Pentru a stabili funcţia sectorului nonprofit este bine să pornim de la ideea deja acceptată a delimitării societăţii. Din acest punct de vedere pot fi delimitate trei sectoare: sectorul de stat, sectorul “profit” (economic) şi sectorul nonprofit. În concordanţă cu acest lucru figura 1 prezintă care este relaţia între cele trei sectoare. Principul parteneriatului, unul foarte des invocat, dintre cele trei sectoare poate fi observat şi aici.
În cadrul sistemului sectorul nonprofit are două funcţii principale. Prima funcţie ar fi cea de prevenire şi de corecţie, care încearcă să prevină şi să corecteze eventuale probleme, lipsuri în funcţionarea sectorului de stat şi cel de afaceri. O a doua funcţie este cea de dezvoltare, care ajută la dezvoltarea societăţii civile, a societăţii în general prin apărarea valorilor civile, prin întărirea colaborării şi prin crearea cadrului activităţilor comune. Dacă acceptăm cele două funcţii – atunci în concordanţa cu terminologia folosită în managementul ONG-lor[1] - acestea pot fi considerate chiar menirea sectorului non-profit, iar rezultatele obţinute de sectorul civil pot fi evaluate în funcţie de aceasta
În istoria post-decembristă a sectorului non-profit din România s-au consumat episoade când aceste organizaţii şi-au îndeplinit funcţiile din cadrul societăţii. Cele mai elocvente sunt cazul Dracula Parc şi chiar Roşia Montana când datorită unor puternice acţiuni de protest organizaţiile neguvernamentale au reuşit să atragă atenţia sectorului de stat şi chiar a societăţii asupra pericolelor care derivă din implementarea unor decizii greşite. Tot pentru îndeplinirea funcţiilor sale se constată o intensă activitate ce sprijină asociativitatea, crearea de reţele de informare (ex. Birouri de consiliere pentru cetăţeni – un program finanţat de Uniunea Europeană care prevedea că aceste birouri trebuie gestionate de către ONG-uri în parteneriate cu instituţii ale administraţiei publice locale) sau organizarea de conferinţe, seminarii, târguri (Târgul Naţional al Organizaţiilor Neguvernamentale din România). Totuşi există voci care susţin că societatea civilă trăieşte una din cele mai negre perioade din existenţa sa. Această perioadă neagră se datorează în primul rând inactivităţii societăţii civile faţă de excesele puterii.
[1] Organizaţii neguvernamentale în cele ce urmează – ONG.