loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Controlul este una din componentele activităţii de administrare sau conducere şi este nelipsit, ca atare, în sistemele administrative din toate timpurile. Exercitarea controlului se integrează în activitatea de administraţie şi semnifică mijlocul prin care se analizează modul cum organele administrative îşi îndeplinesc sarcinile. Într-una dintre accepţiunile sale controlul constă în "observarea, constatarea sau stabilirea situaţiei de fapt, confruntarea acesteia cu obiectivele propuse, combaterea unor fenomene nefavorabile şi sesizarea organelor competente".

În esenţa sa, controlul vizează îmbunătăţirea rezultatelor dintr-un anumit sector, înlăturarea unor erori sau prevenirea lor. Pentru aceasta, el are nevoie de criterii şi de etaloane de măsură, spre a putea compara realitatea cu ceea ce ar trebui să fie.

Necesitatea controlului este strâns legată de modul în care se derulează procesul decizional. Astfel, prin control se verifică în mod nemijlocit, cum se îndeplinesc deciziile administrative, se iniţiază noi demersuri şi se corectează eventualele disfuncţionalităţi.

Necesitatea controlului rezultă din însăşi natura lui, fiind o activitate conştientă ce urmăreşte scopuri multiple, însă, pentru aceasta, ea urmează să satisfacă următoarele condiţii:

  1. să fie înfăptuită chiar de conducătorii instituţiilor sau comparti-mentelor administrative, întrucât funcţia de control este inseparabilă de func-ţia de conducere. Eficienţa controlului asigură eficienţa conducerii. În acest sens, funcţionarii de conducere trebuie să efectueze un control permanent, deoarece nu implică întreruperea activităţii celor controlaţi şi nici cheltuieli suplimentare;
  2. controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii, spre a putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale activităţii. Controlul din birou sau prin consfătuiri nu poate ajunge la o informare precisă cu privi-re la starea de fapt, la descoperirea deficienţelor în activitate sau a abaterilor de la dispoziţiile legale. Şi controlul de la centru, prin rapoarte şi dări de seamă este insuficient, deoarece asemenea mijloace de informare necesită chiar ele o confruntare cu realitatea;
  3. funcţia de control trebuie să fie realizată de un personal temeinic pregătit profesional, capabil să analizeze în mod judicios aspectele pozitive şi negative ale activităţii verificate şi să propună soluţii privind îmbunătă-ţirea rezultatelor obţinute. Controlul nu se rezumă, din acest motiv, la o singură inspecţie formală, ci implică o contribuţie nemijlocită a organului de control la rezolvarea problemelor instituţiei publice;
  4. asigurarea regularităţii controlului şi a caracterului său sistematic. Dacă verificarea se efectuează periodic, conducerea poate lua măsuri, înainte ca deficienţele să se amplifice, prevenind apariţia consecinţe-lor negative. Astfel, se pot preveni erorile, prin îndrumări corecte, iar atunci când se constată metode de lucru utile, ele pot fi popularizate la nivelul tuturor instituţiilor administrative;
  5. asigurarea caracterului preventiv; organul care efectuează con-trolul nu se poate limita, doar la simple constatări, fără a propune soluţii de îndreptare a situaţiei, atunci când se descoperă deficienţe. Este de dorit ca funcţia de control să contribuie practic la rezolvarea problemelor, deoarece misiunea sa se împleteşte cu acţiunea de organizare a executării sarcinilor. Ca atare, organele de control trebuie să propună soluţii concrete, în scopul remedierii deficienţelor constatate;
  6. asigurarea caracterului principial, ca suport obiectiv al consta-tărilor şi măsurilor adoptate; controlul trebuie să fie obiectiv, imparţial şi să nu denatureze situaţia constatată. În acelaşi timp, controlul trebuie să fie complet, să semnaleze atât aspectele negative, cât şi pe cele pozitive;
  7. asigurarea integralităţii controlului; astfel el urmează să cuprin-dă toate compartimentele de activitate, nu numai pe cele cu probleme, ci şi resorturile unde nu s-au semnalat lipsuri. Chiar dacă atenţia trebuie focali-zată înspre compartimentele ineficiente, aceasta nu înseamnă neglijarea celorlalte, care în lipsa unei verificări a activităţilor pot comite erori;
  8. controlul trebuie să aibă un caracter organizat. Înainte de începerea controlului este necesară examinarea materialelor privind activitatea compartimentului care urmează a fi verificată (procese verbale, rapoarte informative, sesizări, reclamaţii, dări de seamă, statistici etc.), precum şi studierea actelor normative, inclusiv instrucţiunile de aplicare a lor. Acest studiu are ca scop, documentarea asupra problemelor specifice compartimentului, rezultatelor activităţii din trecut, deficienţelor constatate şi măsurilor întreprinse de organul de control anterior.

Pe baza acestor documentări, se întocmeşte un plan operativ de control, pentru fiecare instituţie în parte, în care sunt prevăzute: obiectivele cu caracter general şi particular; perioada în care urmează a fi controlată; modalităţile de control şi durata verificării.

Obiectivele controlului administrativ pot fi prezentate succint, astfel:

  • ■ descoperirea şi evidenţierea celor mai adecvate metode de lucru în administraţia publică, pentru a fi generalizate;
  • ■ stabilirea cauzelor care frânează activitatea şi propunerea de mă-suri pentru înlăturarea lor;
  • ■ verificarea modului în care este utilizat ansamblul mijloacelor juridice aflat la dispoziţia instituţiilor publice pentru înfăptuirea funcţiilor organizatorice;
  • ■ verificarea îndeplinirii din punct de vedere cantitativ a sarcinilor din administraţia publică, în raport cu volumul resurselor consumate;
  • ■ cunoaşterea comportamentului personalului administrativ, în vederea aprecierii corecte a contribuţiei acestuia la optimizarea activităţii din administraţie.

În temeiul constatărilor controlului, conducerea poate proceda la o altă organizare a activităţii, la promovarea elementelor valoroase şi la adoptarea de măsuri adecvate faţă de cei care nu-şi îndeplinesc sarcinile de serviciu. Efectuarea controlului constituie un prilej de a verifica dacă activitatea şi structura administraţiei sunt eficiente şi pe măsura sarcinilor primite.

Loading...