Efectele deciziei administrative sunt consecinţele pe care aceasta le generează prin simplul fapt al adoptării sale.
Astfel, ca urmare a adoptării, decizia devine obligatorie pentru toţi să-şi realizeze activitatea profesională, în conformitate cu deciziile luate. Decizia poate atrage sancţiuni asupra celor care nu se conformează prevederilor sale.
De asemenea, decizia beneficiază de executarea ei din oficiu; drept urmare, ea poate fi executată de administraţia publică prin proprii agenţi (servicii publice, forţă publică), utilizând, dacă este necesar, mijloace de constrângere (materială), pentru a anihila rezistenţa celor interesaţi.
În cazul în care decizia se dovedeşte ilegală sau inoportună, administraţia poate s-o anuleze sau retracteze tot printr-o decizie unilaterală fără să fie necesar consimţământul părţilor.
Efectele deciziei administrative pot fi anihilate, suspendate, încetinite sau accelerate, prin politica statului, modificarea cadrului legal sau a activităţii şi structurii administraţiei. Un factor care contribuie la blocarea dinamicii deciziei administrative îl constituie spiritul rutinier. Lipsa iniţiativei, absenţa operativităţii pot paraliza o decizie administrativă. Elementele care la prima vedere par minore (lipsa echipamentelor moderne de calcul sau a personalului de execuţie) pot prejudicia eficienţa şi dinamica deciziei.
Eficienţa unei decizii administrative se bazează pe prevederea şi calcularea efectelor pe care le generează şi care pot fi directe şi indirecte.
Efectele directe. Din momentul în care a fost adoptată decizia, dreptul administrativ pune capăt deliberărilor şi clarifică problemele prin rezolvarea lor în practică. Pentru unii, decizia adoptată reprezintă confirmarea punctului lor de vedere. Pentru alţii ea înlătură anumite incertitudini şi îndoieli. Indiferent de situaţie, decizia este obligatorie, chiar şi pentru cei care o consideră greşită.
Nu este suficientă unirea celor două elemente, înţelegerea şi voinţa, pentru ca decizia să producă efecte. Mai este, necesar, ca cei care adoptă decizia să fie convinşi că aceasta corespunde şi satisface cerinţele vieţii sociale.
Deciziile eronat concepute au efecte slabe şi nu par aplicabile. Este de preferat să se atingă un obiectiv mai modest, decât să se eşueze spre unul irealizabil. În alte cazuri, deciziile nu se aplică, pentru că între timp, ele nu mai corespund realităţilor sociale, devenind inutile.
Efectele indirecte privesc pe funcţionarii care decid, autorităţile publice şi administraţiile. Ele reflectă răspunderea asumată de cei care au luat o anumită decizie. În calitate de autori, ei vor apăra decizia respectivă, căutând să-i asigure eficienţa pentru ca aceasta că producă toate efectele.
Efectul indirect asupra instituţiilor publice constă în consolidarea, modificarea sau chiar desfiinţarea unora dintre ele.
Incidenţa asupra populaţiei, depinde de modul în care aceasta a participat la procesul decizional. De gradul participării cetăţenilor la activitatea administraţiei statului, depinde atitudinea de adeziune, colaborare, rolul lor activ sau pasiv faţă de decizia administrativă.