Administrație publică

5.1. Riscurile sociale, obiect al reglementării juridice bugetare. Riscul social are o sferă foarte largă, putând include orice eveniment care afectează securitatea economică a individului, cum ar fi: bătrâneţea, boala, maternitatea, invaliditatea, boala profesională, accidentul de muncă, decesul, şomajul. Riscurile sociale, inevitabile pentru persoanele care participă la o activitate salarială, au determinat, în timp, un sistem de ajutorare bănească, numit sistem de asigurări sociale. A fost instituit conceptul de „asigurări sociale de stat”, ca un procedeu financiar de constituire a unor fonduri băneşti, prin plăţi sau contribuţii ale subiectelor de drept interesate, din care se acordă pensii, ajutoare, indemnizaţii de asigurări sociale.

5.2. Principiile specifice asigurărilor sociale. Pe lângă principiile commune domeniului bugetar, în domeniului bugetului asigurărilor sociale de stat operează şi principii specife, astfel reglementate în Legea specială nr. 19/2000, precum:

• Unicitatea. Potrivit unicităţii, statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept, fapt ce îi conferă un caracter unitar;
• Egalitatea. Asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
• Solidaritatea socială. Participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
• Obligativitatea. Persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
• Contributivitatea. În baza acestuia, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale având ca temei contribuţiile de asigurări sociale plătite;
• Repartiţia. Fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;
• Autonomia. Are la bază administrarea de sine stătătoarea a sistemului public, conform legii.

5.3. Procesul bugetar

5.3.1. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Guvernul elaboreaza anual, pe baza propunerilor CNPADAS, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat, pe care il supune spre aprobare Parlamentului. Daca legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu a fost adoptata cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul precedent pana la adoptarea noului buget. Procedura are la bază normele speciale din Legea nr. 19/2000 cu privire la

sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi dispoziţiile comune din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi parcurge aceleaşi etape ale procesului bugetar. Ca atare, ne vom rezuma la precizarea elementelor specific procesului bugetar.

Elaborarea are la bază deplina autonomie a acestui buget, ridicată la rang de lege, ce vizează atât administrarea de sine stătătoare a sistemului public de asigurări sociale de stat, cât şi întreaga procedură a bugetului asigurărilor sociale de stat. Autonomia trebuie raportată şi la celelalte bugete din cadrul bugetului public naţional sau din sistemul bugetar, ele corelându-se cu bugetul statului prin sumele care li se  alocă de la acest buget, atunci când situaţia o impune.

Se impune, pentru un buget real, o fundamentare a veniturilor de realizat şi a cheltuielilor de efectuat, cu respectarea specificului domeniului. În această etapă, ca şi în cazul bugetului de stat sau al bugetelor locale, pentru a se da posibilitatea realizării oricăror cheltuieli, pentru situaţii neprevăzute, se constituie fondul de rezervă, ce se realizează prin prelevarea, anual, a 3% din veniturile BASS, acesta, cumulat, neputând depăşi nivelul cheltuielilor pentru anul bugetar respectiv. Spre deosebire de fondul de rezervă din bugetul de stat, fondul de rezervă constituit în acest buget se reportează în anul următor şi se completează, fără a depăşi limita maximă sus menţionată. Ca destinaţie a acestuia, avem acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic justificate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat; acesta nu se confundă cu disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat, rezultate ca urmare a încheierii execuţiei bugetare.

5.3.2. Aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Se face de Parlament, în şedinţă comună, prin lege, o dată cu legea bugetului de stat. Dacă nu a fost adoptat cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se vor aplica soluţiile prevăzute pentru bugetul de stat.

Concluzionând, bugetul asigurărilor sociale de stat este independent, autonom, specializat şi se adoptă distinct de bugetul de stat, prin lege separată.

5.3.3. Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat Presupune realizarea veniturilor programate şi efectuarea cheltuielilor cuprinse în acest buget, pentru a acoperi contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli. Se aplică, ca şi în cazul bugetului de stat, instituţia creditelor bugetare, bugetul ca atare fiind gestionat de Ministerul Economiei şi Finanţelor, deşi este specializat.

Execuţia părţii de venituri. Are semnificaţia încasării integrale şi la termen a veniturilor acestui buget, în special, a contribuţiei de asigurări sociale, principal resursă financiară a acestuia. Contribuţiile au un regim diferit de impozite şi taxe, au ca izvor legea şi/sau contractul de asigurare (aleatoriu, oneros - depăşindu-se „gratuitatea” asigurărilor sociale, specifică legii vechi), calitatea de asigurat fiind condiţionată de îndeplinirea unor condiţii specifice, prevăzute de lege, de aici şi particularizarea execuţiei acestui buget.

Neplata atrage plata curgerea majorarilor de intarziere, având regimul juridic stabilit in Codul de procedură fiscală. Calculul majorărilor de întârziere evidentierea in contabilitate si urmarirea platii acestora se fac de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata ajutorului de somaj. Neretinerea si nevarsarea de catre angajatori a contributiei individuale de

asigurari sociale (pentru angajati, asimilatii acestora si someri) constituie stopaj la sursa si genereaza plata unor penalitati, potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Angajatorii, precum şi instituţiile care efectuează plata ajutorului de şomaj au obligaţia să depună, lunar, în termenul stabilit de CNPADAS, la casa teritorială de pensii în raza căreia îşi au sediul declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate acestui buget, casele teritoriale de pensii vor proceda la executarea silită şi vor încasa accesoriile aferente acestora. Execuţia părţii de cheltuieli. Efectele acesteia se regăsesc, în cea mai mare

parte, în sfera „securităţii sociale”, cu beneficiari individualizaţi pentru fiecare situaţie în parte, Legea nr. 19/2000 continand conditiile de efectuare a prestatiilor de asigurari sociale.

Sumele de bani necesare efectuării cheltuielilor acestui buget se obţin şi se întrebuinţează cu particularităţile procedurale ale creditelor bugetare, conform Legii finanţelor publice. Execuţia are la bază repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, aprobată de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de ordonatorul pricipal de credite al acestui buget – ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, după distincţiile făcute în lege. Execuţia necesită deschiderea de credite bugetare de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, la cererea ordonatorului principal de credite, repartizarea şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Execuţia acestui buget se realizează prin CNPADAS; intră în atribuţiile sale colectarea şi virarea contribuţiilor de asigurări sociale şi a altor tipuri de contribuţii, potrivit legii, urmărirea încasării acestor venituri, precum şi administrarea acestui buget, alături de alte atribuţii care converg în acelaşi scop, al realizării bugetului asigurărilor sociale de stat38. Urmărirea executării contribuţiei în cazul asiguraţilor este facilitată şi de atribuirea codului personal de asigurări sociale, care coincide cu codul numeric personal.

Se urmăreşte o execuţie echilibrată; dacă se creează un deficit curent, legea oferă următoarele posibilităţi de acoperire:

• folosirea disponibilităţilor din anii precedenţi şi, în continuare, dacă acestea sunt insuficiente,
• folosirea fondului de rezervă al acestui buget;
• folosirea sumelor care se alocă de la bugetul de stat, dar numai în mod excepţional, pentru situaţii motivate şi după epuizarea fondului de rezervă.

Ideea de garantare a dreptului de asigurări sociale de către stat impune intervenţia sa prin alocarea de sume, atunci când bugetul este deficitar, asigurându-se beneficiarilor primirea integrală a prestaţiilor de asigurări sociale.

Încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat. Are loc la sfârşitul anului calendaristic, exerciţiul bugetar fiind anual, după care are loc elaborarea lucrărilor privind contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, pe care-l va prezenta Guvernului o dată cu celelalte conturi de execuţie anuală, pentru a fi înaintate Parlamentului spre aprobare.

În situaţia unui buget înregistrat cu excedent, există ca posibilităţi:

• restituirea transferurilor primite de la bugetul statului;
• reportarea sumelor rămase neutilizate la acest buget, pentru anul următor, fiind utilizate potrivit destinaţiilor aprobate prin lege;
• acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat.

Disponibilităţile băneşti sunt purtătoare de dobânzi. Avem o reportare a fondului de rezervă în anul următor, acesta urmând a fi completat, neputând însă depăşi mai mult de nivelul cheltuielilor prevăzute. Excedentele anuale nu au în vedere fondul de rezervă, acesta fiind evidenţiat şi având un regim juridic diferit de primul. Pentru acoperirea deficitului cu care s-a înregistrat bugetul la sfârşitul exerciţiului bugetar nu există dispoziţii, Legea nr. 19/2000 conţinând reglementări referitoare doar la deficitul curent (al anului în curs).

5.4. Cuprinsul bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului public.

Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributii de asigurari sociale, dobanzi, majorari pentru plata cu intarziere a contributiilor, precum si din alte venituri, potrivit legii.

5.4.1. Partea de venituri

Ca şi la bugetul de stat, avem o grupare a veniturilor şi cheltuielilor conform clasificaţiei bugetare.

Venituri curente:

- venituri fiscale, în care se includ impozitele directe: contribuţiile pentru asigurările sociale;

– venituri nefiscale, în care se include contribuţia pentru biletele de tratament

balnear şi pentru odihnă; încasările din alte resurse, încasările din rambursarea împrumutului acordat bugetului de stat.

În afara acestora, se constituie ca venituri dobânzile şi majorările de întârziere, ca accesorii ale acestora. Trebuie menţionat că pentru asigurarea echilibrului bugetar, acestui buget îi sunt acordate subvenţii de la bugetul statului.

2000. Contribuţia de asigurări sociale de stat. Constituie sursa financiară de bază pentru acest buget şi are un regim strict determinat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumită, în continuare, Legea nr. 19/2000.

Contribuabilii. Sunt contribuabili, conform art. 5 din Legea nr. 19/2000, următoarele categorii de persoane:

- asiguraţii prin efectul legii;

- asiguraţii în baza unui contract de asigurare;

- angajatorii;

- persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea cei care ocupă funcţii elective sau care sunt numiţi în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti;

- Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională, care administrează fondul pentru plata ajutorului de şomaj, pentru şomeri, în accepţiunea Legii nr. 19/2000;

Se constată, pe linia reformei asigurărilor sociale de stat, lărgirea sferei contribuabililor, creindu-se posibilitatea colectării unor fonduri mai mari la acest buget; se constată lărgirea sferei asiguraţilor, atât prin extinderea asigurărilor sociale prin efectul legii, renunţându-se la cuprinderea în sfera beneficiarilor asigurărilor sociale de stat doar a celor care au un contract individual de muncă, cât şi prin instituirea asigurărilor facultative, pentru cei cu privire la care nu operează asigurarea prin efectul legii.

Dobândirea calităţii de asigurat:

- direct sau asigurarea prin efectul legii, fără nici o altă formalitate, atunci când există un contract individual de muncă, un act similar acestuia (atipic) sau când asiguratul este şomer, evidenţa lor nominală fiind ţinută de casele teritoriale de pensii, prin grija angajatorilor;

- în baza unei declaraţii de asigurare, făcută de ceilalţi asiguraţi;

- în baza contractului de asigurare sau asigurarea facultativă.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale. Se aprobă anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă - normale, deosebite sau speciale. Încadrarea locurilor de muncă în categoria „condiţii deosebite39” are la bază criteriile şi metodologia stabilite prin hotărâre a Guvernului, iar aplicarea efectivă presupune şi existenţa avizului Inspectoratului teritorial pentru muncă. Locurile de muncă în condiţii speciale sunt strict determinate prin Legea nr. 19/2000, art. 20, iar metodologia şi criteriile de încadrare în aceste locuri se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor comune ale Ministerului

Muncii şi Solidarităţii Sociale şi ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Asiguratul va plăti o cotă individuală, parţială – de aproximativ o treime din cota aferentă condiţiilor normale de muncă – sau integrală – cea aferentă condiţiilor normale de muncă, după cum are sau nu calitatea de angajat (inclusiv asimilatul acestuia). Pentru şomeri va plăti Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională. Angajatorul va plăti diferenţa până la 100% aferentă condiţiilor efective

de muncă, atestate.

200040. Contribuţia individuală pentru biletele de odihnă şi tratament. Asiguraţii şi membrii lor de familie, beneficiari ai biletelor de odihnă şi tratament, au obligaţia de a plăti o contribuţie individuală, în cuantumul stabilit în baza Legii nr. 19/200040. Nu intră aici biletele de tratament care se acordă gratuit, în condiţiile art. 109 alin. 2 din Legea nr. 19/2001.
200041. Dobânzile. În afara contribuţiilor de asigurări sociale, în bugetul asigurărilor sociale de stat se colectează şi dobânzile aferente disponibilităţilor existente la acest buget, plătite de banca la care este deschis contul, de regulă Banca Naţională a României. Nivelul dobânzii este cel stabilit prin convenţie de CNPAS cu trezoreria statului sau cu băncile, după caz.
200042. Majorările de întârziere pentru neachitarea la termen a contribuţiilor de asigurări sociale. Se fac venit la acest buget şi au regimul juridic instituit la art. 31 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Sunt datorate, de drept, de toţi cei care au calitatea de contribuabil, în situaţia în care nu execută întocmai obligaţia de plată a contribuţiilor de asigurări sociale.

5.4.2. Partea de cheltuieli. Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea si functionarea sistemului public, finantarea unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege. Se aplica clasificatia economica si functionala, ca si in cazul bugetului de stat, cu precizarea ca este limitata la cheltuielile specifice acestui buget, in cadrul celei functionale existand doar Partea a III - Cheltuielile social –culturale (pensii, ajutoare, în special), Partea a VI-a – Alte actiuni (cheltuieli de administrare a fondului; cheltuieli cu transmiterea şi plata

drepturilor; cheltuieli cu personalul care gestionează fondurile) si Partea a IX-a – Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli.

Prestaţiile de asigurări sociale. Reformarea sistemului de asigurari sociale a condus la limitarea prestatiilor de asigurari sociale la pensii (pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parţială; pensia de invaliditate; pensia de urmaş) si ajutoare (de deces), celelalte prestatii fiind transferate bugetului national de asigurari sociale de sanatate.

Prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale se asigura numai riscurile de batranete, invaliditate, deces. Ajutoarele. Este reglementat aici ajutorul de deces, la care au dreptul, o singură dată, în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, cel care care face dovada că a suportat cheltuielile de deces şi care, după caz, poate fi: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau în lipsa acesuia, persoana care face această dovadă. În cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea asiguratului sau pensionarului şi care nu beneficiază de un drept propriu de asigurări sociale, beneficiază de ajutor de deces asiguratul sau pensionarul în cauză, ajutorul cuvenit fiind jumătate din cuantumul celui cuvenit în situaţia precedentă, stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, ce nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat şi făcut public de către CNPAS la 31 decembrie a anului curent.

Pentru fiecare dintre destinaţiile prevăzute în Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări se vor stabili pentru fiecare beneficiar în parte, cu verificarea îndeplinirii condiţiilor impuse prin această lege. Există o fluctuaţie a acestor sume, datorită schimbărilor care apar în structura beneficiarilor.