Franta si Germania sunt doua tari europene situate in vestul si respectiv centrul continentului. Analizand aceste doua tari, vom gasi multe deosebiri pornind de la forma de stat a acestora, autoritatie centrale ale statului, relatia dintre autoritati pana la administratia locala.
In primul rand cred ca trebuie mentionat faptul ca Franta este un stat unitar, iar ca forma de stat este o republica semiprezidentiala, pe cand Germania este un stat federal, iar ca forma de stat este o republica federala parlamentara.
- Autoritatile celor 2 state
In ambele tari exista o separatie a puterilor in stat, desi relatia dintre autoritatile
statelor difera mult. Puterea legislativa este reprezentata in ambele tari de catre un parlament. In Franta exista un Parlament bicameral, cele doua camere ale acestuia fiind Adunarea Nationala si Senatul. Parlamentul Frantei este unul asimetric deoarece cele doua camere au puteri diferite si totodata, membrii acestora sunt alesi diferit. Parlamentul se intruneste intr-o sesiune de 9 luni in fiecare an, dar in situatii speciale presedintele poate cere intrunirea Parlamentului inafara perioadei de 9 luni.
- Adunarea Nationala cuprinde 577 de deputati, alesi direct, pentru o perioada de 5 ani.Adunarea Nationala poate forta executivul sa demisioneze prin votarea unei motiuni de cenzura. De altfel, in toate deciziile importante Adunarea Nationala are putere decizionala finala.
- Senatorii sunt alesi de catre un colegiu electoral din care fac parte 145.000 oficiali local alesi. Senatorii sunt alesi pentru o perioada de 6 ani si jumatate dintre senatori sunt “reinoiti”. Puterea legislativa a Senatului este limitata, de cele mai multe ori Adunarea Nationala fiind cea care decide.
In Germania parlamentul este situat in varful ierarhiei politice; este un parlament de tip
bicameral asimetric, format din Bundestag si Bundesrat (Consiliul Federal). Exista diferente importante intre cele doua Camere. In primul rand difera procedurile electorale. Alegerea membrilor Bundestagului (deputatii) se face prin vot universal direct, durata mandatului fiind de 4 ani. Bundesratul este compus de parlamentari numiti de guvernele landurilor, fiecarui land revenind-i un numar minim de 3 mandate si unul maxim de 6, in functie de marimea demografica a landului respectiv.
In al doilea rand, prima camera reprezinta natiunea ca un tot, in timp ce Bundesratul reprezinta structurarea federala a statului.
In al treilea rand, vorbim despre rolul legislativ limitat al Bundesratului.
In ultimul rand, camerele au roluri diferite in ceea ce priveste prerogativa controlului parlamentar asupra executivului. Numirea si demiterea Guvernului sunt atributii ale primei camere. Totodata, Bundestagul este camera ce participa direct la alegerea Presedintelui Federal.
- Presedintele
Franta are un sistem original in ceea ce priveste ramura executivului, acesta avandu-i in
frunte atat pe Presedintele Frantei, cat si pe Primul Ministru. In ccea ce priveste Germania, Presedintelui Republicii ii este destinat un rol minor.
In Franta cea mai importanta figura politica este reprezentata de Presedinte, fiind urmat de Primul Ministru. Incepand din anul 2000, Presedintele Frantei este ales direct pentru o perioada de 5 ani, atributiile acestuia fiind : numirea Primului Ministru, prezidarea Guvernului, comandarea fortelor armate, incheie tratate, poate cere organizarea unui referendum pentru rezolvarea unei situatii, poate dizolva Adunarea Nationala, promulga legile. Mai mult, Presedintele Frantei este unul puternic, mai ales in materie de politica externa.
In cazul Presedintelui Germaniei trebuie subliniat faptul ca atributiile acestuia sunt de natura formala. Presedintele federal este ales prin vot indirect de catre Adunarea Federala, formata din membrii Bundestagului si ai parlamentelor locale. Mandatul prezidential este de 5 ani si nu poate fi reinoit consecutiv decat o singura data. Neavad legitimitatea conferita de votul direct, Presedintele nici nu detine o putere executiva efectiva. Totusi, Presedintele Germaniei este reprezentantul tarii in relatiile internationale, propune Bundestagului un candidat pentru functia de cancelar si la sugestia Cancelarului, reuneste sau demite ministrii Cabinetului. Daca apare o situatie conflictuala complexa in activitatea Bundestagului, Presedintele Federal poate cere dizolvarea Bundestagului, la propunerea cancelarului Federal.
- Puterea executiva
Franta are in fruntea executivului atat pe presedinte, cat si pe Primul Ministru.
Primul Ministru este numit de catre Presedintele Frantei, insa Primul Ministru ales trebuie sa
reflecte majoritatea in Adunarea Nationala, iar aceasta la randul sau propune lista ministrilor Presedintelui Republicii. Guvernul raspunde in fata Parlamentului, dar in acelasi timp poate propune legi Parlamentului. In subordinea Guvernului se gasesc agentiile guvernamentale si serviciul civil. Fiecare minister are o administratie centrala divizata in directii, care la randul lor sunt impartite in diviziuni si subdirectii.
Puterea executiva in Germania este reprezentata de Guvernul Federal si la nivelul landurilor de guvernele locale. Guvernul federal este compus din cancelarul federal si din ministri. Bundestagul investeste cu majoritatea absoluta a voturilor candidatul la functia de cancelar, propus in principiu de Presedinte. Cancelarul dispune de autoritate maxima in Guvern, instituind o puternica disciplina. El are dreptul de a schimba componenta cabinetului pe parcursul mandatului sau. Pe de alta parte, cancelarul este cel care isi asuma responsabilitatea pentru indeplinirea programului prezentat la investitura.
- Guvernarea locala
Inca de la Revolutia Franceza, Franta este divizata in departamente si regiuni.
Departamentele au fost divizate la randul lor in comune. Comunele si departamentele sunt consacrate prin Constitutie, dar regiunile nu sunt, ele au fost create prin legi. In franta exista 36.000 de comune conduse de catre un consiliu municipal si un primar, acestea fiind grupate in 96 de departamente conduse de catre un Consiliu General si Presedintele acestuia. Aceste departamenta sunt grupate la randul lor in in 22 de regiuni conduse de catre un Consiliu regional si Presedintele Consiliului. Aceste diviziuni reprezinta nivelele administrative ale Frantei.
- Comunele sunt conduse de catre un primar si un Consiliu Municipal ales pentru o perioada
de 6 ani. Parisul este o comuna, dar puterea politica se afla in mainile autoritatilor centrale. Din 1982 trei comune franceze (Paris, Marseille si Lyon) au un statut special pentru ca sunt divizate in arondismente municipale
Inca din 1837 comunele sunt considerate entitati legale, care au capacitate legala, iar
arondismentele municipale nu au personalitate legala sin u detin un buget propriu. Domeniile unde comunele au atributii importante sunt dezvoltarea urbana si spitalele.
- Departamentele sunt unitati administrative ale Frantei si foste colonii franceze si sunt
divizate in 342 de arondismente. Un departament este divizat in 1-7 arondismente, orasului capitala al arondismentului fiind numit subprefectura.
Fiecare departament este administrat de catre un Consiliu General, ales pe o perioada de 6
ani, jumatate dintre membrii fiind reinoiti o data la 3 ani. Executivul la nivel departamental este reprezentat de Presedintele Consiliului. Dupa 1980 prefectul si-a pierdut rolul de sef al executivului departamental, dar a ramas reprezentantul oficial al statului in departamente, fiind un coordonator al serviciilor ministerelor in teritoriu. Prefectul, la nivel departamental este asistat de subprefecti.. Orasul capitala al departamentului poarta numele de prefectura.
Printre atributiile cele mai importante ale departamentelor se numara : educatia, sistemul de
asigurari sociale si reparatia drumurilor.
- Regiunile sunt administrate de catre un Consiliu regional si Presedintele acestuia, Consiliul
fiind ales pentru o perioada de 6 ani. Regiunile sunt in numar de 22 in partea metropolitana a Frantei, la care se adauga 4 departamente de peste mari (Guadalupe, Martinica, Guyana Franceza si Reunion). In aceste comunitati din afara granitelor tarii au fost constituite Adunari Deliberative, Consilii Regionale, ai caror membri sunt alesi prin vot universal pentru 6 ani.
Fiecare regiune are un Grup de consultanta economica si comitete sociale, formate din personalitati in domeniul social si economic. Prefectul regiunii reprezinta statul si este imputernicit sa desfasoare actiuni legale pentru a proteja interesele statului.
Germania este un stat federal ce cuprinde 16 landuri federale. Precum in Franta, in Germania avem 3 niveluri politico-administrative: comuna reprezinta unitatea locala de baza, nivelul departamental este reprezentat de arondismente, iar nivelul regional este reprezentat de landuri.
- Comuna reprezinta unitatea locala de baza, statutul acesteia fiind condus de principiul liberei
administrari. Comuna dispune de autonomie financiara si totoodata participa la adoptarea unor acte cu caracter normativ, iar atributiile acesteia pot fi proprii sau atributii delegate de land sau arondismente. Trebuie mentionat ca intre arondismente si comune nu exista raporturi de subordonare deoarece in Germania functioneaza un dezvoltat sistem de cooperare intre colectivitatile locale.
La nivelul comunei exista 3 tipuri de organizare administrativa:
- modelul consiliului (de inspiratie britanica), unde autoritatea este un Consiliu comunal si un director care conduce serviciul administrativ;
- modelul magistratului, unde organul deliberativ este un Consiliu ales pe 4 ani, iar organul executiv este magistratul;
- modelul primarului, unde organul deliberativ este un Consiliu comunal, iar organul executiv este primarul ales pe 8 ani si care prezideaza consiliul;
- b) Arondismentul corespunde nivelului departamental, reprezentand de fapt circumsciptia administrativa a landului si mai ales, serviciul administrativ functioneaza impreuna cu serviciul administrativ al landului. La nivelul departamental autoritatile sunr reprezentate de Adunarea arondismentului, aleasa in mod direct de catre populatie, si Presedintele arondismentului, un functionar ales de Adunare si care indeplineste functiile de : presedinte al Adunarii, sef al aparatului administrativ si autoritatea de control administrativ asupra comunelor ce compun arondismentul.
Controlul administrativ, in cazul arondismentelor, are ca obiect doar legalitatea actelor si se exercita “a posteriori” asupra actelor arondismentului., fiind exercitat de catre un organ deconcentrat al landului.
La nivelul departamental mai apare principiul de dedublare functionala, fenomen intalnit si in Franta si care consta in detinerea unor atributii pe linia administratiei statale de catre organele executive de la nivel local.
Mai trebuie mentionat faptul ca arondismentele au atributii facultative si obligatorii.
- c) Landul
In Germania exista 16 landuri care sunt state federate cu o anumita autoritate. Fiecare
land are o constitutie proprie, organe si functii legislative si executive proprii, precum si organe si functii jurisdictionale. Repartizarea competentei legislative intre federatie si landuri este asigurata de Tribunalul Constitutional Federal. Trebuie mentionat faptul ca 75% din propunerile pentru legile federale pornesc de la nivelul landurilor.
Fiecare land are o Dieta aleasa prin sufragiu universal pentru 4 ani si un Guvern responsabil in fata Dietei si care este condus de un minidstru, presedinte ales de Dieta.
- Functia publica si politizarea administratiei
In Franta functia publica este organizata conform sistemului de cariera, deoarece
serviciul public nu este o meserie ca oricare alta. Serviciul civil in Franta se afla in subordinea Guvernului.
Serviciul public este organizat in corpuri administrative diferentiate de nivelul studiilor. Astfel exista : clasa A, unde intra absolventii facultatilor (Marile Corpuri); clasa B, unde intra cei cu studii liceale; clasa C, unde intra cei cu studii liceale cu specializari ; clasa D, unde nu li se cer studii. Functionarii publici au urmat, in mare parte, Scoala Nationala de Administratie si Scoala Politehnica. Acestia pot avansa in grad pe baza vechimii si a studiilor. In ceea ce priveste functionarii publici, exista o perioada de instruire si o perioada de stagiu, consecutive, neexistand o limita de varsta.
In Germania functioneaza principiul autonomiei ministeriale, ministerul decide in privinta nominalizarii si promovarii functionarilor publici. La nivel local organizatiile politice exercita o influenta puternica in privinta recrutarii si promovarii agentilor locali.
In Germania, 15% dintre angajatii statului lucreaza in domeniul public, dar serviciul public tinde spre privatizare. Si in Germania avem functionari publici de cariera cu statut propriu si care promoveaza pe criterii de profesionalism. Functionarii publici pot fi grupati in 4 categorii: inalti functionari publici, functionari superiori, functionari ordinari si functionari aspiranti. Totodata mai exista functionari angajati pe termen limitat si functionari auxiliari. La nivel de land exista o oarecare autonomie in fixarea conditiilor de recrutare a functionarilor publici in functie de domeniu si acestea pot consta in examene sau probe de dosare. Formarea profesionala a functionarilor publici este prealabila si continua, iar avansarea lor se face pe baza de alegere si vechime. Functia publica inceteaza prin revocare disciplinara, concediere si prin punerea in retragere.
Analizand cele doua state observam ca exista multe deosebiri, atat la nivelul autoritatilor centrale, cat si al celor locale, majoritatea fiind generate de faptul ca unul este stat unitar, pe cand celalalt stat federal.