Pin It

Autoritatea de tutelă administrativă, atunci când tutela se exercită asupra activităţii organului tutelar este Prefectul, care este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ teritoriale. Deci, Prefectul este o autoritate administraţiei de stat care, în cazul tutelei, are numai competenţă de a consta prin ordin, dizolvarea de drept a consiliului local (art. 58, alin. 2 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001), încetarea mandatului Primarului (art. 72 alin. 3, ) dizolvarea de drept al Consiliului Judeţean (art. 111 alin. 2) sau de a declara vacanţe prin ordin, locurile consilierilor locali (art. 31 alin. 3). Constatarea dizolvării Consiliului Judeţean şi organizarea de noi alegeri locale se hotărăsc de către Guvern, la propunerea Prefectului (art. 111 alin. 2).

Nu există vreun control de tutelă administrativă din partea autorităţilor administrative autonome la nivel de judeţ asupra celor de la nivel de oraş sau comună. De pe o parte, tutela administrativă urmăreşte respectarea intereselor publice ale statelor (înscrise în legi), iar nu ale colectivităţilor publice judeţene, iar pe de altă parte fiind vorba de un control administrativ special, el este de strictă interpretare, neputând fiind extins prin analogie1 .

Subiectul pasiv al controlului de tutelă administrativă îl reprezentând autorităţile administrative ale comunităţilor locale care au competenţa de a emite acte administrative sau de a încheia contracte administrative. Prin urmare este vorba atât de autorităţile deliberate (Consiliu local şi Consiliul Judeţean), cât şi de cele executive (Primarul şi Preşedintele Consiliului Judeţean). Delegaţia permanentă nu mai are dreptul (potrivit legii nr. 215/2001 faţă de legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală), de a emite acte administrative şi nici de a încheia contracte administrative, deci nu este supuse acestui control de tutela administrativă.

Ţinând seama de scopul instituţiei tutelei administrative, de a asigura respectarea legii de către autorităţile locale autonome, înzestrate cu exerciţiul puterii publice, rezultă că pot forma obiectul acestui control numai actele juridice în regim de putere publică (actele de drept public), adică actele administrative şi contractele administrative, iar nu actele juridice de drept privat. Pentru acestea din urmă, încheiate de către autorităţile administrative locale autonome, în condiţii de egalitate juridică, nu se justifică utilizarea formei speciale de control care este tutela administrativă (deoarece nu s-a folosit puterea publică), ci controlul de legalitate a acestor acte civile, îmbracă aceleaşi haine ca şi pentru orice alt act unilateral sub contract civil.

Întrucât  Constituţia nu distinge , rezultă că ea recunoaşte prefectului competenţa de a verifica legalitatea atât a actelor administrative , cât şi a contractelor administrative.

 

1 Corneliu Liviu Popescu, Tutela exercitată de prefect asupra actelor colectivităţilor locale, în “Dreptul”  nr. 8 pe 1996 pag. 62-63