1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
  • ASPECTE GENERALE

Ciclul de viață al unui proiect se referă la o secvență logică de activități derulate în vederea atingerii rezultatelor acestuia[4]. Studiul de Fezabili­tate trebuie să fundamenteze toate elementele de bază ale proiectului investițional, structura acestuia în mod logic va fi racordată necesității de expunere a tuturor elementelor care sunt specifice proiectului de investiții.

Autoritățile publice centrale/locale:

  1. elaborează strategii sectoriale de cheltuieli pe termen mediu și co­ordonează implementarea lor;
  2. oferă îndrumare și suport instituțiilor subordonate în procesul pregătirii și implementării proiectelor de investiții capitale;
  3. coordonează și asigură aranjamentele organizaționale și institu­ționale necesare în procesul de pregătire și analiză a fezabilității proiectelor, precum și în procesul implementării și monitorizării acestora;
  4. prezintă spre examinare Ministerului Finanțelor propunerile de proiecte de investiții capitale și asigură calitatea documentației de proiect și a altor informații de fundamentare;
  5. elaborează și prezintă solicitările pentru finanțare din buget a cheltuielilor pentru pregătirea și implementarea proiectelor;
  6. monitorizează procesul de implementare a proiectelor și rapor­tează despre performanța proiectelor de investiții capitale;
  7. efectuează evaluări post-implementare (ex-post) ale proiectelor de investiții capitale în domeniile lor de competență.

Studiul de fezabilitate (SF) trebuie să argumenteze eficiența proiectu­lui de investiții, structura și cadrul logic cu nevoile și elementele specifice ale proiectului de investiții.

  • DESCRIEREA INVESTIȚIEI

Orice proiect de investiții capitale parcurge în mod obligatoriu urmă­toarele etape consecutive:

  1. identificarea proiectului și evaluarea preliminară;
  2. pregătirea documentației de proiect;
  3. examinarea și aprobarea finanțării;
  4. implementarea și monitorizarea;
  5. evaluarea finală (post-implementare).

Indiferent de complexitatea sau de obiectivul urmărit, orice proiect trece prin următoarele faze primare:

  1. Inițierea proiectului:
  • Identificarea nevoilor;
  • Formularea unor idei de proiecte care să răspundă nevoii; prio- ritizare și selecția proiectelor;
  • Elaborarea analizei cost-beneficiu/studiului tehnico-economic;
  • Estimarea costurilor/bugetului proiectului selectat;
  • Determinarea riscurilor și timpului asociat proiectului selectat.
  1. Planificarea activităților:
  • Numirea grupului de lucru,
  • Aprobarea demarării proiectului,
  • Stabilirea obiectelor contractelor ,
  • Stabilirea procedurii de achiziție ce urmează a fi derulată,
  • Realizarea documentației standard.
  • Contractarea și implementarea:
  • Inițierea procedurii de atribuire,
  • Derularea procedurii de atribuire ,
  • Desemnarea ofertantului câștigător,
  • Informare și publicitate,
  • Managementul și administrarea derulării contractului.
  1. Încheierea proiectului:
  • Încheiere administrativă,
  • Evaluarea rezultatului final al proiectului,
  • Evaluarea impactului pe care îl are rezultatul proiectului.

Criteriile pentru evaluarea eligibilității și pentru aprobarea proiecte­

lor de investiții capitale (pe baza studiului de fezabilitate) includ:

  1. Claritatea obiectivelor;
  2. Alegerea și definirea opțiunilor;
  3. Estimarea costurilor și beneficiilor;
  4. Evaluarea economică a costurilor și beneficiilor;
  5. Evaluarea riscului de proiect și incertitudinilor;
  6. Analiza financiară;
  7. Analiza economică;
  8. Managementul implementării și analiza operațională;
  9. Prezentarea rezultatelor;
  10. Monitorizarea și evaluarea.

Model de cuprins cu privire la conținutul unui studiu de fezabilitate:[2]

  1. Rezumat
  2. Analiza contextului existent
    • Trecerea în revistă a contextului social și economic
    • Politica Guvernului pentru sector/sub- sector
    • Roluri și responsabilități în sector/sub- sector
    • Sumarul rezultatelor studiilor anterioare
  3. Evaluarea pieței și analiza cererii
    • Analiza necesităților și identificarea utilizatorilor- țintă
    • Analiza opțiunilor
    • Definirea rezultatelor proiectului
    • Prognoza cererii
  4. Analiza problemelor spațiale de planificare
    • Revizuirea problemelor de amenajare a teritoriului
    • Conformitatea cu planuri spațiale
    • Achizițiile de terenuri
  5. Studii tehnice și costurile de proiect
    • Sondaje (anchete) pe teren
    • Condiții de mediu
    • Proiectul tehnic preliminar
    • Intervenții de întreținere
    • Parametrii de intrare pentru construcție și exploatare
    • Estimări ale costurilor de capital și de operare asupra vieții proiectului
  6. Impactul de mediu și social
    • Rezumatul principalelor constatări din evaluarea impactului asupra mediului
    • Rezumatul principalelor constatări din evaluarea impactului social
    • Cerințe pentru autorizațiile de mediu
  7. Punerea în aplicare și acorduri operaționale
    • Capacitățile entităților responsabile de implementare și operare
    • Planul-cadru și un calendar pentru punerea în aplicare

a proiectului

  • Aranjamente de management ale proiectului
  • Aranjamente organizaționale pentru funcționarea proiectului
  1. Analiza financiară și fiscală
    • Metode și ipoteze
    • Rezultatele analizei financiare
    • Concluzii privind viabilitatea financiară și performanța financiară
    • Impactul asupra bugetului
  2. Analiza economică
    • Metode și ipoteze
    • Rezultatele analizei economice
    • Concluzii privind fezabilitatea economică
  3. Analiza riscurilor și managementul
    • Principalii factori de risc și impactul acestora
    • Măsuri de atenuare
    • Planul de gestionare a riscului
  4. Concluzii finale privind fezabilitatea proiectului
  • ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Situația economică și financiară reprezintă un indicator care demon­strează dacă operatorul este considerat calificat pentru îndeplinirea con­tractului de achiziție publică respectiv.

Bilanțul contabil este documentul financiar contabil de sinteză care prezintă situația unei entități la un moment dat. Acesta se întocmește pentru o perioadă trecută. Analiza economico-financiară se referă la di­agnosticarea echilibrului pe termen lung al entității pentru identificarea punctelor tari și slabe ale firmei, și capacitatea de recuperare a investiției.

În analiza proiectului, se obișnuiește să se folosească prețuri constan­te, ceea ce înseamnă prețuri ajustate la inflație și fixate pe bază anuală. Totuși, în analiza fluxurilor financiare, prețurile curente (prețuri nominale observate efectiv an de an) pot fi mai adecvate. Efectul inflației sau, mai degrabă, creșterea generală a indicelui prețurilor sau oscilațiile prețurilor relative, pot afecta calcularea rentabilității financiare a investiției.

De aceea, utilizarea prețurilor curente este recomandată în general. Din contra, dacă se utilizează prețurile constante, corecțiile trebuie intro­duse în cazul schimbărilor prețurilor relative când aceste schimbări sunt semnificative.

  • ANALIZA COST/BENEFICIU

Analiza cost/beneficiu reprezintă un instrument de estimare și evalu­are a proiectelor. Ea justifică necesitatea și importanța unui proiect prin prezentarea avantajelor și dezavantajelor acestuia (din perspectiva be­neficiarului și din perspectiva societății) exprimate în valori monetare.

Analizele cost-beneficiu ajută decidentul public să identifice proiecte­le care vor maximiza beneficiile sociale și astfel să stabilească prioritățile conform cărora se vor implementa proiectele.

  • CODUL CPV AFERENT BUNURILOR, SERVICIILOR ȘI LUCRĂRILOR

Vocabularul Comun al Achizițiilor (CPV) desemnează nomenclatorul de referință aplicabil contractelor de achiziție publică, adoptat prin Re­gulamentul nr. 2195/2002/CE al Parlamentului European și al Consiliului privind vocabularul comun al achizițiilor publice, publicat în Jurnalul Ofi­cial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 340 din 16 decembrie 2002, asigu- rându-se totodată corespondența cu alte nomenclatoare existente.

Scopul este de a standardiza, de a crea un sistem unic de clasifica­re aplicabil achizițiilor publice, cu scopul de a unifica referințele folosi­te de entitățile și autoritățile contractante pentru descrierea obiectului achiziției.

Utilizarea unui sistem standardizat de coduri facilitează implementa­rea regulilor de publicitate și accesul la informații prin:

  • Asigurarea unui grad ridicat de transparență în domeniul achizițiilor publice;
  • Identificarea cu mai mare ușurință a oportunităților de afaceri din multitudinea de anunțuri publicate în JOUE;
  • Înlesnirea creării unui sistem electronic de achiziții publice și redu­cerea considerabilă a riscurilor relaționate traducerii anunțurilor de intenție, de participare sau atribuire din moment ce CPV a fost tradus în toate cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene;
  • Simplificarea mecanismului de redactare a anunțurilor de intenție, de participare sau atribuire, în special în ceea ce privește descrie­rea obiectului contractului;
  • Evitarea divizării artificiale a obiectului contractelor de achiziții publice în vederea eludării prevederilor referitoare la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire a contractelor de achiziții publice;
  • Ușurarea realizării statisticilor în domeniul achizițiilor publice din moment ce CPV este compatibil cu toate sistemele de monito­rizare a comerțului utilizate în lume (în special, cele folosite de Națiunile Unite).

Sistemul CPV este relaționat altor trei sisteme internaționale de clasi­ficare a bunurilor și serviciilor:

  • Clasificarea centrală a produselor (CPC),
  • Clasificarea industrială standard internațională (ISIC) și
  • Clasificarea produselor aferente activităților din cadrul Comunității Economice Europene (CPA).

Clasificarea centrală a produselor (CPC) este un sistem internațional dezvoltat de Națiunile Unite pentru monitorizarea comerțului internațional. Rolul său principal este de a furniza un cadru general de identificare a mărfurilor, serviciilor și activelor folosite ca bază în statis­ticile realizate la nivel mondial, precum și de a furniza un model pentru alte sisteme de clasificare.

Clasificarea industrială standard internațională (ISIC) este un sis­tem promovat de Națiunile Unite pentru clasificarea activităților eco­nomice. Corespondentul său european este Nomenclatorul statistic al activităților economice din Comunitatea Europeană (NACE), prima oară dat publicității în Octombrie 1990 (NACE Rev.1). Deși NACE Rev.1 s-a ba­zat în principal pe ISIC Rev. 3, a prezentat într-o manieră mult mai deta­liată și îmbunătățită principalele activități economice cunoscute la nivel european.

Clasificarea produselor aferente activităților din cadrul Comunității Economice Europene (CPA) a fost elaborată pe baza clasificărilor CPC și ISIC în vederea dezvoltării unui cadru de referință în interiorul căruia da­tele statistice asupra producției, consumului, comerțului extern și trans­portului să poată fi comparate. Astfel, CPA a fost construit ca un sistem alfa numeric de 6 cifre relaționat direct cu NACE Rev.1 (primele 4 cifre fiind identice în cele două clasificări) care conferă clasificării diferitelor categorii de produse în funcție de domeniul de activitate o interpretare uniformă în toate statele membre. CPA a fost finalizat în august 1992, iar codurile și descrierile aferente făceau referiri încrucișate la CPC și Siste­mul armonizat (HS)[3].

Alegerea celor mai potrivite coduri pentru o procedură de atribuire se poate realiza prin două modalități diferite:

Căutarea în cuprinsul structurii specifice: în cuprinsul Vocabularului principal, se selectează, după titlu, diviziunea specifică obiectului con­tractului. Apoi căutarea se restrânge la codurile cele mai apropiate de nevoile autorității contractante. Deși această procedură poate părea consumatoare de timp, ea nu conduce întotdeauna la rezultate deosebit de precise.

Căutarea după cuvinte-cheie: codurile pot fi găsite și prin căutarea unor cuvinte-cheie în cuprinsul descrierilor prin folosirea unor filtre specifice formatelor tabelare în care sunt incluse (ex. Excel sau echiva­lent). Este recomandabil să se repete căutarea de câte ori este nevoie, în funcție de cuvinte-cheie diferite. De asemenea, trebuie extinsă căutarea și la codurile adiacente celor ce reies din filtrare.

 

[4]     Sursa: "Esența studiului de fezabilitate", editată în cadrul proiectului "Importanța studiilor de fezabilitate în consolidarea procesului de dezvoltare regională în Republica Moldova", finanțat din sursele Republicii Cehe și implementat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord, Bălți, 2011, Pag. 9.

[2]     HG 1029, din 19.12.2013 cu privire la investițiile capitale publice, Anexa 3, 27.12.2013 în Monitorul Oficial nr. 311 art. nr : 1157

[3]     Ghid practic pentru introducerea și folosirea pe scară largă în procesul de achiziție publică a vocabularului comun al achizițiilor CPV

Loading...