1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

             Caracterul parlamentar, într-o măsură diferită, a celor 15 state comunitare, determină o similitudine a formelor de guvernământ. Există însă şi o serie de particularităţi care permit anumite clasificări, fiind avute în vedere două criterii esenţiale:natura instituţiei şefului de stat şi structura parlamentelor.

1. Clasificarea statelor comunitare după natura instituţiei şefului de stat.

              Conform acestui criteriu cele 15 state comunitare se clasifică astfel:

* 7 sunt monarhii: Belgia, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Spania, M. Britanie şi Suedia;

* 8 sunt republici: Austria, Finlanda, Franţa , Germania, Grecia, Irlanda, Italia şi Portugalia.

              La rândul lor, aceste republici sunt de două categorii :

- republici în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct (Austria, Finlanda, Franţa, Irlanda şi Portugalia);

-republici în care preşedintele se alege în mod indirect (Germania, Italia şi Grecia).

2.Monarhiile

                Instituţia monarhiei prezintă o serie de avantaje dar acestea depind de personalitatea monarhului, de conjunctura politică şi de voinţa partidelor politice de a face sau nu din problema monarhiei o problemă politică.

                În condiţii normale succesiunea la tron nu are o miză politică, spre deosebire de succesiunea şefilor de stat aleşi.

                În prezent se asistă la tendinţa generală de scădere a rolului monarhilor, menţinerea lor pur decorativă concomitent cu reducerea prerogativelor şi rigorii protocoalelor caselor dinastice (vezi Norvegia, Olanda).

                Implicarea permanentă şi responsabilă constituie excepţii notabile (vezi Spania, Danemarca).

                În Uniunea Europeană există un consens asupra monarhiei şi persoanei monarhului.

3.Republicile cu şefi de stat aleşi prin vot universal direct

            În Austria funcţia de preşedinte este instituită prin Constituţia din 1920. Este ales prin vot universal direct pe o perioadă de 6 ani putând fi reales o singură dată.

            În Finlanda funcţia a fost instituită prin Constituţia din 1919, dar alegerea prin sufragiu universal direct cu majoritatea absolută a voturilor exprimate, în două tururi de scrutin, a fost instituită din 1994.

            În Franţa, ca urmare a reformei constituţionale iniţiate de generalul De Gaulle în 1962, preşedintele  republicii se alege pe o perioadă de 7 ani prin vot universal direct, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate în 2 tururi de scrutin.

            Prin revizuirea din septembrie 2000, mandatul prezidenţial a fost redus la 5 ani, începând cu alegerile din 2002. Mandatul poate fi reinnoit în mod nelimitat.

             În Irlanda preşedintele este ales prin sufragiu universal direct începând din 1937. Durata mandatului este de 7 ani.

             În Portugalia alegerea preşedintelui prin vot universal direct, inspirată de cea de-a V Republica Franceză, a fost consfinţită de Constituţia din 1976.

            Trebuie subliniat că există diferenţe considerabile în ce priveşte puterile şi rolul politic al preşedinţilor din Austria, Finlanda, Franţa, Irlanda şi Portugalia, ceea ce demonstrează că alegerea prin sufragiu universal direct nu constituie în sine, sursa puterii ci statutul şefului statului în cadrul sistemului politic şi personalitatea acestuia.

4. Republicile în care şeful statului se alege în mod direct

            Pentru acest sistem au optat:

- Germania – unde preşedintele federaţiei este ales pentru un mandat de 5 ani, de un colegiu federal special, care nu are decât această atribuţie. Este compus din membrii Dietei federale (camera inferioară a Parlamentului şi de un număr egal de membri desemnaţi de parlamenturilor landurilor. Mandatul poate fi reânoit o singură dată;

- Grecia,in care începând cu Constituţia din 1975 preşedintele se alege pentru un mandat de 5 ani, de către Camera Deputaţilor cu majoritatea de 2/3 din  numărul membrilor. Mandatul poate fi reânoit o singură dată.

            Ca o curiozitate, evenimentul este considerat un moment important în viaţa politică a Greciei, deoarece obligă majoritatea şi opziţiei să coopereze.

- Italia,unde începând cu Constituţia din 1947, preşedintele este ales pe o perioadă de 7 ani, de un colegiu elector compus din deputaţi, senatori şi câte trei delegaţi din partea fiecărei regiuni, desemnaţi de consiliile regionale.

5. Rolul şefului de stat

          

           În toate ţările comunitare, şeful statului reprezintă statul, în această calitate având un anumit număr de atribuţii nominale. Cu toate acestea, adevăratul exerciţiu al puterii executive aparţine, cu excepţia Franţei şi a Finlandei, guvernelor conduse de primii - miniştri.

             Puterile efective ale şefului statului se reduc la:

- arbitrajul în viaţa politică;

- intervenţia şefului statului în procesul legislativ;

- dreptul la graţiere

6. Forma de guvernământ în România, în comparaţie cu formele de guvernământ ale statelor comunitare

              Potrivit Constituţiei din 1991 România este o republică în care Preşedintele se alege prin sufragiul universal direct, intrând sub acest aspect în aceeaşi categorie cu Austria, Finlanda, Fraanţa etc. Alegerea se face  prin scrutin uninominal majoritar, în două tururi. Durata mandatului este de 4 ani şi poate fi reânoit o singură dată. Durata mai scurtă a mandatului reflectă voinţa legiuitorului ca acesta să coincidă cu mandatul parlamentar.

             În România puterile preşedintelui sunt relativ restrânse, potrivit  regimului semiprezidenţial aferent sau parlamentarizat, instituit prin aceeaşi constituţie. De astfel, puterile preşedintelui, în calitate de şef de stat sunt asemănătoare cu cele ale şefilor de state din U.E.

Loading...