Descentralizarea prezintă certe avantaje pentru prosperitatea unei ţări. Dintre acestea putem aminti:
- intr-o descentralizare administrativa se pot rezolva in conditii mai bune interesele locale, serviciile publice locale putand fi conduse mai bine de autoritatile locale intr-un regim in care acestea nu au obligatia sa se conformeze ordinelor si instructiunilor de la centru.
- masurile si deciziile pot fi luate mai operativ de catre autoritatile locale, intrucat acestea nu mai sunt nevoite sa astepte aprobari, in acest sens, de la centru.
- intr-un regim de descentralizare, resursele materiale si financiare si chiar forta de munca pot fi folosite cu mai mare eficienta si sa raspunda unor nevoie prioritare, pe care autoritatile locale le cunosc si le "simt" mai bine decat autoritatile centrale.
- functionarii publici alesi sau numiti, in regimul descentralizarii administrative, pe un termen limitat, inlatura in masura mai mare fenomenele birocratice si rutiniere in activitatea locala, aducand de fiecare data un suflu nou in gestionarea treburilor locale.
- participarea locuitorilor (prin alegeri) la desemnarea autoritatilor locale le accentueaza spiritul de responsabilitate si initiative pentru viata publica a "cetatii" si-i determina sa caute si sa gaseasca ei insisi solutiile la probleme cu care se confrunta.[1]
- asigură climatul prielnic ca intersele locale să se dezvolte în mod natural, în conformitate cu obiceiurile localnicilor şi în concordanţă cu cerinţele reale ale acestora, care nu pot fi cunoscute mai bine de nimeni alţii decât de ei înşişi;
- generează spiritul de iniţiativă individuală (centralizarea reduce rolul locuitorilor doar la acela de administraţi, întreţinând în colectivităţile locale o indiferenţă faţă de administraţia locală, incompatibilă cu progresul localităţilor);
- generează sistemul de libertate locală, interesul pentru binele obştesc, care determină dezvoltarea multilaterală a colectivităţilor umane şi valoarea întregii naţiuni.[2]
[1] Romulus Iulian Gheorghiu, Drept administrative, Editura Economica, Bucuresti 2005, pag. 82
[2] Mihai T. Oroveanu , Tratat de drept administrativ, Ed. Cerma, Bucureşti 1994, pag. 400-401