Primarul şi primăria în România

Detalii: Categorie: Administrație publică; Publicat: 08 Mai 2022; Accesări: 1760

A. A. 1. Alegerea şi mandatul primarului

Primarul este autoritatea executivă a colectivităţilor locale care îndeplineşte, în acelaşi timp, şi rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială în care este ales. Potrivit prevederilor constituţionale cuprinse în art. 61 alin.1 legii administraţiei publice locale, comunele şi oraşele au câte un primar ales prin vot direct, iar municipiul Bucureşti are un primar general, ales în condiţiile legii. Se aleg primari şi în sectoarele urbane ale municipiului Bucureşti, care se află în relaţii de subordonare faţă de primarul general al municipiului Bucureşti. în activitatea sa, primarul este ajutat de unul sau mai mulţi viceprimari care sunt aleşi de consiliul local pentru un mandat de 4 ani. Comunele şi oraşele au câte un primar şi un viceprimar, iar oraşele reşedinţă de judeţ, câte 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii (art. 61).

Regimul electoral pentru alegerea primarului este stabilit de dispoziţiile Legii privind alegerile locale nr.70/1991. Prin aceasta, se consacră prevederi care statornicesc reguli privind alegerea primarilor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal, în fiecare comună şi oraş care constituie o circumscripţie electorală (art.1 ). Pentru funcţia de primar alegerile se desfăşoară în circumscripţiile electorale organizate pentru alegerea consiliilor locale, la secţiile de votare ale acestora şi sub conducerea aceloraşi instanţe electorale.

"Condiţiile de eligibilitate pentru funcţia de primar sunt circumscrise calităţii de cetăţean român cu domiciliul în ţară, pe teritoriul circumscripţiei electorale, excluzându-se dubla cetăţenie, vârsta de 23 de ani, fiind exceptaţi de la dreptul de a candida în alegeri militarii activi, judecătorii şi procurorii, persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcţii politice, juridice sau administrative, pentru încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infracţiuni intenţionate, în măsura în care nu au fost reabilitate, precum şi persoanele care au încheiat contracte cu administraţia locală pentru executarea de lucrări, prestării de servicii ori de furnizare".[1][1]

Pentru funcţia de primar se depun candidaturi separate de către partide, alianţe politice, alianţe electorale sau candidaturi independente. Candidaţii independenţi înscrişi în liste trebuie să fie susţinuţi de minim unu la sută din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste, dar nu mai puţin de 150 de susţinători (art. 4l, alin. 2 din Legea nr. 70/1991, republicată).

Funcţia de primar este incompatibilă cu funcţia de consilier local, de prefect sau subprefect, cu alte funcţii publice ale consiliilor locale şi judeţene şi din aparatul prefecturilor, ministerelor, ale celorlalte autorităţi guvernamentale, inclusiv cu calitatea de deputat sau senator.

Pe buletinul de vot pentru alegerea primarului vor fi înscrise toate candidaturile care au fost depuse, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi, efectuată de către comisia electorală de circumscripţie. La primul tur de scrutin un candidat este ales primar numai dacă obţine cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor care participă la alegeri.

În cazul în care nu se realizează această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, în cadrul căruia este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

În caz de paritate de voturi, primarul se desemnează în urma unui nou tur de scrutin, în cadrul căruia vor fi înscrişi candidaţii aflaţi în balotaj. Alegerile se vor organiza, de drept, în termen de două săptămâni.

Dosarul alegerii primarului se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost ales, iar certificatul alegerii ca primar se eliberează de biroul electoral de circumscripţie. în cazul primarului general al Capitalei, dosarul se înaintează la Tribunalul Municipiului Bucureşti, cum se menţionează în art.8l, alin.4 din Legea nr.70/1991, republicată.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul. Validarea primarului general al municipiului Bucureşti se face potrivit legii, de către Tribunalul Municipiului Bucureşti (art. 63 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 215/2001).

Invalidarea alegerii primarului poate avea loc în caz de fraudă electorală, de încălcare a regulilor privitoare la condiţiile de eligibilitate sau în cazul constatării unei incompatibilităţi.

În caz de invalidare a mandatului primarului ales, se organizează noi alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condiţiile stabilite de legea privind alegerile locale.

Dacă primarul ales a fost validat la judecătorie, rezultatul se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, intr-o şedinţă ulterioară, ori extraordinară, de către un magistrat sau un delegat al prefectului.

Primarul, astfel validat, conform art. 65 trebuie să depună jurământul în faţa consiliului aşa cum este prevăzut în legea organică. În cazul în care acesta refuză să depună jurământul, este considerat demisionat de drept, urmând să se organizeze noi alegeri în termenul stabilit de lege.

Mandatul primarului este de patru ani şi se exercită până la depunerea jurământului de primarul nou-ales. El poate fi prelungit numai în caz de război sau de catastrofă (art. 72 alin. 1 din Legea nr. 215/2001).

Mandatul primarului poate înceta înainte de termen în caz de: deces; demisie; incompatibilitate; schimbare a domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; imposibilitatea de exercitare pe o perioadă mai lungă de 6 luni; constatarea prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, după validarea mandatelor, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale; condamnare definitivă la pedeapsa privativă de libertate; punere sub interdicţie pentru debilitate sau alienare mintală; pierderea drepturilor electorale.

Legea precizează obligaţia consiliului local de a adopta o hotărâre prin care se ia act de încetarea mandatului primarului şi declară vacantă funcţia acestuia (art. 72 alin. 3 din Legea nr. 215/2001).

Primarul participă, de drept, la şedinţa consiliului local, el având două categorii de sarcini:

a) de autoritate executivă a consiliului local şi
b) de autoritate ce reprezintă puterea statală la nivelul comunei.

Demiterea primarului se poate face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea prefectului, în cazul în care dispoziţiile acestuia contravin intereselor generale ale statului sau încalcă ordinea de drept, precum şi atunci când sunt compromise cu rea credinţă interesele comunei sau oraşului. Ca şi în cazurile de dizolvare a consiliului local, demiterea primarului este supusă controlului judecătoresc, hotărârea Guvernului putând fi atacată în faţa. instanţei de contencios administrativ. Până la alegerea unui nou primar sau pe timpul suspendării din funcţie a acestuia, în virtutea ordinului prefectului, ca urmare a unei anchete judiciare, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de către un viceprimar desemnat de consiliu.

B. B. 2. Atribuţiile primarului

Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi hotărârile consiliului judeţean;
b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele de locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări;
d) prezintă consiliului local, anual ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică şi socială a comunei sau oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;
e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercită funcţia de coordonator principal de credite;
g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuielile sumelor din bugetul local şi le comunică de îndată consiliului local cele constatate;
h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop, poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborată pe tipuri de dezastre;
i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;
j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;
l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică;
m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii;
o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general a localităţii şi le supune spre aprobare consiliului local asigurând respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;
q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile legii;
r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale, asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară, supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;

ş) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;

t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

ţ) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;

u) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului, propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului;
w) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;
x) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Potrivit alin. 2 din art. 68 al Legii administraţiei publice locale primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local.

Deci, primarul are atribuţii deosebit de întinse şi variate rezultate din competenţa. materială generală a acestei autorităţi, pe care le exercită în vederea rezolvării treburilor publice din comune sau oraşe.

C. C. 3. Actele administrative emise de primar

În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii. Ele sunt acte juridice emise în condiţiile legii şi a hotărârilor consiliului local, exprimând voinţa manifestată în mod unilateral de către primar şi produc direct efecte juridice. Dispoziţiile sunt obligatorii pentru toţi cei cărora li se adresează Dispoziţia, ca act administrativ specific primarului poate avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual.

În raport cu spaţiul în care se aplică, dispoziţiile primarului au caracter teritorial, efectele lor juridice limitându-se la localitatea unde este ales primarul.

În calitate de autoritate executivă, primarul emite şi unele acte cu caracter special, cum sunt, spre exemplu, cele privind întocmirea proiectelor de buget local, angajarea personalului serviciilor etc.

În afară de actele juridice primarul realizează activitatea administraţiei publice locale şi prin acte sau operaţii cu caracter material tehnic. Acestea nu produc prin ele însele efecte juridice, dar constau în fapte de serviciu, activităţi materiale, acte pregătitoare ale actelor administrative (avizele, rapoartele, procesele-verbale). Dispoziţiile primarului trebuie să îndeplinească condiţiile de valabilitate, la fel ca şi celelalte acte administrative, adică să fie emise în limitele competenţei lui materiale şi teritoriale, în baza şi în condiţiile legii.

D. D. 4. Secretarul localităţii

Prin art. 83 din Legea administraţiei publice locale se stabileşte că "fiecare comună, oraş şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului are un secretar salarizat din bugetul local".

Secretarul consiliului local este funcţionar public, permanent, investit în această calitate şi trebuie să aibă studii superioare juridice sau administrative. De asemenea, secretarul consiliului local nu poate face parte din vreun partid sau formaţiune politică.

Numirea şi "eliberarea din funcţie a secretarului se face de către prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la iniţiativa primarului sau a-unei treimi din numărul consilierilor".[2][2]

Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

a) participă la şedinţele consiliului local;
b) asigură buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter juridic din cadrul aparatului propriu al consiliului local;
c) avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local, asumându-şi răspunderea pentru legalitatea acestora;
d) primeşte şi distribuie corespondenţa; urmăreşte realizarea răspunsului în termenul legal;
e) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;
f) asigură convocarea consiliului local;
g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
h) comunică şi înaintează, în termen de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităţilor şi persoanelor interesate, actele emise de către consiliul local sau de către primar;
i) asigură aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor şi dispoziţiilor de interes general;
j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, în afara celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; eliberează extrase sau copii de pe actele de stare civilă;
k) legalizează semnături şi confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, cu excepţia celor care se eliberează de autorităţile publice centrale.

Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local sau primar.

E. E. 5. Serviciile publice locale

Conform prevederilor art. 87 din Legea administraţiei publice locale "Serviciile publice ale comunei sau ale oraşului se organizează de către consiliul local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune".

Profesorii Mircea Djuvara şi Paul Negulescu defineau că "dreptul administrativ studiază compoziţia şi activitatea serviciilor publice"[3][3], respectiv că "seviciul public este mijlocul prin care administraţiunea îşi exercită activitatea".[4][4]

Legea prevede în art. 88 că angajarea şi eliberarea din funcţie a personalului serviciilor publice locale se fac de către primar, în condiţiile legii.

Caracteristic pentru serviciile publice ale consiliului local este faptul că ele nu au dreptul de a emite acte administrative deoarece nu au calitatea de subiect de drept administrativ.

Serviciile publice ale consiliului local, aşa cum prevede legea organică, sunt subordonate primarului.

În concluzie, serviciile publice ale consiliului local sunt acele compartimente funcţionale care realizează activitatea consiliului şi a primarului, prin acte şi operaţiuni tehnico-materiale şi care nu au capacitate juridică administrativă distinctă de cea a autorităţilor în numele cărora acţionează, ele fiind subordonate atât consiliului cât şi primarului care le organizează.

Funcţionarea serviciilor publice se realizează pe baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local. Prin acest regulament li se stabilesc atribuţiile, activităţile şi operaţiunile administrative şi tehnice pe care trebuie să le desfăşoare.

[1][1] Ioan Vida, Puterea executivă şi administraţia publică, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", Bucureşti, 1994, pag.215

[2][2] Art.52 alin.4 din Legea nr.69/1991, republicată

[3][3] Mircea Djuvara, “Teoria generală a dreptului”, vol. I, Ed. Librăriei CO S.A, Bucureşti, 1930, pag.173

[4][4] Paul Negulescu-Tratat de drept administrativ, vol I, principii generale, Ed. IV Bucureşti, Institutul de arte grafice "E. Mârvan", 1934, pag. 121 şi următoarele

Administrație publică