În contextul dezvoltarii economico-sociale, comertului i-a revenit un rol deosebit de important în asigurarea legaturii intre productie şi consum, intre posibilitatile societăţii şi nevoile de consum ale membrilor sai. Astfel, problematica urbanismului comercial a fost precedata pe de o parte de sporirea globala a bunastarii în tarile dezvoltate, de transformarile profunde în distributia comerciala traditionala şi de necesitatea elaborarii unor politici sectoriale, pe de alta parte.
Urbanismul comercial reprezinta „ansamblul eforturilor şi mijloacelor puse în lucru de către arhitecti, urbanisti, economisti pentru a adapta comertul noilor conditii de locuit, noilor concentrari de populatie
În prezent, fenomenul de adaptare a structurii şi calitatii aparatului comercial la nevoile în continua schimbare ale societăţii, se confrunta cu o serie de probleme legate de: sporirea densitatii zonelor periferice, amploarea problemei circulatiei prin creşterea distantelor intre cartiere şi centrul oraşului, accesul dificil în zonele centrale prin sporirea numărului de automobile, extinderea masiva a suprafetei oraşelor. În aceste conditii, stabilirea unei coerente şi complementaritati minime intre echipamentele comerciale şi regulile de amenajare urbana, constituie misiunea principala a urbanismului comercial.
În conditiile progresului economic, social şi cultural al societăţii, influentele dezvoltarii industriale se vor diminua iar comertul, alaturi de celelalte ramuri ale sectorului tertiar va genera continuu noi funcţii urbane. În aceste conditii, urbanismul comercial apare ca un ansamblu de relatii, care are drept scop asigurarea coerentei organice intre dotarile şi echiparile care asigura funcţia comerciala, pe de o parte, şi celelalte elemente de echilibru ale structurilor urbane (locuinte, circulatia stradala, proiectia peisagistica, caracterul atractiv al oraşului), pe de alta parte. Prin rolul sau deosebit de important atât în raport cu producatorii cât şi cu utilizatorii, comertul indeplineste o serie de funcţii:
- Cumpararea marfurilor de la producatori şi transferarea acestora în depozite, în vederea
pregatirii lor pentru vanzarea către utilizatorii finali sau intermediari. - Stocarea marfurilor în scopul asigurarii unui echilibru intre productie şi consum.
- Fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care le livreaza productia şi formarea
sortimentelor comerciale în vederea punerii acestora la dispozitia consumatorilor. - Transferul marfurilor către zone indepartate sau izolate.
- Crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare-cumparare prin retele de unitati
care sa puna la dispozitia publicului marfurile necesare. - Asigurarea promovarii produselor printr-un ansamblu de tehnici care sa stimuleze dorinta de
cumparare a publicului consumator. - Cercetarea preferintelor consumatorilor.
Intelegerea compexitatii activitatii comerciale presupune cunoaşterea posibilitatilor de organizare a activitatii comerciale, a exigentelor şi restrictiilor referitoare la realizarea structurilor organizationale, a principiilor care stau la baza organizarii comertului.
Intre principiile ce alcatuiesc cadrul de organizare a activitatii comerciale, se numara: legalitatea care are în vedere atât infiintarea structurilor comerciale cât şi desfasurarea acesteia în conformitate cu normele de drept interne şi internationale în scopul asigurarii unei protectii optime a consumatorilor, desfasurarii serviciior comerciale de către persoane fizice şi juridice corespunzatoare, reglementarii raspunderilor ce revin operatorilor economici; pluralismul formelor de proprietate care presupune coexistenta diferitelor forme de proprietate: publica, privata, mixta şi cooperatista; libera initiativa şi concurenta; specializarea comertului în funcţie de anumite criterii legate de natura şi destinatia produselor, segmentele de consumatori, conditiile geografice sporind astfel profitabilitatea unitatilor comerciale prin concentrarea activităţilor; pluralismul formelor organizatorice şi al continutului activitatii comerciale care asigura structurilor comerciale elasticitate şi adaptabilitate la conditiile de piata. La acestea se adauga asigurarea consumului şi protectia consumatorilor avand rolul de subordonare a intregii activitati comerciale cerintelor piete şi de a proteja consumatorii impotriva practicilor abuzive ce ar aparea în relatiile vanzator-cumparator, refacerea şi mentinerea echilibrului ecologic prin masuri legislative de natura sa determine agentii economici sa contribuie la diminuarea efectelor nocive ale diferitelor procese de productie, la ocrotirea mediului inconjurator şi obtinerea de profit, creşterea profitabilitatii capitalului investit de natura sa genereze transferuri de capital către alte ramuri sau sectoare de activitate.
Complexitatea activitatii comerciale, multitudinea functiilor sale îşi pun amprenta asupra modului de organizare, a structurilor şi principiilor de desfasurare a acesteia asigurand o buna distributie teritoriala şi o diversitate a formelor de organizare avand la baza protectia consumatorilor, ocrotirea mediului inconjurator şi nu în ultimul rand, obtinerea de profit. În acest context, notiunea de urbanism comercial trebuie inteleasa şi prin raport cu necesitatea solutionarii multitudinii de probleme ce apar în legatura cu dezvoltarea continua a constructiilor, crearea de noi cartiere de locuit, extinderea oraşelor şi dezvoltarea periferiilor, realizarea marilor ansambluri rezidentiale, pe de o parte, şi asigurarea aprovizionarii locuitorilor, pe de alta parte, contribuind la solutionarea unei game extrem de diversificate de probleme legate de:
- imbunatatirea sistemului de distributie pentru a face fata cerintelor în continua crestere
manifestate de consumatori; - reglarea structurilor geografice ale distributiei şi asigurarea unei amplasari corespunzatoare
a unitatilor sau centrelor comerciale prin stabilirea legaturilor dintre sistemele de transport,
miscarea populaţiei şi pozitia geografica a unitatilor comerciale; - stabilirea raporturilor dintre libertatile şi restrictiile referitoare la initiativa intreprinzatorilor
particulari imbinand interesele intreprinzatorilor cu cele ale municipalitatii prin crearea unui cadru
juridic stimulativ; - stabilirea compendiului legislativ referitor la amplasarea şi constructia obiectivelor
comerciale care sa asigure dezvoltarea comertului potrivit exigentelor urbanisticii moderne; - conturarea cadrului de finantare a constructiilor şi remodelarilor comerciale.
Asa cum s-a mai aratat, urbanismul comercial asigura integrarea practica a comertului în structura urbana şi vizeaza, în esenta, dimensiunile, structura (profilul) şi amplasarea (localizarea în spatiu) a dotarilor comerciale. Dimensionarea retelei de distributie a marfurilor asigura concordanta intre dotarile comerciale şi cerintele fiecarei localităţi şi are la baza criterii legate de numarul populaţiei, dinamica volumului vanzarilor, dezvoltarea economico-sociala de ansamblu a localitatilor. Toate acestea au dus la conturarea catorva tipuri de structuri ale organizarii teritoriale a comertului:
- zone comerciale cu tendinte de grupare a magazinelor de acelaşi profil în funcţie de
echipamentele comerciale prezente la nivelul aşezărilor urbane, de profilul economic, social,
cultural al acestora; - zone comerciale din cartierele de locuinte. Dintre acestea, se detaşează minicentrele, care au
o suprafata utila de 1000-2000 mp şi care grupeaza, în jurul unor supermagazine, 6-12 magazine
specializate, destinate sa deserveasca locuitorii care au domiciliul la o distanta de circa 10 minute de
mers pe jos, şi centrele de importanţă locala, avand o suprafata de 5000-10000 mp şi care reunesc
un supermagazin, câteva magazine specializate, mai multe magazine mici şi debite, precum şi
unitati de prestari servicii. - arterele comerciale de diverse tipuri, care erau organizate initial în centrele civice şi
comerciale ale oraşelor, pentru ca treptat, sa îşi faca aparitia şi în cartierele periferice.
Alaturi de acestea, în ultimele decenii, au aparut noi forme de distributie ca urmare a preocuparilor pentru satisfacerea în conditii optime a nevoilor consumatorilor. Dintre acestea, o amploare deosebita au capatat centrele comerciale independente. Cu ocazia Congresului Asociatiei Internationale a Distributiei (AIDA) care a avut loc în 1996, la Viena, acestea au fost definite drept "ansambluri de comercianti şi de prestari servicii, concepute, realizate şi promovate ca unitati ale caror magazine, prin natura, importanţă, localizarea şi conditiile lor concurentiale, corespund nevoilor şi resurselor banesti ale populaţiei interesate, totul fiind proiectat astfel incat sa asigure rentabilitatea exploatarilor comerciale, în conditiile introducerii tehnologiilor comerciale evoluate". Dintre cele mai importante tipuri de astfel de centre comerciale independente, pot fi mentionate: - centrele comerciale care se realizeaza în cadrul unor procese de reconstructie şi de modernizare a centrelor civice ale diverselor oraşe; - centrele comerciale amplasate în marile noduri comerciale (gari, aeroporturi, autogari), - centrele comerciale amplasate în diferite zone de agrement sau de mare interes turistic; - centrele comerciale cuprinzand galeriile şi pasajele comerciale din marile oraşe; - centrele comerciale regionale; - centrele comerciale intercomunale.
Centrele comerciale independente pot fi amplasate în diverse zone orasenesti care beneficiaza de existenta unor artere de legatura cu restul zonelor din oraş şi pot fi transformate în adevarate zone de atractie atât pentru populatia oraşului respectiv, cât şi pentru populatia din zonele invecinate. În ultimul deceniu s-a conturat tendinta de a construi complexe ale caror functiuni nu sunt restranse doar la spatiile comerciale, incluzand şi blocuri administrative, unitati de prestari servicii, etc. Este vorba de acele zone de concentrare a functiilor tertiare denumite „mall-uri", amplasate indeosebi în „inima oraşului", în conditiile lipsei de spatii disponibile pentru constructia structurilor de mare distributie.
Indiferent de tipul lor, aceste unitati exercita o mare putere de atractie asupra consumatorilor, gasind un climat favorabil dezvoltarii activitatii comerciale şi contribuind astfel la integrarea activitatii comerciale din zona în cadrul activitatii economice generale, pe piata pe care actioneaza.
Privit ca mod de organizare a activitatii comerciale, urbanismul comercial capata în prezent o noua dimensiune şi multiple caracteristici în structura oraşelor, proiectarea acestora din urma nemaiputand fi conceputa decat luand în considerare perspectivele ce se contureaza în prezent în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura retelelor comerciale cât şi amplasarea echilibrata a unitatilor.