminată.

Serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general, în regim de putere politică. Infiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea şi

functionarea lor constituie atributul autorităţilor executive, adică al prefecţiilor şi primarilor. In categoria serviciilor publice se includ: 1 Servicii publice cu caracter statal

2Servicii comunitare (înfiinţate la nivel local, dar şi judeţean) 3Serviciile publice de gospodărie comunală 4Alte servicii publice locale 5Servicii publice comerciale 6Servicii publice pentru activităţi culturale Dupa natura serviciilor publice se disting : 1Servicii publice administrative(S.P.A.) 2Servicii publice industriale şi comerciale(S.P.I.C) Dupa modul în care se realizează interesul general deosebim :

1servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor 2servicii publice care oferă avantaje particularilor în mod indirect 3servicii publice destinate colectivităţii în ansamblu Din punct de vedere al importanţei sociale deosebim : 1servicii publice vitale (alimentare cu apa, canalizare)

2servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii, centre de informare etc.)

Problema tipologiei serviciilor publice nu este încă pe deplin clarificată, existând, în opinia specialiştilor, criterii extrem de variate de clasificare.

De aceea prezentăm aici şi alte câteva criterii, acestea fiind cele mai cunoscute în literatura de specialitate:

• După obiectul de activitate:

1. servicii publice administrative, acestea fiind realizate numai de stat prin instituţiile sale (ex. servicii publice judiciare, de legiferare, de administrare a domeniului public)
2. servicii publice industriale şi comerciale- au ca obiect activităţile cu caracter industrial şi comercial (ex. serviciile de transport feroviar, de transport urban sau metrou , exploatarea liniilor de tramvai sau autobus)
3. servicii publice de distribuire a apei , gazului şi electricităţii etc.
   2. După scopul propus:
      1. servicii publice înfiinţate de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (ex. servicii publice de salubritate, de sănătate, educaţie)
      2. serviciile publice înfiinţate de instituţii publice centrale şi locale (ex. servicii publice de învăţământ organizate în vederea reconversiei profesionale)
      3. regii autonome de interes local şi naţional (ex. Regia Autonoma de Transport Bucureşti)

În opinia altor autori de specialitate serviciile publice pot fi clasificate astfel: 1. După forma de organizare:

1. servicii publice care funcţionează sub forma de organe ale administraţiei publice (ex: ministerul Sănătăţii, direcţiile judeţene de sănătate publică etc.). Acestea îşi desfăşoară activitatea, de regulă, în mod gratuit şi din oficiu cu personal de specialitate, în mod continuu şi ritmic şi adoptă sau emit acte administrative
2. servicii publice care funcţionează sub formă de instituţii publice (ex: Societatea Naţională de Radio şi Societatea Naţională de Televiziune etc.). Se înfiinţează, reorganizează şi desfiinţează prin lege sau potrivit legii, de către Parlament, Guvern, ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de către consiliile judeţene şi locale. Işi desfăşoară activitatea fie gratuit, fie cu plată prin încasarea unor taxes au tarife; numai unele dintre ele emit acte administrative (ex: diplome de absolvire, certificate medicale, atestate etc.)
3. servicii publice care funcţionează sub formă de regii autonome, societăţi şi companii naţionale de interes public. Se înfiinţează, reorganizează şi desfiinţează prin hotărâri ale guvernului sau ale consiliilor judeţene şi locale. Îşi desfăşoară activitatea la cerere, contra cost şi după programe aduse la cunoştiinţa celor interesaţi.
   2. După obiectul lor de activitate
      1. servicii publice care au ca obiect păstrarea ordinii publice şi apărarea naţională- care sunt realizate de Ministerul Apărării Naţionale, MIRA, Ministerul Justiţiei prin unităţile lor deconcentrate în teritoriu

• servicii publice care au ca obiect activităţile financiare şi fiscale, realizate de M.F P.

prin unităţile deconcentrate în teritoriu

1. servicii publice care au ca obiect învăţământul şi cercetarea- realizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi prin unităţile lor deconcentrate în teritoriu

• servicii publice care au ca obiect asigurarea socială şi sănătatea colectivităţii- care se

realizează prin Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familie, Ministerul Sănătăţii şi prin unităţile lor deconcentrate în teritoriu

• servicii publice care au ca obiect satisfacerea intereselor de artă şi cultură- se

realizează prin Ministerul Culturii şi Cultelor şi unităţile sale din teritoriu

1. servicii publice care au ca obiect satisfacerea intereselor economice- care sunt realizate de Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi turismului, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale etc., precum şi prin companiile şi societăţile naţionale de interes public aflate în subordinea lor.

3. Din punct de vedere al gradului de extensie:

1. servicii de importanţă naţională

• servicii locale (de importanţă judeţeană, municipală, orăşenescă sau comunală)

Conform Clasificării Centrale a Producţiei serviciile publice se regăsesc în următoarele categorii :

• -SERVICII DE COMUNICAŢII
• -SERVICII DE INVĂŢĂMÂNT
• -SERVICII DE AMBIENT
• -SERVICII LEGATE DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE
• -SERVICII DE TRANSPORT

Clasificarea serviciilor din punctul de vedere al marketingului serviciilor

Cea mai elaborată clasificare a serviciilor este cea propusă de Christopher Lovelock care are la bază şase combinaţii bipolare de criterii, realizând în fapt, tot atâtea tipologii ale serviciilor. Astfel :

1. Natura activităţii de prestaţie :
   1. serviciile tangibile- prin care se acţionează fie asupra corpului uman (sănătate, transport persoane, restaurant, frizerie-coafură etc.) fie asupra unor bunuri (transport marfă, reparaţii, curăţătorii etc.)
   2. serviciile intangibile- prin care se acţionează fie asupra minţii omului (educaţie, radio-TV, informaţii, teatre etc.), fie se procesează informaţii (bancare, juridice, asigurări)
2. Relaţiile cu clienţii :

1. servicii livrate continuu- având la bază fie relaţii ferme, formalizate (asigurări, TV, cablu, rel. bancare etc.), fie relaţii neformalizate (poliţie, iluminat public etc.)

• servicii livrate discontinuu (periodic)- fie prin relaţii ferme, formalizate (telefonie prin

abonament, teatre cu abonament, reparaţii în garanţie etc.), fie prin relaţii neformalizate (închiriere, poştă, transport public, restaurant etc.)

3. Posibilităţile de personalizare a serviciilor :
   1. servicii cu posibilităţi mari de personalizare- (servicii juridice, servicii de sănătate, servicii de taximetrie etc.)
   2. servicii cu posibilităţi medii de personalizare- (educaţie, programe de prevenire a îmbolnăvirirlor, telefonie, hotelărie etc.)
   3. servicii cu posibilităţi reduse de personalizare- (transport public, spectacole sportive, teatre ambulante etc.)
4. Gradul de rigiditate a ofertei :
   1. vârful cererii poate fi satisfăcut fără întârzieri majore şi în care gradul de fluctuaţie a cererii în timp este larg (înalt)-(elecricitate, gaze naturale, telefonie, poliţie, pompieri) sau îngust (asigurări, servicii juridice, servicii bancare etc.)

• vârful cererii depăşeşte capacitatea ofertei şi în care gradul de fluctuaţie a cererii în

timp este larg (înalt)- (calculul impozitelor şi taxelor, transportul de călători, teatre etc.) sau îngust (anumite servicii juridice, bancare, asigurări etc. dar cu capacitate insuficientă la nivelul afacerii)

5. Metodele de livrare a serviciilor :
   1. clienţii se deplasează la loculprestaţiei-(teatru, transport călători etc.)
   2. prestatorul se deplasează la domiciliul clientului-(servicii deratizare, îngrijirea copilului,reparaţii la domiciliu, servicii poştale etc.)

• clienţii şi prestatorii sunt separaţi în spaţiu- (televiziune prin cablu, radio- TV, companii telefonice etc.)

6. Caracteristicile prestaţiei :
   1. servicii în care echipamentele şi personalul în contact determină, fiecare în parte, în grad înalt calitatea prestaţiei-(stomatologie,, transport aerian de persoane, hoteluri etc.)
   2. servicii în care echipamentele au un rol hotărâtor, iar personalul unul mai redus- (transport subteran, bănci informatizate, transport de mărfuri etc.)

• servicii în care personalul are rol hotărâtor, iar echipamentele unul mai redus-(educaţie, consultanţă managerială etc.)

• servicii în care atât rolul echipamentelor cât şi al personalului este redus —(telefonie)