1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În vederea stabilirii în mod realist a obiectivelor şi priorităţilor pentru continuarea procesului de descentralizare / deconcentrare, a fost realizată o analiză diagnostic a sectorului administraţiei publice de către experţi români, cu sprijinul unor specialişti străini pe cele trei domenii ale procesului de reformă a administraţiei publice: reforma funcţiei publice, continuarea procesului de descentralizare si formularea de politici publice[1] pe baza căreia au fost propuse soluţii pentru redresarea deficienţelor identificate în sistemul administraţiei publice locale din România[2].

În privinţa descentralizării Guvernul României a acţionat prin Programul de guvernare pentru perioada 2004-2006 şi prin Strategia actualizată a Guvernului României pentru accelerarea reformei în administraţia publică în scopul atingerii de către administraţia publică din România a standardelor europene şi a valorilor referitoare la transparenţă, anticipare, responsabilitate, adaptabilitate şi eficienţă[3].

În acord cu cerinţele impuse de procesul de modernizare al administraţiei publice şi al integrării europene se au în vedere următoarele priorităţi pentru reforma administraţiei publice: reforma administraţiei publice locale prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice prin care trebuie sa se asigure îmbunătăţirea managementului serviciilor publice la nivel local si creşterea calităţii acestora, alocarea coerentă a responsabilităţilor, resurselor financiare şi drepturilor legate de serviciile oferite[4].

Autonomia locală şi descentralizarea au reprezentat principii definitorii în organizarea sistemului de administrare publică locală, conform standardelor internaţionale, acestea fiind prevăzute în Carta Europeană “Exerciţiul autonom al puterii locale”. România a aderat la acest principiu odată cu semnarea Cartei Europene a Exerciţiului Autonomiei Locale, asumându-şi obligaţia constituirii unui sistem de administraţie publică locală de standard european. Conform Cartei Europene a Autonomiei Locale a Consiliului Europei prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor locale de a decide şi conduce, în limitele stabilite de lege, o parte substanţială a treburilor publice, pe propria lor răspundere şi în interesul populaţiei din zonă (Articolul 3); Convenţia Europeană a Autonomiei Locale defineşte autonomia locală ca "principiu stabilit prin Constituţie sau prin legile statelor-părţi, conferind colectivităţilor locale dreptul şi capacitatea de a rezolva şi gestiona în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în interesul populaţiei acestora, o parte importantă din treburile publice”[5].

 

[1] H.G. nr. 699/ 2004 Strategia actualizată a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia

publică 2004-2006.

[2] Strategia de descentralizare pentru alimentarea cu apă, Proiect pilot: municipiul Suceava, versiunea 5, p.3.

[3] Ibidem, p.5.

[4] Idem.

[5] Dragoş Teodor Rebeleş Troanţă, op.cit., pp. 5-6.

Loading...