Pin It

2.1.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale

Guvernul este autorizat sa angajeze in numele si in contul statului obligatii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Economiei si

Finantelor, in urmatoarele scopuri:

- finantarea deficitului bugetului de stat, finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie, finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat din exercitiul curent;

- refinantarea si rambursarea anticipata a datoriei publice guvernamentale;

- mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Economiei si Finantelor, in conformitate cu criteriile prevazute in normele metodologice elaborate de MEF şi MIRA;

- finantarea pe baza de lege a unor programe/proiecte sau a altor necessitati prioritare pentru economia romaneasca – aici, beneficiarii garantiilor de stat, precum si subimprumutatii se stabilesc, pentru fiecare caz in parte, prin lege, numai dupa obtinerea avizului din partea Comitetului Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari.

Autoritatile administratiei publice centrale nu pot fi beneficiari ai garantiilor de stat sau ai subimprumuturilor acordate de catre Ministerul Economiei si Finantelor. Pe parcursul unui an, Ministerul Economiei si Finantelor contracteaza imprumuturi guvernamentale, pentru scopurile precizate mai sus, independent de evolutia disponibilitatilor existente in contul curent general al Trezoreriei Statului si de evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat in decursul acelui an. Finantarile rambursabile contractate de la organismele financiare internazionale destinate finantarii deficitului bugetului de stat se aproba prin hotarare a Guvernului.

Modalitatea de aprobare a operatiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se stabileste prin norme emise in aplicarea ordonantei de urgenta nr. 64/2007.

2.1.2. Rambursarea datoriei publice guvernamentale

Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezinta o obligatie a statului neconditionata si irevocabila de plata a capitalului, dobanzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente finantarilor rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate de agentiile de rating pentru evaluarea riscului de tara, comisioanele, dobanzile, valoarea discontului si alte cheltuieli legate de angajarea finantarilor rambursabile in numele si contul statului vor fi platite din bugetul de stat. In vederea platii serviciului datoriei publice guvernamentale, se acorda autorizare bugetara permanenta pentru efectuarea acestor cheltuieli.

Sursele de plata pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, dupa

caz, urmatoarele:

  1. a) disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului;
  2. b) finantarile rambursabile angajate in numele statului pentru refinantarea datoriei publice guvernamentale;
  3. c) cheltuielile prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat;
  4. d) sumele incasate de Ministerul Economiei si Finantelor de la subimprumutati, in baza acordurilor incheiate cu acestia, cu respectarea conditiilor acordurilor prin care au fost angajate finantarile rambursabile;
  5. e) sumele prevazute in bugetele persoanelor juridice care au contractat finantari rambursabile cu garantia statului;
  6. f) fondul de risc constituit la Ministerul Economiei si Finantelor pentru situatiile in care garantatii/subimprumutatii nu isi onoreaza obligatiile prevazute in acordurile incheiate cu Ministerul Economiei si Finantelor;
  7. g) alte surse, in conditiile legii.

Banca Nationala a Romaniei, in baza conventiilor incheiate cu Ministerul Economiei si Finantelor, poate actiona ca agent al statului in rambursarea datoriei publice guvernamentale contractate in alta moneda decat moneda nationala, precum si in organizarea licitatiilor de titluri de stat pe piata interna. Pentru activitatile derulate de catre Banca Nationala a Romaniei sus menţionate, in calitate de agent al statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale si pentru plasarea catre terti a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat sa plateasca comisioane din bugetul de stat, al caror cuantum este stabilit prin conventie intre cele doua parti.

2.1.3. Tehnici juridice de asigurare a rambursării datoriei publice.

2.3.1.1. Fondul de risc pentru datoria publică guvernamentală. Pentru împrumuturile guvernamentale directe, rambursarea se va asigura din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau din garanţiile care care însoţesc aceste împrumuturi.

Pentru subîmprumuturi, cât şi pentru garanţiile emise de stat, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în condiţiile sus menţionate, se constituie Fondul de risc pentru datoria publică guvernamentală. Este un fond legal, având regimul prevăzut de lege.

Sursele fondului de risc sunt:

  1. a) sumele incasate sub forma de comisioane de la subimprumutati/garantati de stat;
  2. b) sumele incasate de la subimprumutati/garantati de stat, reprezentand rate de capital, dobanzi, comisioane si alte costuri aferente finantarilor rambursabile garantate sau subimprumutate de stat, platite de Ministerul Economiei si Finantelor in numele garantatului ori al subimprumutatului;
  3. c) dobanzi la disponibilitatile aflate in contul fondului de risc;
  4. d) majorari de intarziere, la nivelul celor prevazute pentru neplata in termen a obligatiilor fiscale, aplicate pentru neplata in termen de catre subimprumutati sau garantati de stat a comisioanelor la fondul de risc si, respectiv, a ratelor scadente, a dobanzilor, a comisioanelor si a altor costuri aferente finantarii rambursabile;
  5. e) sume recuperate conform legii;
  6. f) fonduri alocate de la bugetul de stat in acest scop.

Sumele aflate in fondul de risc sunt destinate achitarii obligatiilor aferente garantiilor de stat si subimprumuturilor, in cazul in care subimprumutatii sau garantatii de stat nu dispun la scadenta de resurse financiare proprii pentru achitarea obligatiilor de plata.

2.3.1.2. Calitatea de titlu executoriu a inscrisurilor intocmite de directiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, prin care se individualizeaza sumele plătite în contul subimprumutatilor sau garantiilor de stat.

Sumele platite la scadente de Ministerul Economiei si Finantelor, in calitate de imprumutat sau garant, in contul subimprumutatilor80 sau garantatilor de stat ca urmare a lipsei disponibilitatilor financiare ale acestora, reprezentand rate de capital, dobanzi, comisioane si alte costuri, comisioanele datorate si neachitate la fondul de risc de catre acestia, precum si majorarile de intarziere aferente acestor categorii de debite se recupereaza conform legislatiei in vigoare privind colectarea creantelor fiscale81 de catre organele fiscale in a caror raza teritoriala isi au domiciliul fiscal subimprumutatii sau garantatii de stat, in baza inscrisurilor intocmite de directiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, prin care se

individualizeaza sumele de recuperat si care constituie titluri executorii. In cazul in care instantele judecatoresti s-au pronuntat asupra acestor sume, executarea silita se efectueaza in temeiul hotararii judecatoresti definitive si irevocabile care, poltrivi legii, constituie titlu executoriu. Cu sumele recuperate in conditiile prezentului articol se reintregeste disponibilul fondului de risc pentru datoria publica guvernamentala.

2.1.4. Gestionarea datoriei publice guvernamentale. In procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei si Finantelor are ca obiectiv asigurarea necesitatilor de finantare guvernamentala in conditiile minimizarii costurilor pe termen lung si limitarii riscurilor implicate. In cazul operatiunilor de administrare a riscurilor aferente oligatiilor de natura datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei si Finantelor poate incheia acorduri cu institutiile financiare, in vederea utilizarii de instrumente specifice, care pot prevedea compensarea bilatarela a obligatiilor rezultate intre partile participante, astfel incat sa rezulte periodic o singura obligatie finala neta a uneia dintre parti, in conformitate cu legislatia in materie in vigoare si in baza normelor emise in applicare ordonantei de urgenta sus menţionată.

Ministerul Economiei si Finantelor elaboreaza, cu consultarea Bancii Nationale a Romaniei, strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale, pe care o inainteaza spre aprobare Guvernului si spre informare Parlamentului Romaniei; strategia este revizuibila anual sau ori de cate ori conditiile de piata si/sau necesitatile de finantare o impun.

Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate in urma efectuarii operatiunilor de administrare a datoriei publice guvernamentale reprezinta venituri, respectiv cheltuieli ale bugetului de stat sau ale bugetului Trezoreriei Statului.

Plasarea împrumuturilor de stat se poate face prin modalităţile:

- subscripţie publică;

- consorţii bancare;

- vânzare la bursă.

Operaţiunile de gestionare mai frecvente sunt:

- gestionarea normală a datoriei publice; are semnificaţia amortizării împrumutului prin plata ratelor, a dobânzilor şi a celorlalte sume la termenele convenite;

- gestionarea excepţională a datoriei publice; este generată de modificarea condiţiilor împrumutului, prin modalităţile: consolidare, conversiune, arozare.

Legat de gestionarea datoriei publice, se impune determinarea conceptelor: consolidarea, conversiunea, conversie, arozare, amortizare.

2.1.4.1. Consolidarea împrumutului public (de stat, contractat de autorităţile publice locale) înseamnă prelungirea termenului de rambursare a împrumutului, din termen scurt în termen lung; are semnificaţia transformării datoriei flotante (contractată pe un an ori, cel mai târziu, pentru exerciţiul următor) în datorie pe termen lung. Se aplică atât pentru împrumuturile interne, cât şi pentru cel externe, în ambele cazuri fiind necesar consimţământul creditorului. Generează o dobândă mai mare, cheltuieli mai mari pentru gestionarea acesteia şi este practicată în situaţiile în care angajamentele asumate pe termen scurt nu pot fi onorate în termenul convenit.

2.1.4.2. Conversiunea82 este un procedeu de schimbare, de înlocuire a unui împrumut public cu un alt împrumut, contractat pentru o dobândă mai mică, în scopul diminuării serviciului datoriei publice (ex. în cazul în care pe piaţa internă scade nivelul dobânzii, ca urmare a sporirii capitalului de împrumut). Nu se confundă cu conversia fondurilor, ce are semnificaţia transformării în moneda naţională a împrumuturilor contractate în valută.

2.1.4.3. Arozarea este operaţiunea de majorare a ratei dobânzii, pentru stoparea scăderilor mari ale cursului obligaţiunilor de stat.

2.1.4.4. Amortizarea împrumuturilor publice. Are semnificaţia stingerii datoriei publice prin răscumpărarea titlurilor de stat sau prin rambursarea sumero împrumutate, după caz. Amortizarea cunoaşte modalităţi diferite, în funcţie de formele împrumutului şi de instrumentele datoriei publice:

  1. rambursarea pe calea anuităţilor, ce se aplică în cazul împrumuturilor pe termen lung, curg din anul următor al împrumutului şi înglobează dobânda datorată cât şi o parte a capitalului împrumutat. Anuităţile pot fi: fixe, progresive, regresive, pe de o parte, terminabile sau viagere, pe de altă parte;
  2. răscumpărarea se aplică în cazul titlurilor de stat (bonuri, certificate de trezorerie, obligaţiuni) şi cunoaşte ca varietăţi:

- rambursarea prin tragerea la sorţi. La data lansării împrumutului, contractat de la un număr mare de creditori, statul stabileşte valoarea obligaţiunilor amortizabile în fiecare an, prin tragere la sorţi;

- rambursarea prin răscumpărare la bursă; se practică, de regulă, atunci când cursul obligaţiunilor a scăzut: Atunci când legea care a autorizat împrumutul prevede că acesta nu poate fi rambursat înainte de scadenţă, nu se poate face rambursarea prin anuităţi sau prin tragere la sorţi, dar se poate recurge la răscumpărarea la bursă. În practica şi teoria împrumutului public sunt cunoscute şi alte modalităţi de stingere a datorie publice, considerate excepţionale, exemplu, bancruta de stat (insolvabilitatea statului), când statul declară că nu poate rambursa datoria

contractată, şi anularea unor împrumuturi, în situaţia unor schimbări politice, când noua putere repudiază obligaţiunile emise de puterea înlăturată.

Resursele pentru rambursarea datoriei publice sunt prevăzute cu acest scop în bugetele celor obligaţi la restituire: statul, unitatea administrativ – teritorială, persoana juridică contractantă a împrumutului public, acestea trebuind să conţină inclusiv sumele necesare pentru situaţia în care garanţiile asumate de ele vor fi puse în executare.

Gestionarea datoriei publice este o activitate complexă, în care activitatea juridică este strâns împletită cu activitatea economică, administrativă, de verificare, evaluare, estimare a documentaţiei, de înregistrare, plasare a emisiunilor de titluri de stat, rambursare a sumelor împrumutate, executare a garanţiilor, recuperare a sumero plătite în executarea acestora.

Raportarea datoriei publice guvernamentale. Ministerul Economiei si Finantelor elaboreaza anual raportul privind datoria publica guvernamentala si il transmite Guvernului spre aprobare. Forma aprobata a raportului este transmisa spre informare Parlamentului, dar nu mai tarziu de data de 30 iulie a anului urmator celui de raportare