Administrație publică

Sarcinile administraţiei publice sînt determinate de destinaţia ei pen­tru realizarea valorilor politice în cadrul sistemului politic şi se pot defini ca îndatoriri faţă de societate pentru satisfacerea necesităţilor în ansamblu şi la nivelul individual al membrilor societăţii.

Pornind de la conţinutul şi activitatea administraţiei publice, pot fi evi­denţiate două grupuri de sarcini: 1) sarcini de conducere şi organizare şi 2) sarcini de prestaţie.

Sarcini de conducere şi organizare sînt numite funcţiile tradiţionale ale statului de a reglementa activitatea membrilor societăţii cu caracter de dispoziţie, prin care se organizează executarea legilor în diferite domenii ale vieţii sociale.

Aceste sarcini au drept scop stabilirea conduitei, pe care trebuie s-o urmeze diferite persoane fizice şi juridice din societate, permiţîndu-le sau interzicîndu-le un anumit comportament social.

în unele cazuri prevăzute de lege administraţia publică poate aplica sancţiuni pentru nerespectarea dispoziţiilor.

Sarcinile de prestaţie sînt funcţiile administraţiei publice menite să asigure membrii societăţii cu diferite servicii pentru satisfacerea necesită­ţilor materiale şi spirituale.

în scopul realizării acestor sarcini sînt prevăzute un şir de activităţi ca: salubrizarea publică şi ocrotirea mediului, serviciile de telecomunicaţii, transportul public, furnizarea de gaze naturale, curent electric, construcţia şi închirierea de locuinţe, asistenţa medicală, activităţile culturale şi educa­tive etc. Pentru a fi realizate, este necesară utilizarea următoarelor atribuţii şi funcţii:

Funcţia de mecanism intermediar de executare. Are mai multe aspecte:

• funcţia de pregătire a deciziilor politice şi de colaborare la adoptarea lor;
• funcţia de organizare şi asigurare a executării deciziilor politice;
• funcţia de executare directă, la concret;
• funcţia de purtător al corespondenţei membrilor societăţii, expediată către autorităţile care adoptă decizii politice.

Funcţii care se referă la scopurile acţiunilor desfăşurate de admi­nistraţia publică. Aici putem distinge:

• funcţii ca instrument de constrîngere a valorilor materiale şi spiri­tuale ale societăţii;
• funcţia de organizare şi coordonare a adaptărilor ce se impun datorită transformărilor ce se produc inerent în evoluţia diferitelor componente ale societăţii, în special în structura economică.

Toate aceste modalităţi constituie părţi componente ale funcţiilor ad­ministraţiei publice ca organ intermediar privind executarea puterii politi­ce în organizarea şi dezvoltarea întregii societăţi.