Pin It

Unul dintre efectele pozitive ale descentralizării administrative o reprezintă crearea serviciilor publice comunitare.Aceste servicii publice constituie o componentă a programului de reformă a administraţiei publice, urmarindu-se apropierea seviciilor publice de cetăţeni.

Serviciile publice comunitare se deosebesc atât der serviciile descentralizateale administraţiei centrale, cât şi de serviciile administraţiei locale, întrucât se află într-o dublă subordonare atât pe orizontal,cât şi pe verticală.În concret,serviciile publice comunitare se organizează în subordinea consiliilor judeţene,însă organele de specialitate ale administraţiei publice ale administraţiei publice centrale asigură coordonarea şi controlul activităţii acestor servicii.

Unele dintre serviciile publice comunitare se organizează sub forma unor structuri interioare, compartimente de lucru ale consiliilor locale şi judeţene, iar altele se înfiinţează ca structurexterioare, având statut de personae juridice.

Serviciile publice comunitare fac parte din categoria serviciilor publice administrative care se gestionează în mod direct de către administraţia publică centrală şi locală ,între care se gestionează în mod direct de către administraţia publică centrală şi locală, între care trebuie să eziste o permanentă cooperare.

În continuare vom analiza următoarele servicii publice comunitare:

1serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor; 2serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor; 3serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă; 4serviciile publice comunitare pentru cadastru şi agricultură

Serviciul de asigurare a ordinii publice

Ca serviciu public specializat, subordonat nemijlocit Primarului, are ca sarcini

prioritare asigurarea ordinii şi liniştii publice pe întreg teritoriul municipiului, creşterea eficienţei pazei obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat.

Activitatea se desfăşoară pe baza Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Consiliului local. Şeful Serviciului Poliţiei comunitare face parte de drept din Comisia locală de ordine publică. Atribuţii:

  • asigură ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de pază şi ordine publică, previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia şi comerţul stradal, precum şi alte fapte stabilite prin hotărâri ale Consiliului local;
  • asigură paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat stabilite , conform planurilor de pază şi ordine publică;
  • asigură însoţirea şi protecţia reprezentanţilor primăriei sau a altor persoane cu funcţii din instituţiile publice locale la executarea unor controale sau acţiuni specifice;
  • participă, după caz, la asigurarea fluenţei traficului rutier, cu ocazia efectuării unor lucrări de modernizare şi reparaţii ale arterelor de circulaţie din localitate;
  • asigură supravegherea parcărilor auto, a unităţilor şcolare, a zonelor comerciale şi de agrement, a pieţelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de pază şi ordine publică;
  • constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale privitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curăţenia localităţilor, comerţul stradal, protecţia mediului înconjurător, precum şi pentru faptele care afectează climatul social, stabilite prin lege, hotărâri ale Consiliului local sau dispoziţii ale primarului
  • participă la asigurarea măsurilor de ordine , cu ocazia adunărilor publice, mitingurilor, manifestărilor cultural - artistice şi sportive organizate în localitate;
  • intervine, împreună cu organele abilitate, la solicitarea cetăţenilor, pentru aplanarea stărilor conflictuale, prinderea unor făptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora
  • acţionează, împreună cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protecţia civilă etc. la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente
  • controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă, sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi măsurile ce trebuie luate, în vederea îmbunătăţirii stării de curăţenie a localităţii
  • comunică, în cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate, datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competenţa sa, despre care a luat cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii misiunilor specifice
  • însoţeşte, în condiţiile stabilite prin regulament, funcţionarii primăriei la executarea unor controale şi la punerea în executare a unor hotărâri ale consiliului local, asigurând protecţia acestora şi prevenirea oricăror acte de tulburare a ordinii publice
  • verifică şi soluţionează, în limitele legii, sesizările asociaţiilor de proprietari sau locatari privind săvârşirea unor fapte prin care se încalcă normele legale, altele decât cele cu caracter penal
  • sprijină Poliţia Română în activităţile de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi şi executării pedepselor, precum şi a persoanelor dispărute
  • poate asigura, contracost, paza unor obiective, pe bază de contracte de prestări servicii, încheiate între Poliţia comunitară şi beneficiarii serviciilor prestate.
  • îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege şi dispoziţii ale Primarului.
  1. Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor

Potrivit art.7 din O.G. nr.87/2001,aceste servicii publice se înfiinţează n subordinea consiliilor locale prin reorganizareacompartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al acestor consilii şi a formaţiunilor locale de evidenţa a populaţiei din structura Ministerului Administraţiei si Internelor.

De asemenea, potrivit art.6 alin.(l) din aceeaşi ordonanţă se înfiinţeză,în subordinea consiliilor judeţene,servicii publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor,prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consilii,precum şi a formaţiunilor teritoriale de evidenţă inforatizatăa persoanei.

Serviciilor publice comunitare judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti funcţionează cva instituţii publice de interes judeţean, respectiv municipal, cu personalitate juridică.

Potrivit art. 2 din O.G.nr 87/2001, coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare se asigură, în mod unitar, de Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, care este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea MIRA.

Din aceste dispozitii legale rezultă, fără echivoc, faptul că serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor au o dublă subordonare, atât faţă de autorităţile publice locale care hotărăsc înfiinţarea lor, cât şi faţă de administraţia publică centrală care asigură îndrumarea de specialitate a acestor servicii.

Dat fiind acest statut legal al serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, se impune delimiarea exactă a competenţelor administraţiei publice centrale şi locale cu privire la aceste servicii publice. În acest sens, considerăm că administraţia publică locală are următoarele componente:aprobarea organigramei şi a numarului de personal ,numirea şi revocarea din funcţie a conducerii acestor servicii publice, stabilirea salariilor personarului, aplicarea unor sancţiuni disciplinare etc.

Chiar dacă aceste atribuţii ale consiliilor locale şi judeţene nu sunt stabilite în mod expres prin O.G. nr.87/2001, ele rezultă din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, care stabileşte competenţele acestor autorităţi publice. Astfel, potrivit art. 38 alin (1) lit.i) şi art. 107 alin. (1) lit. h) din această lege, consiliile locale şi judeţene înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local, respectiv, judeţean.

În baza aceloraşi texte de lege de lege, consiliilor locale şi judeţene au următoarele atribuţii:

1urmăresc, controlează şi analizează activitatea serviciilor publice înfiinţate;

2instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru acestev servicii publice;

3numesc şi eliberează din funcţie, în conditiile legii, conducătorii seviciilor pubşice din subordinea lor;

4aplică sancţiuni disciplinare, în conditiile legii, persoanelor pe care le-au numit.

Aceste atribuţii ale consiliilor locale şi judeţene sunt valabile şi în cazul serviciilor publice comunitare care nu sunt alceva decât o subcategorie a serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz.

Dacă unele din aceste atribuţii prevăzute de Legea nr. 215/2001, vor fi date prin lege specială, în competenţa administraţiei publice centrale, se va aplica reglementarea specială, potrivit principiului lex specialia generalibus derogat. Este însă necesar ca reglemnetarea specială să aibă cel puţin aceaşi forţă juridică cu reglementarea generală, ceea ce nu este cazul O.G. nr. 87/2001.

Atribuţiile principale ale administraţiei centrale (Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa persoanelor) cu privire la serviciile publice comunitare locale sunt prevăzute în art. 17 din O.G. nr. 87&2001, acestea fiind următoarele:

1asigurarea punerii în aplicare unitară a reglementărilor legale în domeniul evidenţei persoanelor, a stării civile şi a schimbării pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

2Elaborarea normelor şi metodologiilor de lucru utilizate de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor

3Administrarea registrului naţional de evidenţă a persoanelor care conţine datele de identificare şi de adresele tuturor cetăţenilor români, precum şi imaginile posesorilor de cărţi de identitate.

4Furnizarea, în condiţiile legii, a datelor de identificare a persoanei, solicitate de autorităţi şi instituţii publice, agenţi economici şi de alte persoane juridice pentru derularea unor acţiuni de interes general, reglementate prin acte normative.

5Asigurarea compatibilităţii sistemelor informaţionale care stochează şi prelucrează date referitoare la persoană

6Punerea în aplicare, împreună cu celelalte instituţii abilitate, a reglementărilor privind confidenţialitatea şi protecţia datelor referitoare la persoană

7Gestionarea sistemului informatic de evidenţă a persoanelor

8Asigurarea dotării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanlor precum şi furnizarea registrelor de stare civilă şi a materialelor necesare emiterii cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a certificatelor de stare civilă.

9Colaborarea cu celelalte organe de specialitate ale administraţei publice centrale pentru constituirea unor registre permanente, potrivit legii.

Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor asigură atât întocmirea, păstrarea, evidenţa şi eliberarea actelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a listelor electorale, cât şi primirea cererilor de eliberare a paşapoartelor simple, permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor şi a plăcilor cu numere de înmatriculare în sistem de ghişeu unic [art. 1 alin.(2) din O.U. nr. 87/2001].

Pentru realizarea acestor activităţi, serviciile publice comunitare locale şi judeţene le sunt conferite de lege anumite atribuţii.

Astfel, potrivit art.5 din O.G. nr. 87/2001, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor au următoarele atribuţii principale:

1Întocmesc, ţin evidenţa şi eliberează certificatele de stare civilă.

2Înregistrează actele şi faptele de stare civilă, precum şi menţiunile şi modificările

statutului civil, domiciliului şi reşedinţei persoanei, în condiţiile legii.

3Întocmesc şi păstrează registrele de stare civilă, în condiţiile legii.

4Întocmesc, completează, rectifică, anulează sau reconstituie actele de stare civilă şi orice menţiuni efectuate pe actele de stare civilă, în condiţiile legii.

5Actualizează, utilizează şi valorifică Registrul local de evidenţă a persoanei, care onţine datele de identificare şi adresele cetăţenilor care au domiciliul în raza de competenţă teritorială a serviciului public comunitar respectiv.

6Furnizează, în condiţiile legii, datele de identificare şi de adresă ale persoanei către autorităţiile şi instituţiile publice centrale, judeţene şi locale, agenţii economici şi către cetăţeni.

7Furnizează, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei, date necesare pentru actualizarea Registrului permanent de evidenţă a populaţiei.

8Î ntocmesc listele electorale permanente.

9Constată contravenţii şi aplică sanţiuni, în condiţiile legii.

10Primesc, în sistem de ghişeu unic, cererile şi documentele necesare în vederea eliberării cărţilor de identitate, cărţilor de alegător, paşapoartele simple, permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare a autovehiculelor şi le înainteză serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor,serviciilor publice comunitarepentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor ,respectiv serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatricularea a vehiculelor;

11Primesc de la serviciile publice comunitare competente cărţile de identitate,cărtile de alegător, paşapoartele simple ,permisele de conducere,certificatele de înmatriculare a autovehiculelor şi plăcile cu numere de înmatriculare a vehiculelor pe care le elibereză solicitanţilor;

12Ţin registrele de evidenţă pentru fiecare categorie de documente eliberate.

Serviciile publice comunitare judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

1Actualizează, utilizeaza şi valorifică Registrul judeţean de evidenţă a persoanei;

2Furnizează, în cadrul Sistemului naţional de evidenţă a populaţiei,date necesare pentru actualizarea Registruluiu permanent de evidenţă a populaţiei;

3Coordonează şi controlează metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale;

4Controlează modul de gestionare şi de întocmire a registrelor de stare ccivilă şi a listelor electorale permanente de alegător;

5Asigură emiterea certificatelor de stsre civila, a cărţilor de identitate şi cărţilor de alegător;

6Monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale în domeniul asigurării protecţiei datelor referitoare la persoană;

7Gestionează resursele materiale şi dotarea necesară activităţii proprii;

8Ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă, exemplarul 2, şi efectuează menţiuni pe acesta, conform comunicării primite.

Activitatea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor este coordonată de secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, respectiv de secretarul municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, oraşului, şi comunei.

Aspecte legate de organizarea şi funcţionarea administraţiei publice

  1. Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor

Ambele categorii de servicii sunt reglementate prin O.G. nr. 83/2001

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelorse înfiinţeaza sub forma unui comparrtiment al aparatului propriual prefecturilor,prin reorganizarea formaţiunilor teritoriale de paşapoarte din cadrul serviciilor judedeţene de evidenţă informatizată a persoanei din structura MIRA.

Ele asigură întocmirea, păstrarea, evidenţa şi eliberarea paşapoartelor simple.

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor au următoarele atribuţii principale:

1Soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora, în conformitate cu prevederile legii, ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

2Asigură eliberarea paşapoartelor simple în colaborare cu serviciile comunitare locale de evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

3Administrează, gestionează şi valorifică registrele judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti de evidenţă a paşapoartelor.

4Asigură înscrierea de menţiuni în paşapoarte, în condiţiile legii;

5Organizează, la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, gestionarea şi controlul eliberării paşapoartelor.

Potrivit art.2 din O. G.nr 83/2001, coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii publice comunitare se asigură de către Direcţia Generală pentru Paşapoarte, respectiv Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul MIRA.

Pentru eliberarea paşapoartelor, serviciile publice comunitare din cadrul prefecturilor trebuie să conlucreze permanent cu serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor.Asfel ,potrivit art 12 alin.(1) din 0.G.nr.83/2001, cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple ori de prelungire a valabilităţii acestora se depun de cde către cei interesaţi la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor în a caror rază teritorială îşi au domiciliul. Aceste servicii publice preiau cererile respective şi le transmit, în mod operativ, spre soluţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor din cadrul prefecturilor.

Aceste din urmă servicii publice analizează cererile depuse, emit paşapoartele simplesolicitate de cetăţeni sau, după caz, se înscriu menţiunile necesareîn acestea şi le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, care le eliberează solicitanţilor.

Servicile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculeor se înfiinţeză în cadrul aparatului propriu al prefecturilor, prin reorganizarea compartimentelor regim permise de conducere şi certificate de înmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţa informatizată a persoanei din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor .

Aceste servicii publice au urmatoarele atribuţii principale:

1Constituie, actualizează,valorifică, Registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate;

2Organizează examenele pentru obţinerea permiselor de conducere, în condiţiile legii;

3Asigură emiterea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentu vehicule rutiere;

4Soluţionează cererile pentru eliberarea permiselor de conducere a, certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru vehicule în condiţiile legii;

5Monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale în domeniul protecţiei datelor referitoare la persoană;

6Genstionează resursele materiale din dotare necesare activităţii proprii.

În exercitarea atribuţiilor lor, aceste servicii publice comunitare cooperează cu serviciile publice comunitare penru eliberarea şi evidenţa persoanelor.

Coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii publice comunitare se asigură de către Direcţia Generală de Paşapoarte, respectiv Direcţia regim de permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul MIRA.

Potrivit art.1 din O.G.nr.88/2001, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin intermediul celor două direccţii, va asigura punerea în aplicare, într-o concepţie unitară, a legislaţiei în vigoare în domeniul paşapoartelor simple, respectiv în domeniul permiselor de conducere şi al certificatelor de înmatriculare, precum şi a programelor de reformă privind apropierea administraţiei publice de cetăţeni.

  1. Serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă

Potrivit art.1 din O.G. nr.88/2001, serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă se organizează în subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi ale secoarelor municipiului Bucureşti.

Aceste servicii publice se împart în: servicii profesioniste şi servicii voluntare.

Serviciile publice profesioniste se înfiinţează în subordinea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin preluarea de la MIRA a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă, a grupurilor şi a brigăzilor de pompieri militari.

Servicile publice comnunitare voluntare se organizează în subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili şi a formaţiunilor de protecţie civilă din subordinea cestora. Aceste servicii publice comunitare vor fi transformate în servicii profesioniste, o dată cu dotarea şi asigurarea resurselor necesare.

Serviciile publice comunitare sunt supuse unei duble subordonări, atât faţă de administraţia publică locală, cât şi faţă de administraţia publică centrală. Asfel coordonarea activităţii acestor servicii publice se face, pe de-o parte, de către preşedintele consiliului judeţean şi de primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de primarii localităţilor, iar, pe de altă parte, coordonarea şi controlul metodologic al acestor servicii publice se fac de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă [art. 7 şi art 11 alin.(1) din O.G. nr.88/2001]. De asemenea, regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice comunitare se întocmeşte pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General şi se aprobă de consilile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor Asfel structura organizatorică şi dotarea servicilor publice comunitare se aprobă de consiliile judeţene şi locale pe baza criteriilor minime de performanţă elaborate de Inspectoratul General şi aprobate prin ordinal MIRA

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale,demilitarizat,cu personalitate juridică şi funcţionează în

subordinea MIRA.

Serviciile publice comunitare şi Inspectoratul General fac parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională şi au ca scopuri principale: apărarea vieţii, bunurilor, şi mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă. Inspectoratul General asigură, la nivel naţional, punerea în aplicare, într-o concepţie unitară, a legislaţiei în vigoare în domeniile date în competenţa sa, precum şi coordonarea şi controlul metodologic al serviciilor publice comunitare.

  1. Serviciile publice comunitare pentru cadastru şi agricultură

Potrivit art.1 din O.G.nr. 13/2001, serviciile publice comunitare pentru cadastru şi agricultură se înfiinţează la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.

Ele pot fi organizate fie ca şi compartimente distincte în cadrul aparatului propiu al consiliilor locale, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat potrivit legii, fie ca servicii publice cu personalitate juridica în subordinea consiliilor locale.

Îndrumarea tehnico-metodologică a acestor servicii publice se asigură de oficiile judeţene de cadastru,g eodezie şi cartografie şi de direcţiile generale judeţene pentru agricultură şi industrie alimentară [art.1 alin.(3)din O.G.nr 13/2001].

Serviciile publice comunitare pentru cadastru şi agricultură au urmatoarele atribuţii principale:

1Participă la acţiunea de delimitare a teritoriului administrative al comunei, oraşului, sau municipiului şi asigură conservarea punctelor de hotar materializate prin borne;

2Efectuează măsurători topografice pentru punerea în posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar;

3Întocmeşte fişele de punere în posesie;

4Constituie şi actualizează evidenţa proprietăţilor imobiliare şi a modificărilor aduse acestora;

5Constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat;

6Delimiteză exploataţiile agricole din teritoriul administrative al localităţilor;

7Fac propuneri şi avizează proiectele de organizare şi funcţionare a eploataţiilor agricole şi aplică ţn teren elementele necesare pentru funcţionarea acestora;

8Fac propuneri şi avizează proiectele pentru amenajarea reţelei de drumuri, de alimentare cu apă,de irigaţii;

9Urmăresc modul în care deţinătorii de terenuri asigură cultivarea acestora;

10Acordă consultanţă agricolă, urmăresc aplicarea tehnologiilor adecvate şi iau măsuri de protecţie fitosanitară;

11Acordă consultanţă în domeniul zootehniei şi asigură opraţiunile de înseminţare artificială;

12Iau măsuri pentru prevenirea înbolnăvirii animalelor şi asigură efectuarea tratamentelor în cazul îmbolnăvirilor;

13Întocmesc documentaţiile necesare pentru acordarea de sprijin producătorilor agricoli, în

condiţiile prevăzute de lege, şi urmăresc realizarea acestor acţiuni;

14Alte atribuţii stabilite prin lege sau însărcinări primite de la consiliile locale ori de la

primarii localităţilor.

Activitătiile serviciilor publice comunitare pentru cadastru şi agricultură şi agricultură care presupun prestări de servicii la cererea cetăţenilor se execută pe bază de taxe stabilite de consiliile locale, potrivit lrgii.

Numărul şi specialităţiile profesionale ale personalului din cadrul acestor servicii publice comunitare se stabilesc de consiliile locale care le înfiinţează, funcţie de specificul activităţilor, de mărimea unităţilor administrativ teritoriale şi de posibilitatea de finanţare.

Potrivit art. 5 alin.(1)nr. 13/2001, consiile locale au obligaţia să înfiinţeze societăţi comerciale pentru preluarea şi valorificarea produselor agroalimentare de la producătorii individuali, de la exploataţiile agricole asociative şi de la exploataţiile familiale. Asemenea societăţi comerciale pot fi înfiinţate şi prin asocierea între mai multe consilii locale. În acest scop, serviciile publice pentru cadastru şi agricultură au obligaţia să acorde consultanţă şi să coordoneze înfiinţarea acestor societăţi comerciale. De asemenea, aceste servicii publice vor acorda consultanţă şi sprijin producătorilor agricoli pentru valorificarea producţiei vegetale şi animaliere [art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 13/2001].

REGIILE AUTONOME, SOCIETĂŢILE ŞI COMPANIILE NAŢIONALE DE INTERES

PUBLIC

  1. Regiile autonome

Regiile autonome sunt persoane juridice de drept public. Ele fac parte din categoria stabilimentelor publice şi au ca obiect de activitate realizarea de servicii publice economice de interes major pentru stat sau unităţile administrativ-teritoriale. Regiile autonome pot fi asimilate autorităţilor administrative, în sens larg, şi deci, pot emite acte administrative supuse controlului instanţelor de contencios administrativ.

Regulile autonome pot fi de interes naţional sau local. Cele de interes naţional se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iar cele de interes local prin hotărâre a consiliilor locale.

Regiile autonome se organizează şi funcţionează în ramuri considerate strategice ale economiei naţionale (industriale de armament, energetică, exploatarea minereurilor şi a gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare, precum şi în unele domenii aparţinând altor ramuri stabilite de Guvern - art. 2 din Legea nr. 15/1990).

Domeniile în care se pot organiza regii autonome de interes local sunt: gospodărie comunală, spaţii locative, distribuirea energiei termice, amenajarea şi întreţinerea străzilor şi a celorlalte spaţii publice, transporturi locale etc.

Pentru ca o activitate să fie organizată sub forma unei regii autonome de interes naţional este necesar ca aceasta să îndeplinească anumite condiţii:

  1. să constituie monopol de stat, în sensul unei activităţi de producţie sau de prestări de servicii care, datorită necesităţii unor tehnologii specifice sau a unor investiţii de capital cu costuri ridicate, nu se poate realiza în condiţii de eficienţă normală în unităţi concurenţiale sau care ar deveni concurenţiale pe termen mediu;
  2. să fie de interes public;

c.să producă bunuri şi să presteze servicii esenţiale pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Regiile autonome sunt conduse de către un consiliu de administraţie care se numeşte prin ordin al ministrului de resort sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local, respectiv a celui judeţean. Activitatea curentă a regiei este condusă de un director general sau un director numit de ministrul de resort, respectiv de consiliul local sau judeţean, sub a cărui autoritate funcţionează regia autonomă.

Patrimoniul regiilor autonome este constituit din bunuri care fac parte din domeniul privat şi din domeniul public de interes naţional sau local. Bunurile aparţinând domeniului public, fiind inalienabile, pot fi date numai în administrarea regiilor autonome şi trebuie evidenţiate distinct în patrimoniul acestora. Asupra acestor bunuri nu se pot constitui garanţii de nici un fel.

Bugetul de venituri şi cheltuieli al regiilor autonome de interes naţional se aprobă de Guvern, iar cel al regiilor autonome de interes local se aprobă, după caz, de consiliile locale sau judeţene, o dată cu bugetul unităţii administrativ-teritoriale (art. 9 din O.G. nr. 15/1993). Eventualele deficite ale regiilor autonome pot fi acoperite prin subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

8.2. Principiul descentralizarii pe servicii

Principiile de drept sunt reguli de maximă generalitate care sintetizează experienţa sociala şi asigură echilibrul dintre respectarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor. Etimologic, noţiunea de principiu vine de la latinescul principium care are sensul de început, obârşie sau element fundamental. Orice principiu este un început pe plan ideatic, o sursă de acţiune.

Principiile generale ale dreptului sunt prescripţiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului şi aplicarea sa, şi asigură unitatea, omogenitatea, coerenţa şi capacitatea de dezvoltare a unor relaţii asociative.

Un principiu de drept este rezultatul experienţei sociale, iar utilitatea practică a cunoaşterii principiilor generale constă în aceea că ele trasează liniile directoare pentru întregul sistem juridic şi exercită o acţiune constructivă, orientând activitatea legiuitorului.

Pe de altă parte, principiile generale au un important rol în administrarea justiţiei, deoarece cei abilitaţi cu aplicarea dreptului trebuie să cunoasca nu numai norma juridică, ci şi spiritul său, iar principiile dreptului determină tocmai spiritul legilor.

În altă ordine de idei, în situaţii determinate, principiile de drept ţin loc de normă de reglementare. În consecinţă, judecătorul nu poate refuza soluţionarea unei cauze, invocând lipsa textului legal, în baza căruia poate judeca, deoarece ar fi învinuit de denegare de dreptate şi va soluţiona acea pricină în baza principiilor de drept. Acţiunea principiilor dreptului are ca rezultat certitudinea garanţiei dreptului împotriva imprevizibilităţii normelor coercitive şi asigurarea concordanţei legilor şi oportunităţii lor. Principiile de drept sunt extrase din dispoziţiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de interpretare din alte norme având rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia sociala.

Cele mai importante principii ale dreptului sunt:

1.Asigurarea bazelor legale de funcţionare a statului- Acţiunea acestui principiu constituie premisa existenţei statului de drept, deoarece caracteristica fundamentală a unui stat de drept o constituie cucerirea pe cale legală a puterii şi apoi exercitarea sa în conformitate cu                                                       cerinţele  legalităţii.

În statul de drept izvorul oricărei puteri politice trebuie să fie voinţa suverană a poporului, care trebuie să-şi găsească formele juridice de exprimare, astfel încât puterea poporului să

poată funcţiona în mod real ca o democraţie. Poporul trebuie să aibă garanţii constituţionale eficiente, asigurându-se exerciţiul separat al puterii pe cele trei planuri: legislativ, executiv si judecătoresc şi în acelasi timp interconexiunile şi intercontrolul fiecărei componente a puterii. În acest context se poate considera că acţiunea principiului asigurării bazelor legale de funcţionare a statului se constituie în premisa existenţei statului de drept.

  1. Garantarea libertăţii şi egalităţii indivizilor- Ca fundamente ale vieţii sociale, libertatea şi egalitatea trebuie să-şi găsească expresia lor juridică. Nu poate exista egalitate decât între oameni liberi, iar libertatea nu poate exista decât între oameni a caror egalitate este consfiinţită juridic. Egalitatea priveşte echilibrul vieţii sociale, iar libertatea priveşte capacitatea oamenilor de a acţiona fără oprelişti, dar astfel încât, prin exercitarea drepturilor proprii să nu fie vătămate drepturile   În planul realizării efective a libertăţilor sociale, rolul dreptului se materializează prin îngrădirea înclinaţiilor unor grupuri de a nega altora ceea ce lor nu le place şi în înlăturarea tuturor barierelor şi discriminărilor care persista în asigurarea şanselor egale de manifestare şi progres pentru toţi oamenii. Libertatea este una singură, însă căile şi formele de manifestare a libertăţii sunt numeroase şi le corespund diverse drepturi ale individului prevazute în Constituţie, cum ar fi: libertatea de opinie, libertatea religioasă, libertatea de exprimare, ş.a.
  2. Principiul responsabilităţii sociale a indivizilor- Responsabilitatea însoţeşte libertatea, şi de aceea, trebuie făcută demarcaţia netă între libertate şi liberul arbitru. Responsabilitatea este un fenomen social şi un act de angajare a individului în procesul interacţiunii sociale. Concepând responsabilitatea ca o asumare a răspunderii faţă de rezultatul acţiunii sociale a omului, se admite ideea ca acţiunea sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilităţii, şi totodata, că libertatea este o condiţie fundamentalaă a responsabilităţii.Dreptul nu trebuie să fie privit şi apreciat doar prin efectul său sancţionator, intervenind pe tarâmul răului deja făptuit, ci trebuie avută în vedere posibilitatea ca prin conţinutul prescripţiilor juridice să contribuie la fundamentarea unei anumite atitudini a indivizilor faţă de lege, care presupune grija faţă de integritatea valorilor ocrotite de lege.
  3. Principiul echităţii şi justiţiei- Cuvântul echitate provine din limba latină: ecvitas - nepărtinire, cumpătare, dreptate. Acţiunea principiului echităţii trebuie să privească atât activitatea legiuitorului - în elaborarea actelor normative - cât şi activitatea de interpretare şi aplicare a dreptului de către organele care aplică legea. Justiţia reprezintă acea stare generală a societăţii care se realizează prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi pentru toti impreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor legitime. Prin finalitatea sa, justiţia se situează printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relaţii sociale, deoarece ea întruchipează virtutea morală fundamentală, menită să asigure armonia şi pacea socială, la a căror realizare contribuie deopotrivă regulile religioase, morale si juridice.

Alte principii sunt temeiul organizării şi funcţionării administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale. Aplicarea acelor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.

Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază, se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor:

1autonomiei locale,

2descentralizării serviciilor publice,

3eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale,

4legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autoritătilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele si în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Analiza conţinutului şi sferei de cuprindere a conceptului de autonomie locală presupune surprinderea determinărilor legale ale acestuia, cuprinse ăn dispoziţiile Legii administraţiei publice locale. Se disting trei elemente ale autonomiei locale, ce definesc în plan logic conţinutul conceptului: elementul organizatoric, elementul funcţional şi cel gestionar.

Noţiunea descentralizării are o accepţiune largă şi una restrânsă. In sens larg, prin descentralizare se înţelege orice transfer de atribuţii din plan central în plan local, indiferent de procedeul folosit. In sens restrâns, descentralizarea este legată de procedeul de realizare a acesteia. Un procedeu este cel al transferului de atribuţii către unităţile administrativ-teritoriale (descentralizare teritorială). Al doilea procedeu al descentralizării este acela al serviciului public, când se realizează desprinderea unor servicii publice din competenţa centrală sau locală şi se conferă personalitate juridică.

Acest principiu al descentralizării pe servicii a fost consacrat atât prin intermediul Legii nr.15/1990, care a oranizat regiile autonome şi societăţiile comerciale ce desfăşurau servicii publice, cât şi prin Legea nr.69/1991, cu privire la administraţia publică locală.

Ca modalitatea de organizare administrativă, în cazul organizării descentralizate, statul nu îşi asumă singur sarcina administrării, ci o împarte, în anumite cote, cu alte categorii de persoane, cum sunt colectivităţile locale. Organizării descentralizate îi este specifică noţiunea afacerilor locale (a interesului local), colectivităţile locale având posibilitatea să soluţioneze problemele ce interesează cetăţenii ce le compun. Prezenţa persoanelor juridice de drept public, având o organizare autonomă şi organe alese, este o altă caracteristică a organizării descentralizate. Sistemul descentralizării înlocuieţte puterea ierarhică, care este specifică centralizării, cu controlul administrativ de legalitate.

Serviciile publice ale comunei sau oraşului se înfiinţează şi se organizează de consiliul local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune. Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din serviciile publice ale comunei sau oraşului se fac de conducătorii acestora, în conditiile legii. Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de către primar, în conditiile legii. Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din functie a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.

Funcţionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau oraşului şi din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii. În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba română.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraşului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei sau oraşului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de utilitate şi de interes local, desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care asigură:

lalimentarea cu apă;

2canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale;

3salubrizarea localităţilor;

4alimentarea cu energie termică produsă centralizat;

2alimentarea cu gaze naturale;

3alimentarea cu energie electrică;

4transportul public local;

5administrarea fondului locativ public;

5administrarea domeniului public;

În funcţie de necesităţi, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv prin hotărâre a consiliului local, se pot înfiinţa şi alte servicii publice de gospodărie comunală, având ca obiect alte activităţi decât cele prevăzute anterior. Desigur, la organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor publice interesul general al cetţenilor este prioritar iar sistemele publice de gospodărie comunală, inclusiv terenurile aferente, fiind de folosinţă, interes sau utilitate publică, aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public şi/sau celui privat al unităţilor administrativ- teritoriale.

Serviciile publice de gospodărie comunală se organizează şi se administrează cu respectarea următoarelor principii:

lprincipiul dezvoltării durabile;

2principiul autonomiei locale;

3principiul descentralizării serviciilor publice;

4principiul responsabilităţii şi legalităţii;

5principiul participării şi consultării cetăţenilor;

6principiul asocierii intercomunale şi parteneriatului;

7principiul corelării cerinţelor cu resursele;

8principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construit;

9principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică a unităţiilor administrativ teritoriale;

lOprincipiul asgurării mediului concurenţial;

llprincipiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii publice. Astfel, se garantează tuturor persoanelor dreptul de a utiliza serviciile publice de gospodărie comunală.

Statul sprijină prin măsuri legislative şi economice asigurarea deszvoltării şi îmbunătăţirii cantitative şi calitative a serviciilor publice de gospodărie comunală, precum şi a infrastructurii edilitare a localităţilor.