Organizarea serviciilor publice este o datorie a autorităţilor administraţiei publice locale. În acest sens, art. 73 al Legii Republicii Moldova privind administraţia publică locală prevede: „Serviciile publice se organizează de către consiliul local la propunerea primarului, în domeniile de activitate descentralizate stabilite pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelurile întâi şi al doilea, în limita mijloacelor financiare disponibile.”[1]
Dreptul pe care-l au autorităţile administraţiei publice de a organiza aceste servicii pe plan local reflectă însuşi esenţa conceptului de descentralizare a serviciilor publice.[2]
Totuşi, e evident că această responsabilitate a administraţiei publice locale se respectă, în special, de autorităţile administraţiei publice locale din oraşe sau municipii. În ceea ce priveşte administraţia publică locală din alte unităţi administrativ-teritoriale de nivelul unu, autorul Tudor Deliu menţionează: „Actualmente administraţia publică locală din sate (comune) pot de sinestătător efectua doar nişte servicii de stare civilă (înregistrarea naşterii, căsătoriei, decesului) în rest, când e vorba de menţinerea drumurilor publice, iluminarea străzilor, aprovizionarea cu apă, canalizare etc. aproape că sunt cu mâinile legate din lipsa de finanţe şi, cu atât mai mult, că în teritoriu nu există instituţii publice, regii autonome de interes public, care să se ocupe nemijlocit de prestarea acestor servicii.”[3]
Mai mult decât atât, în conformitate cu un studiu al administrării serviciilor publice locale, în prezent se observă o diminuare continuă a acestora, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. În perioada efectuării studiului, practic, nu au fost efectuate investiţii în infrastructura locală, majoritatea cheltuielilor din bugetele locale fiind direcţionate pentru reparaţii şi întreţineri curente.[4]Principalele probleme cu care se confruntă autorităţile administraţiei publice locale la capitolul servicii publice sunt:
În primul rând, autorităţile administraţiei publice locale se confruntă cu serioase probleme de ordin financiar pentru renovarea infrastructurii locale, deoarece în bugetele locale nu sunt prevăzute cheltuieli pentru investiţii.
În al doilea rând, autorităţile administraţiei publice locale au capacităţi reduse de a atrage investiţii de pe piaţa de capital internă sau externă.
În al treilea rând, infrastructura serviciilor publice locale de primă necesitate are un grad avansat de uzură care condiţionează cheltuieli enorme pentru întreţinere, pierderi mari în reţelele de distribuţie precum şi calitatea proastă a serviciilor.
Referitor la modalitatea de gestionare a serviciilor publice, studiul demonstrează că în Republica Moldova forma principală de gestiune a serviciilor publice locale de interes general este gestiunea directă prin intermediul întreprinderilor municipale care activează în condiţii de pierderi economice. Gestiunea delegată a serviciilor publice locale în Republica Moldova este în stare incipientă. Drept exemplu de gestiune delegată poate servi concesionarea serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi canalizare din oraşul Cimişlia.[5] Totodată, autorităţile administraţiei publice locale nu sunt familiarizate şi nu utilizează formele alternative de prestare a serviciilor publice de interes local în condiţiile descentralizării şi autonomiei locale (parteneriat public-privat, servicii intercomunale), etc.
Potrivit recomandărilor autorului studiului, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să elaboreze şi să aprobe indicatori de calitate al serviciilor publice locale de interes general. La evaluarea asigurării cu servicii publice locale se vor lua în consideraţie numărul de beneficiari; numărul furnizorilor de servicii (publici şi privaţi) şi numărul de personal implicat în acordarea serviciilor; coeficientul de satisfacere a nevoilor, numărul de reclamaţii, plângeri; rapoarte de evaluare ale ONG-urilor; analizele, studiile şi alte date statistice.
Ulterior, situaţia nu a înregistrat îmbunătăţiri relevante. Astfel, conform unui sondaj de opinie, realizat în anul 2008 de Programul Integrat pentru Dezvoltare Locală pe un eşantion reprezentativ de 1204 persoane, peste 1/3 din respondenţi nu sunt mulţumiţi de modul în care primăria administrează serviciile publice locale. Referitor la existenţa alternativelor de prestare, mai bine de 40% din cei chestionaţi afirmă că populaţia din comunitate nu are posibilitatea de a alege din varietatea de servicii şi de furnizori.[6]
Totuşi, în ultimii ani, în opinia respondenţilor, s-au făcut simţite schimbări pozitive în domeniul următoarelor servicii publice: distribuirea gazelor naturale, furnizarea centralizată a apei, asigurarea cu transport public local, instituţiile educaţionale. Totodată, s-au înrăutăţit considerabil serviciile de asigurare cu încălzire centralizată, mai ales în centrele raionale, băile publice, protecţia socială a populaţiei, drumurile şi străzile.
Cele expuse mai sus ne demonstrează că serviciile publice din Republica Moldova necesită a fi modernizate. Dar, pentru a nu reinventa de fiecare dată bicicleta, putem face uz de experienţa internaţională în domeniu, experienţă pe care o vom reflecta în paragraful următor.
„Principiile Directoare ale serviciilor publice locale în Europa”, includ patru categorii a principiilor de organizare a serviciilor publice, care pot fi exprimate prin următoarele patru recomandări:[1] 1) „Serviciile publice locale şi interesul public”; 2) „Mai multă libertate utilizatorilor”; 3) „Mai mult respect pentru utilizatori”. 4) „Servicii publice moderne şi gestionate eficient”. Anume asupra acestui principiu, al patrulea, am dori să ne oprim în mod special.
Potrivit literaturii de specialitate, autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa servicii publice în condiţiile legii, în orice domeniu de activitate, cu condiţia de a respecta unele principii derivate din însuşi sistemul democratic al autoguvernării locale.[2] Unul din cele mai importante, chiar primul pe listă, este principiul eficienţei. Un alt principiu potenţial, a cărui necesitate e demonstrată de realităţile timpului, devine modernizarea. [3]
Potrivit recomandărilor europene, esenţa principiului eficientizării şi modernizării constă în faptul că autorităţile publice trebuie să încurajeze participarea utilizatorilor sau a reprezentanţilor lor la gestionarea serviciilor publice, precum şi activităţile de voluntariat în domeniu.[4]
În ceea ce priveşte modernizarea, considerăm că nenumăratele probleme cu care se confruntă administraţia la moment generează necesitatea stringentă de modernizare a serviciilor publice.
Căile principale de modernizare ar putea fi:
- Implicarea utilizatorilor în procesul de prestare a serviciilor publice;
- Perfecţionarea în continuu a legislaţiei în domeniu;
- Asimilarea practicii pozitive internaţionale de organizare şi gestionare a serviciilor publice,
- Implementarea noilor tehnologii informaţionale, etc.
Guvernarea, aflîndu-se în procesul modernizării, indiferent de nivel şi instituţiile care o pun în aplicare, este cel mai important investitor şi, în acelaşi timp, utilizator al tehnologiei informaţiei. Administraţia publică se găseşte, cu certitudine, în pragul intrării într-un proces de transformare important pe termen mediu şi lung, iar disponibilitatea sa în ceea ce priveşte implementarea tehnologiilor moderne ale informaţiei este cheia acestei transformări.
e-Guvernarea este noul curs, actual şi inovator, asumat de Guvernul Republicii Moldova. Executivul optează pentru modernizarea tehnologică, reformarea sistemului public şi renovarea serviciilor pentru cetăţeni. Pînă în anul 2020, Guvernul s-a angajat să ofere cetăţenilor toate serviciile publice în format electronic (e-Servicii) prin intermediul computerelor, telefoanelor mobile şi ghişeelor interactive. Procesul presupune o transparenţă mai mare în relaţia dintre cetăţean şi funcţionarul public, reducerea cazurilor de corupţie şi diminuarea birocraţiei.
Centrul de Guvernare Electronică este o instituţie publică înfiinţată de către Guvernul Republicii Moldova în august 2010, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de informaţii şi servicii publice în regim non-stop, iar autorităţile să asigure transparenţa actului de guvernare, prin utilizarea şi promovarea tehnologiilor informaţionale în sectorul public.
Astfel, Centrul de Guvernare Electronică se face responsabil de elaborarea şi aplicarea agendei de e-transformare, care include, printre altele, dezvoltarea platformei naţionale de guvernare electronică şi a sistemului electronic naţional, crearea serviciilor digitale şi creşterea accesului populaţiei la servicii publice digitale.[5]
Centrul de Guvernare Electronică activează în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, în parteneriat cu Banca Mondială, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), sectorul privat, societatea civilă şi funcţionarii publici din Republica Moldova.
În condiţiile dezvoltării galopante a societăţii şi a cerinţelor acesteia faţă de activitatea autorităţilor publice, Centrul de Guvernare Electronică devine promotorul principal al e-Guvernării şi al iniţiativelor de transformare sectorială cu scopul de a îmbunătăţi sistemul public şi a creşte eficienţa şi transparenţa instituţiilor statului. Prin implementarea pe scară largă a noilor tehnologiilor informaţionale, instituţiile vor putea eficientiza serviciile publice pentru a răspunde mai bine nevoilor cetăţenilor. Totodată, noile tehnologii informaţionale vor contribui la reformarea sistemului administrativ, procedurile administrative vor fi simplificate. În plus, costurile administraţiei publice, birocraţia si corupţia vor putea fi controlate, iar actul de guvernare va deveni mai eficient.
Misiunea Centrului de Guvernare Electronică este de a stimula şi a facilita aplicarea tehnologiilor informaţionale inteligente pentru a îmbunătăţi performanţele Guvernului şi competitivitatea ţării pe plan mondial, precum şi a ridica standardele de viaţă în Republica Moldova.
O Guvernare deschisă este o soluţie pentru prosperarea Republicii Moldova şi pentru lupta anticorupţie. Implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor şi identificarea unor soluţii pentru diverse probleme la aceeaşi etapă cu Guvernul constituie un pas spre crearea unei „lumi ideale”. În acest sens, Republica Moldova este la început de drum, dar a reuşit deja să obţină mai multe rezultate.
Republica Moldova a aderat la iniţiativa Parteneriatul Guvernelor Deschise (PGD) în aprilie 2012, în cadrul primei reuniuni anuale a PGD, care s-a desfăşurat în Brazilia. Parteneriatul Guvernelor Deschise este o iniţiativă a statelor lumii care îşi doresc o guvernare transparentă, eficientă şi deschisă pentru cetăţeni, dezvoltată pe baza noilor tehnologii informaţionale. Însăşi agenda pentru o Guvernare Deschisă a fost iniţiată de Guvern, care şi-a exprimat interesul de a adera la Parteneriatul Global pentru o Guvernare Deschisă încă în 2011.
Odată cu aderarea la acest parteneriat, a fost necesar să fie elaborat un Plan de Acţiuni pentru o Guvernare Deschisă[6]. Pentru a-şi onora angajamentele asumate în cadrul Parteneriatului pentru o guvernare deschisă, Executivul a adoptat Planul de acţiuni pentru o guvernare deschisă şi s-a aliniat la eforturile globale şi cele ale Uniunii Europene în vederea îmbunătăţirii guvernării prin aplicarea tehnologiilor. Acest plan a fost punctat de Centrul de Guvernare Electronică şi aliniat la deja existenta agendă de e-transformare a Guvernării.
Datorită promovării acestei Agende, a fost posibilă şi promovarea noilor aspecte, precum date deschise, aplicaţii bazate pe date deschise, instrumente pentru responsabilizare socială etc. Astfel, în cadrul iniţiativei „Acces liber la datele guvernamentale cu caracter public”, a fost creat portalul www.date.gov.md. Conform unei dispoziţii a Primului-ministru ministerele, autorităţile publice, agenţiile şi instituţiile guvernamentale trebuie să identifice lunar câte trei seturi de date pentru a le publica. Portalul pune la dispoziţie peste 700 de seturi de date deschise de 40 de instituţii publice. În baza datelor deschise au fost create mai multe aplicaţii web: alerte.md; afla.md; formulare.md; bugdetstories.md.
Republica Moldova este a 16-ea ţară din lume care s-a aliniat iniţiativei „Date Deschise”, asigurând acces la datele guvernamentale cu caracter public. Mai mult, tot în cadrul acestei iniţiative, Moldova a devenit prima ţară care a lansat Baza de date a cheltuielilor publice în cadrul iniţiativei Boost a Băncii Mondiale (http://moldova.wb-boost.org). Aplicaţia „Bugetul Public pe înţelesul cetăţenilor” urmăreşte să continue experienţa Moldovei ca fiind una din primele ţări din lume ce a dat acces liber datelor despre cheltuielile publice într-un mod detaliat şi dezagregat prin analiza datelor despre buget şi prezentarea rezultatelor într-un format accesibil şi inteligibil.
Parteneriatul „O Guvernare Deschisă” presupune o colaborare între autorităţi şi cetăţeni. Pentru aceasta, însă, e nevoie ca ambele părţi să conştientizeze beneficiile acestui parteneriat. În Azerbaidjan, spre exemplu, ca şi în alte ţări, poporul nu înţelege pe deplin importanţa unei Guvernări Deschise. E foarte complicat să pui în mişcare beneficiarii acestui proiect, adică cetăţenii. Acest fapt trebuie să-l facă, în primul rând, Guvernul. În Azerbaidjan, însă, Guvernul nu este atât de activ în implicarea poporului în acest proces, să-i explice beneficiile de pe urma acestei implicări.[7]
În Armenia, situaţia nu este mai diferită. Astfel, neimplicarea cetăţenilor se explică prin faptul că „problema constă în totala neîncredere a oamenilor în cei care se află la putere, de aceea şi participarea lor este simbolică”.[8] Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi celelalte state. “În Rusia, în Guvern, mai mulţi funcţionari sunt împotriva iniţiativei PGD, pentru că aceasta ar fi un fel de „terra incognito” pentru ei. Aceştia nu se simt confortabil. Ei nu vor să facă publică nu doar informaţia despre ei, despre cheltuielile lor, dar nici datele despre activitatea direcţiei lor”.[9]
În Republica Moldova, agenda „O Guvernare Deschisă” e la început de cale. Totuşi, în dezvoltarea acesteia ar fi interesaţi nu doar cetăţenii, dar şi funcţionarii publici, precum şi cei locali. Deschiderea datelor, accesul la diverse surse informaţionale şi de comunicare între cetăţeni şi Guvern oferă posibilitate oamenilor să pună întrebări, să analizeze, să evalueze munca efectuată de Guvern. Într-o societate în care oamenii gândesc, lucrurile merg altfel. Ei se implică în viaţa comunităţii din care fac parte, contribuie la procesele de dezvoltare, găsesc soluţii, se sprijină reciproc. Acest lucru facilitează şi activitatea Guvernului.
În aceeaşi ordine de idei, subliniem că în lumea ideală, orice Guvern îşi doreşte o reputaţie bună, o imagine pozitivă atât pe interior, cât şi pe exterior, iar aderarea la astfel de iniţiative poate contribui la o astfel de imagine. Totodată, aceasta poate facilita atragerea resurselor financiare şi stabilirea unor parteneriate cu investitori străini. Pe de altă parte, neglijarea acestor principii sporeşte numărul cetăţenilor frustraţi de calitatea serviciilor publice şi de lipsa instrumentelor de interacţiune cu statul, creează o situaţie de blocaj, care poate avea consecinţe grave asupra proceselor de dezvoltare la nivel sectorial, dar şi la nivel de ţară.
Comisia Europeană încurajează proiectele pilot care pun în valoare schimbul electronic. Ţara noastră a demarat o serie de proiecte privind licitaţiile electronice stipulând chiar obligativitatea pentru unităţile bugetare de a face achiziţii prin licitaţii de acest fel.
La data de 7 februarie 2013 Guvernul Republicii moldova a lansat sistemul informaţional automatizat ”Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice” (SIA RSAP). Platforma constituie prima etapă în derularea procesului de digitizare a achiziţiilor publice. Noul sistem transpune achiziţiile publice într-un mecanism eficient, transparent şi competitiv.
Este un prim pas spre e-Achiziţii, platformă prin care cetăţenii vor identifica uşor orice informaţie despre achiziţiile din Republica Moldova, după multiple criterii de căutare, de la anunţul de organizare a licitaţiei până la procesul verbal de recepţie a lucrării.
Sistemul electronic al achiziţiilor publice contribuie la formarea unui mediu de afaceri competitiv şi la creşterea clarităţii despre modul în care se cheltuiesc banii publici. Acesta este conceput din perspectiva respectării dreptului cetăţeanului la informaţii.
Transparenţa în domeniul achiziţiilor este soluţia pentru stimularea unei competiţii veritabile şi pentru prevenirea situaţiilor de corupţie.
Cu ajutorul „Registrului de Stat al Achiziţiilor Publice” procesul de achiziţii trece de pe hârtie în format electronic. Pe viitor, odată cu dezvoltarea sistemului, cetăţenii vor putea urmări online ciclul de viaţă al tuturor achiziţiilor publice derulate în Republica Moldova.
SIA RSAP oferă posibilitatea înregistrării online a anunţurilor de intenţie, înaintarea invitaţiei de participare; aprobarea documentaţiei de licitaţie şi publicarea acestora. Totodată, portalul oferă şansa de modificare a documentelor de licitaţie; înregistrarea agenţilor economici la procedura de achiziţie; accesarea online şi fără plată a documentelor de licitaţie.
Prin intermediul sistemului automatizat poate fi realizată comunicarea la distanţă cu toţi participanţii; cu agenţi economici sau autorităţile contractante; dar şi completarea datelor în oferte. Pe final, sistemul livrează raportul de concluzie a procedurii întreprinse.
Portalul este separat în două subdiviziuni: Zona publică şi Zona privată.
În zona publică, la care are acces orice persoană, utilizatorii dispun de informaţii generale despre toate procedurile accesibile. În zona privată au acces doar persoanele care dispun de certificat digital sau agenţii economici. Acolo utilizatorii pot găsi o informaţie mai amplă despre bunuri, detalii de ordin tehnic, cerinţele faţă de agenţii economici, dar şi fişa informaţională a fiecărei proceduri în parte. Modul de operare şi utilizare a sistemului automatizat „Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice”, este vizibil pentru ambele zone.
Deja sunt evidente cîteva dintre avantajele sistemului informaţional automatizat şi anume: economisirea timpului necesar pentru iniţierea şi desfăşurarea procedurii de achiziţie publică, minimizarea cheltuielilor de drum, micşorarea volumului de hîrtie.
Lansarea sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al achiziţiilor publice” vine să sporească transparenţa, eficienţa şi credibilitatea procesului de achiziţii publice din Republica Moldova.
„Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice” oferă numeroase beneficii participanţilor la licitaţii:
- Ofertanţii pot controla procesul de desfăşurare a achiziţiilor.
- Este asigurată creşterea concurenţei şi a încrederii în procesul de desfăşurare a achiziţiilor publice.
- Interacţiunea cu autorităţile contractante este simplificată.
- Nu e nevoie de deplasări multiple la sediul autorităţilor contractante sau Agenţiei Achiziţii Publice.
- Accesul la informaţii actualizate se face atunci când este necesar.
- Posibilitatea de eroare este redusă.
- Asigură o generare rapidă a analizelor statistice.
- Proiectele se desfăşoară într-un mod echitabil.
- Interacţiunea directă cu reprezentanţii autorităţilor contractante este redusă la minim.[10]
Aşadar, guvernarea electronică este una dintre manifestările importante ale societăţii informaţionale, deoarece implică instituţii ale statului, organizaţii publice şi private şi, mai ales, cetăţeanul, pe care îl transformă în e-cetăţean, implicat direct, concret şi constructiv în toate domeniile vieţii politice, sociale, culturale, cetăţeneşti şi morale. Principalele componente ale guvernării electronice sunt:
- G2G (Government-to-Government) pentru relaţii de tip Guvern-Guvern. G2G reprezintă comunicarea prin mijloace electronice (reţele dedicate, Internet şi reţele virtuale private) dintre instituţii publice pentru rezolvarea, printre altele a problemelor specifice oricărui cetăţeanului. Astfel, G2G ar contribui la limitarea birocraţiei.
- G2E (Government-to-Employee) pentru relaţii de tip Guvern-angajaţi guvernamentali. G2E presupune managementul on-line al relaţiilor dintre guvern şi angajaţi prin intermediul tehnologiilor informaţionale.
- G2C (Government-to-Citizens) pentru Guvern-cetăţeni. G2C acoperă relaţiile dintre guvern şi cetăţean realizate prin intermediul tehnologiilor informaţionale. Serviciile din această categorie înseamnă aducerea Guvernului mai aproape de cetăţeni. Aplicaţiile G2C asigură: transparenţa şi schimbul liber de informaţii între cetăţean şi stat; votul electronic etc.
- G2B (Government-to-Business) pentru Guvern-companii. Relaţiile dintre Guvern şi companii reprezintă cele mai disputate şi mai analizate relaţii din sfera guvernării electronice. Principala cauză este determinată de faptul că, pe de o parte, firmele private reprezintă motorul creşterii economice a unei ţări, iar pe de altă parte, achiziţiile guvernamentale şi licitaţiile se „mută”, din ce în ce mai mult pe Internet, ceea ce înseamnă mai multă transparenţă şi costuri mai scăzute. Există două mari tipuri de aplicaţii G2B:
- sistemele de achiziţii publice prin Internet;
- servicii oferite de către stat sectorului privat.
Guvernarea on-line este strîns legată de teledemocraţie, e-democraţie, care, bazîndu-se pe tehnologiile informaţionale, deschide cetăţenilor drumul spre autoguvernare.
[1] Principiile Directoare ale serviciilor publice locale în Europa, prevăzute în Recomandarea R(97) 7, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, la 1 aprilie 1997
[2] Aurelia Ţepordei, Metode administrative moderne/Managementul serviciilor publice, Editura Academiei de Administrare Publică, Chişinău, 2002, p. 37
[3]Tincu V., Modernizarea şi eficientizarea activităţii serviciilor publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2008 “Academia de Administrare Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din Republica Moldova”, Editura AAP, Chişinău, 2008, p.p.144
[4] Victor Mocanu, Descentralizarea serviciilor publice: Concepte şi practici, Editura Tish, Chişinău, 2001, p. 192
[5] Centrul de Guvernare Electronică // http://www.egov.md
[6] Hotărîre Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru o Guvernare Deschisă pe anii 2012-2013, nr.195 din 04.04.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.65-69 din 06.04.2012.
[7] Guvernarea Deschisă - un pas spre o lume ideală // http://www.zdg.md/social/guvernarea-deschisa-un-pas-spre-o-lume-ideala
[8] Ibidem
[9] Ibidem
[10] Centrul de Guvernare Electronică // http://www.egov.md
[1] Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală. nr. 436 din 28.12.2006. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 032 din 09.03.2007
[2] Tincu V. Rolul administraţiei publice centrale în asigurarea bunei funcţionări a serviciilor publice, Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice din 21 mai 2010 “Teoria şi practica administrării publice”, Chişinău: Editura Academiei de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, 2010, p.130
[3] Deliu T. Mijloacele de acţiune ale administraţiei publice locale. Revista „Administrarea publică”. Nr. 1/2003, p.15
[4] Mocanu V. Costul şi administrarea serviciilor publice locale de interes general, http://www.viitorul.org/public/359/ ro/Studiu%20Mocanu-%2020pagini_cor.pdf
[5] Ibidem
[6] Studiul serviciilor publice locale. Chişinău: Editura Programului de Dezvoltare Locală Integrată, 2008, p.6