loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În contextul societăţii bazate pe cunoaştere, este necesar să se treacă de la politicile bazate predilect pe tehnologii (în special pe TIC) către o societate dominată de o noua viziune polică, bazată pe coeziune socio-economică, de subliniat şi importanţa deosebită a dimensiunilor locale şi regionale. În acest capitol sunt evidenţiate probleme precum e-guvernarea şi diversele sisteme regionale de benchmarking. Schimbul de experienţă în contextul existenţei unor reţele inter­regionale şi diseminarea unor experienţe de bună practică prin intermediul unor "reţele de excelenţă" pot asista unele ţări precum România pentru promovarea unor noi forme de guvernare (precum e-guvernare) şi de democraţie (de exemplu e-democraţia) care să aibă în vedere şi rolul important al autorităţilor locale şi al societăţii civice în ansamblu.

Principalul obiectiv urmărit este să se ofere o sinteză documentară şi unele concluzii aşa cum se pot desprinde acestea din literatura de specialitate.

Consiliul European întrunit în primăvara anului 2005 a concluzionat că toate resursele naţionale şi comunitare, inclusiv cele care decurg din politicile de coheziune, vor trebui mobilizate pentru a reînnoi şi a construi baze noi pentru competitivitatea la nivel european, prin sporirea potenţialului de creştere a productivităţii precum şi prin întărirea coeziunii sociale, punând un mare accent pe cunoaştere, inovare şi pe optimizarea capitalului uman. Consiliul European recunoaşte că, deşi s-au realizat unele progrese faţă de anul 2000 pe direcţia Strategiei Lisabona, există încă o nevoie acută de a crea "un nou parteneriatpentru creştere şi ocupare". În acest context, "i2010", adoptat în iunie 2005, a fost prima iniţiativă luată de către Comisia Europeană pentru revigorarea strategiei Lisabona. În cadrul mai amplu al iniţiativei"i2010", Comisia a propus trei zone prioritare care includ:

1Constituirea unui Singur Spaţiu European Informatizat care să promoveze o piaţă deschisă şi

competitivă dedicată societăţii informaţionale şi mijloacelor media; 2Întărirea inovaţiilor şi a investiţiilor în tehnologiile informatice şi de comunicare (ICT) precum şi cercetările dedicate promovării creşterii şi ocupării (mai multe şi mai bune locuri de muncă);

3Atingerea obiectivului unei Societăţi Informaţionale Europene Inclusive care să promoveze creşterea şi ocuparea de o manieră care să rezoneze cu dezvoltarea sustenabilă şi care să acorde prioritate unor servicii publice de mai bună calitate şi îmbunătăţirii calităţii vieţii. Pachetul de programe dedicat perioadei 2007-2013 include programe precum: Programul Cadru VII (pentru cercetare-dezvoltare), Educaţia de-a lungui intregii vieţi, reţelele trans-Europene (TEN) pentru transport şi energie, şi Programul Galileo (destinat sistemelor mondiale de navigare prin satelit).

Importanţa ICT pentru stimularea creşterii economice şi a ocupării indică existenţa unei sinergii clare între politicile ICT (i2010) şi politicile dedicate coeziunii social-economice. În acest context, obiectivul general este să se evidenţieze posibile căi prin care Romania poate contribui şi poate răspunde provocării legate de crearea unei economii "cu un nivel înalt de productivitate, cu

  • mare valoare-adăugată şi cu un nivel înalt de ocupare" apelând la fondurile publice, şi în special la Fondurile Structurale ale UE. S-a pus accent pe analiza experienţei ţărilor Nord- europene, care au înregistrat cea mai bună performanţă în ceea ce priveşte competitivitatea. Aceste ţări ofere exemple de bună practică în utilizarea efectivă şi eficientă a fondurilor publice (atât a celor naţionale cât şi a celor provenind de la UE) şi a celor private pentru a stimula dezvoltarea unei economii bazate pe cunaoştere. De-a lungul ultimelor două decenii, dezvoltarea economică din ţările Nord-europene şi în special din Finlanda şi Suedia s-a bazat pe un puternic parteneriat public-privat care a reunit mari firme care au lucrat cu organizaţiile guvernamentale, cu centrele de cercetare şi cu universităţile formând clustere care au operat în domenii tehnologice specifice (mai ales în ICT).

De subliniat importanţa structurală a unor concepte precum:

  • Tehnologiile Informatice şi de Comunicare (ICT) văzute ca o importantă forţă motrice pentru

creştere şi ocupare, care se estimează că contribuie cu 1/4 la creşterea PIB-ului UE şi cu 40% la creşterea de productivitate. 2E-Guvernarea definită prin utilizarea ITC în administraţia publică combinată cu stimularea schimbărilor organizaţionale şi cu noile clasificări şi competenţe pentru a facilita imbunătăţirea serviciilor publice şi a proceselor democratice şi pentru a sprijini implementarea politicilor publice. Într-o accepţiune mai largă, e-Guvernarea include şi servicii de tip e-health (e-sănătate) şi e-learning (e-învăţare). 3Clusterele constituie grupuri de companii interconectate din punct de vedere geografic şi /sau virtual prin asocierea unor instituţii din diverse domenii. Clusterele stimulează inovarea şi creşterea de productivitate, prin întărirea şi susţinerea dinamicii pe termen lunga în lumea afacerilor şi prin generarea de noi locuri de muncă şi asigurarea sustenabilităţii creşterii şi dezvoltării economice.

Datele empirice sugerează că în rundele anterioare ale programului dedicat Politicilor de Coheziune s-a stimulat o mai mare integrare economica a statelor membre ale UE. În conformitate cu cel de-al treilea Raport al Coheziunii Economice şi Sociale, se evidenţiază impactul macro-economic substanţial. În mod concret, intervenţiile făcute sub auspiciile Fondurilor Structurale ale UE au contribuit la dezvoltarea ICT, a clusterelor şi a e-Guvernării în statele membre prin:

1Finanţarea predilectă a factorilor cu contribuţie esenţială pentru creştere şi ocupare (de exempl: investiţiile în capitalul uman şi fizic, incluzând şi infrastructura ICT, capacitatea de

cercetare şi inovare, etc.); 2Sporirea atenţiei acordate politicilor dedicate susţinerii clusterelor şi proiectelor trans­frontaliere care au condus la crearea de clustere; 3Dezvoltarea acţiunilor legate de e-Guvernare prin finanţarea unor proiecte şi prin securizarea tehnologiilor care să asigure interoperabilitatea serviciilor de e-Guvernare în Europa.

Adevăratele câştiguri, în termeni de creştere şi ocupare se pot obţine doar atunci când dezvoltarea ICT este exploatată pe deplin ca parte a unei societăţi Informaţionale Europene Inclusive. În acord cu şi în cadrul revizuirii strategiei Lisabona, statele europene membre au reafirmat rolul de pivot central al cunoaşterii şi inovării privite ca motoare ale unei creşteri şi dezvoltări sustenabile. S-a subliniat că este esenţial să se construiască o societate informaţională pe deplin inclusivă, bazată pe o largă diseminare a ICT în serviciile publice, în afaceri (mai ales în domeniul IMM-urilor) şi al menajelor. În acest context statele membre sunt chemate să definească propriile priorităţi naţionale pentru Societatea Informaţională în cadrul unor Programe Naţionale de Reformă care să contribuie la atingerea obiectivelor iniţiativei "i2010". Unele mesage relevante în iniţiativa "i2010" au în vedere susţinerea politicilor social-economice de coheziune pentru a permite:

leficientizarea şi oferirea efectivă a unor servicii publice-în particular e-guvernare şi e- sănătate;

2facilitarea şi stimularea investiţiilor private în ICT;

3investiţii în competenţe atât de necesare în economia bazată pe cunoaştere; 4asigurarea unei infrastructuri de comunicaţii în UE la un cost acesibil.

Noile state membre ale UE trebuie să facă faţă unor provocări legate de utilizarea fondurilor naţionale şi ale UE (în special prin FP7 şi prin Fondurile Structurale pentru 2007-2013). Sectorul public are un rol cheie (prin procurarea de ITC 'inteligente').

E-Guvernarea-modernizarea şi inovarea sectorului public pentru susţinerea economiei

bazate pe cunoaştere. Metode regionale de benchmarking E-guverarea este următoarea mare provocare a Europei deoarece ea este un rezultat al activităţii de cercetare şi ca atare se poate considera a fi un domeniu aflat în plină dezvoltare. In cadrul recent adoptatei Strategii Comunitare de Orientare pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană a pus accentul pe oferirea unor servicii publice eficiente şi efective-în particular-e- Guvernarea, e-learning-ul şi e-Health-care au un impact potenţial semnificativ asupra creşterii economice şi pentru facilitarea efectivă a accesului cetăţenilor la servicii. În general, există cinci factori care influenţează progresul în domeniul e-Guvernării: 1conectivitatea şi infrastructura tehnologică;

2viziunea de e-Guvernare, care să conţină obiective şi strategii eficiente de dezvoltare; 3mediul legal şi de afaceri; 4educaţia şi instruirea; 5resurse financiare adecvate.

Pe data de 25 aprilie 2006, Comisia Europeană a adoptat Planul de Acţiune "i2010 eGovernment" (Accelerarea e-Guvernării în Europa în Beneficiul tuturor). Acest nou plan defineşte cinci priorităţi:

1Nici un cetăţean să nu fie exclus: avansează ideea incluziunii prin eGuvernare astfel încât până în anul 2010 toţi cetăţenii să beneficieze de servicii de încredere, innovative, la care toţi să aibă acces uşor;

2A face din eficienţă şi eficacitate o realitate- se preconizează o contribuţie semnificativă care să asigure până în 2010, mai multă satisfacţie utilizatorilor, transparenţă şi posibilitatea de a măsura câştigurile de eficienţă;

3Implementarea unor servicii cu un mare impact atât pentru cetăţeni cât şi pentru lumea afacerilor--până în 2010, 100% din public le va putea procura electronic, cu 50% rată actuală de utilizare, şi cu încheierea unor acorduri de cooperare pentru asigurarea unor servicii on­line de calitate tuturor cetăţenilor; 4facilitarea accesului cetăţenilor şi lumii afacerilor, până în 2010, la servicii publice sigure,

securizate şi interoperabile care să permită accesul autenticat de-a lungul Europei; 5Intărirea participării la luarea democratică a deciziilor-până în 2010 vor trebui puse la dispoziţia cetăţenilor mijloace pentru facilitarea dezbaterii efective publice şi pentru participarea în regim democratic la actul decizional ("e-democraţia"). Se vor pune la dispoziţie măsuri diverse care vor fi combinate cu măsuri de transformare guvernamentală care să permită surprinderea impactului Planului de Acţiune "i2010 eGovernment". E-Guvernarea presupune utilizarea ICT în administraţia publică în combinaţie cu mutaţii organizaţionale şi cu promovarea unor noi competenţe şi calificări pentru a facilita îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi a proceselor democratice susţinând şi sprijinind în mod activ politicile publice. Astfel E-Guvernarea:

1Contribuie la îmbunătăţirea calităţii informaţiilor şi a ofertei de informaţii; 2Conduce la reducerea costurilor;

3Poate induce creşterea eficienţei precum şi amplificarea satisfacţiei clientului.

Accentul în e-Guvernare s-a mutat de la "oferta de servicii prin internet" către surprinderea "impactului programelor de e-Guvernare pentru oferirea unor servicii de mai bună calitate clienţilor, mai eficient şi în condiţii de incluziune socială". O tipologie specifică serviciilor de e-Guvernare distinge informaţii, comunicaţii şi servicii tranzacţionale precum şi trei aplicaţii generice în zona afacerilor administrative:

  • •e-administraţia;,
  • •participarea politică (e-democraţia);
  • •a răspunde nevoilor tuturor (e-Asistenţa).

Dacă se au în vedere aspectele de factură calitativă în mod separat, se pot remarca progrese evidente în dezvoltarea noilor servicii inovative. Un bun exemplu îl constituie sistemul suedez de servicii de impozitare, care combină canalul online cu serviciile telefonice şi cu SMS. Oferta de servicii publice online, aşa cum a fost definită acum 5-6 ani în urmă, constituie acum o realitate a modelelor de distribuţie a serviciilor de această factură în UE. În prezent se conturează o nouă direcţie în cele mai avansate guvernări care dezvoltă servicii inteligente centrate pe utilizator.

E-guvernarea la nivel regional. Ţările nord-europene ca exemple de bună practică

În cadrul politicilor UE, regiunile sunt adesea asimilate cu un fel de 'mari afaceri'. Pentru a gestiona cât mai eficace şi responsabil banii şi celelalte resurse este necesar să existe o anumită politică şi o anumită viziune legată de dezvoltarea regională. Există unele priorităţi regionale: e- guvernarea regională; metodele de benchmarking la nivel regional (ilustrate mai ales pe exemplul ţărilor nordice ca leader); reţele regionale; ţări candidate. În acest context, Programele de Fonduri Structurale operaţionale în perioada 2000-2006 încorporează în mod distinct ţările candidate, pentru a le facilita acestora accesul la o Strategie Integrată specifică societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. Ţările nordice se află plasate în topul performanţelor obţinute în eGuvernare pe plan european.

În conformitate cu "2005 e-readiness rankings", un studiu realizat de către the Economist Intelligence Unit, ţările nordice rămân în top şi în special Danemarca şi Suedia, care se află pe o poziţie incontestabilă de leaderi în ceea ce priveşte implementarea e-Guvernării. Din grupul noilor state membre ale UE, cele mai bune exemple le constituie Estonia (locul 26), Slovenia (locul 27) şi Republica Cehă (locul 29), care au cunoscut o puternică dezvoltare a serviciilor de e-Guvernare. Ţările nordice sunt bine plasate şi în termenii indicatorului care exprimă gradul de sofisticare al serviciilor publice online. Cel mai mare avantaj îl deţine Suedia (cu un scor de 89% bazat pe un set de criterii). Per total, şapte ţări au un scor de peste 80% (Suedia, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii, Irlanda, Finlanda, Norvegia şi Danemarca). În termenii procentului de servicii care permit accesul complet electronic, cele mai performante ţări sunt Suedia (74%), Austria (72%) şi Finlanda (67%).

În ianuarie 2002, Guvernul Danez a publicat o strategie de e-Guvernare, intitulată "Towards e-Government: Vision and strategy for the public sector in Denmark", prin care s-a prefigurat o viziune strategică de utilizare sistematică a tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor şi eficienţa acestora. Strategia de e-Guvernare a Finlandei s-a prefigurat în lucrarea "Public services in the new millennium", publicată în decembrie 2001. În Suedia, în primavara anului 1999, guvernul a prezentat un plan de acţiune intitulat "A public administration in the service of democracy", prin care se prevedea ca serviciile pentru cetăţeni şi pentru lumea afacerilor să se asigure prin internet.

Loading...