1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Persoanele  fizice şi persoanele juridice care dispun, controlează sau utilizează  factori de producţie şi participă la viaţa economică a unei ţări, care îndeplinesc roluri şi au comportamente economice similare, sunt cunoscute sub denumirea de agenţi economici.

Între agenţii economici se creează fluxuri reale şi fluxuri monetare (fiecare flux real este dublat de un flux monetar).

Cea mai importantă grupare a agenţilor economici care evidenţiază fluxurile  reale şi monetare este cea după criteriul instituţional. Potrivit acestui criteriu agenţii economici sunt:

  1. Societăţile nonfinanciare (întreprinderile, firmele)

Sectorul instituţional al societăţilor nonfinanciare regrupează unităţile a S căror funcţie principală este producţia de bunuri şi de servicii comerciale (de piaţă).':

Resursele lor principale provin, în cea mai mare parte, din vânzarea producţiei lor pe piaţă, în funcţie de natura relaţiilor de proprietate distingem:

  1. a) Societăţile private care se caracterizează prin faptul că tot capitalul aparţine unor persoane private. Din punct de vedere al statutului juridic, societăţile private pot fi: societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, societăţi în comandită simplă, societăţi în comandă pe acţiuni, societăţi în nume colectiv, societăţi cooperatiste.
  2. b) Societăţile şi regiile autonome din sectorul public.
  3. Menajele (gospodăriile)

Menajul este o entitate care cuprinde una sau mai multe persoane care ocupă aceeaşi reşedinţă principală.

Funcţia principală a menajelor constă în consumul final al bunurilor şi serviciilor; menajele pot, de asemenea, să producă bunuri şi servicii, atunci când ele îmbracă calitatea de întreprinzători individuali.

  1. Administraţiile publice

Administraţiile publice au două funcţii principale:

  1. a) producţia de servicii noncomerciale destinate colectivi­tăţii:
  2. b) redistribuirea.

Resursele lor provin, în principal, din prelevările obligatorii (impozite şi cotizaţii sociale).

Administraţiile publice regrupează trei sub-sectoare:

  1. a) administraţiile publice centrale: statul şi anumite organisme ataşate acestuia;
  2. b) colectivităţile locale (comune, judeţe), precum şi diverse administrării locale (comunităţi urbane, birouri de ajutor social, camere de comerţ şi industrie etc.);
  3. c) organismele de securitate socială, a căror funcţie esenţială este redistribuirea: ele percep cotizaţiile sociale şi le redistribuie apă menajelor sub formă de prestaţii sociale.
  4. Administraţiile private (organizaţii neguveranamentale, nonprofit)

Termenul de administraţii private reuneşte instituţii cum ar fi: sindicatele, asociaţiile, ligile, fundaţiile etc.

Administraţiile private au ca funcţie principală producerea de servicii noncomerciale rezervate unor grupuri specifice de menaje sau vânzarea de servicii comerciale, dar „fără scop lucrativ, adică fără profit".

Majoritatea resurselor lor provin din contribuţiile voluntare ale membrilor administraţiilor private respective.

  1. Instituţiile financiare au ca funcţie principală finanţarea economiei, concretizată în trei activităţi principale: colectarea, transformarea şi repartizarea disponibilităţilor financiare:
  • intermedierea financiară între agenţii economici care doresc să îşi plaseze economiile şi cei care doresc să împrumute fonduri;
  • • transformarea economiilor plasate pe termen scurt în credite pe termen mediu sau lung;
  • • circulaţia şi crearea de mijloace de plată.

Resursele  instituţiilor  financiare  provin,  în  principal,  din  economiile colectate sau din împrumuturile contractate pe pieţele de capital, precum şi moneda pe care ele o creează.

  1. Societăţile de asigurare au ca funcţie asigurarea, adică garantarea unor plăţi (indemnizaţii) în cazul realizării unor riscuri la care sunt expuşi cei care se asigură.

Resursele acestor societăţi provin din primele prevăzute în contractele subscrise de către cei care se asigura, din cotizaţii voluntare (în căzui mutualelor), precum şi din dobânzile aduse de către plasamente (fondurile plasate).   

  1. 7. Străinătatea, exteriorul sau „restul lumii'' - Agenţi nonrezidenţi

„Restul lumii" regrupează ansamblul agenţilor nonrezidenţi care  fac, operaţii de orice natură cu agenţii rezidenţi pe teritoriul economic naţional.

Agenţii  economici  efectuează o  gamă  largă de  operaţii  care  pot fi grupate, în funcţie de specificul lor, în următoarele categorii:

  • • operaţii de repartiţie;
  • operaţii financiare.
Loading...