Administrație publică

A.   A.   1. Componenţa, alegerea şi constituirea consiliilor judeţene

Constituţia României, în art. ţ alin.1, defineşte consiliul judeţean ca autoritate a administraţiei publice, constituţia în judeţ "pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean".

Potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 consiliul judeţean se compunea din consilieri aleşi. Această lege, în redactarea iniţială, a imaginat un sistem de alegere indirectă a consiliului judeţean. Alegerea acestuia se făcea de către un corp de electori, în termen de 30 de zile de la constituirea consiliilor locale, iar corpul de electori era format din totalitatea consilierilor locali. Fiecare partid formaţiune politică sau coaliţie de partide care a obţinut locuri în consiliile locale din judeţ putea depune câte o listă de candidaţi, dar putea candida şi consilierul local independent. În baza reglementarilor actuale în vigoare, pentru consiliul judeţean se depun liste de candidaţi de către partide, alianţe politice, alianţe electorale sau candidaturi independente, la birourile electorale de circumscripţie. Aceste candidaturi pot fi depuse cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Desemnarea candidaţilor aleşi se face după acelaşi sistem de scrutin ca în cazul alegerii consiliului local şi anume: "prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat" (art. l din Legea nr.25/1996). Alegerile sunt considerate valabile dacă au participat la vot jumătate plus unu din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale. în caz contrar, se organizează noi alegeri.

Numărul consilierilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte în raport cu populaţia judeţului existentă la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, astfel: la 350000 locuitori ai judeţului, numărul consilierilor judeţeni este de 31 între 350001 şi 500000 locuitori ai judeţului, numărul consilierilor este de 33 între 500001 şi 650000 locuitori ai judeţului, numărul consilierilor este 35, iar în judeţele cu peste 650000 locuitori numărul consilierilor este de 37.

În conformitate cu prevederile legii organice, consiliile judeţene nou alese se convoacă în şedinţa de constituire în termen de 20 de zile de la data alegerilor, de către prefect. Şedinţa. este legal constituită dacă la ea participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor. În cazul neasigurării acestui cvorum şedinţa se va ţine de drept trei zile mai târziu.

În vederea validării mandatelor, consiliile locale aleg, pe întreaga durată a mandatului lor, o comisie de validare alcătuită din 3-7 membrii ai consiliului respectiv. Comisia de validare propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor în funcţie de îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, de existenţa sau inexistenţa. unor incompatibilităţi şi de confirmare a faptului că alegerea nu s-a produs prin fraudă electorală.

Atât validarea cât şi invalidarea mandatelor. consilierilor se hotărăşte de către consiliul judeţean cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor săi.

După validarea mandatelor, consilierii au obligaţia depunerii jurământului în faţa consiliului. În cazul în care un consilier refuză depunerea jurământului este considerat demisionat de drept.

Consiliile judeţene sunt legal constituite după validarea mandatelor a cel puţin două treimi din membrii acestora, şi în urma depunerii jurământului.

B.   B.   2. Atribuţiile consiliilor judeţene

Principalele atribuţii conferite de lege consiliului judeţean sunt următoarele:

1. a) alege din rândul consilierilor un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi;
2. b) aprobă, la propunerea preşedintelui, regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, numărul de personal în limitele normelor legale;
3. c) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsuri necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
4. d) coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor sau oraşelor în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean;
5. e) aprobă bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare;
6. f) administrează domeniul public şi privat al judeţului;
7. g) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului sau, după caz, a serviciilor publice de interes judeţean;
8. h) hotărăşte înfiinţarea de instituţii publice şi de servicii publice de interes judeţean, în condiţiile legii; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice pe care le-a înfiinţat şi le aplică, dacă este cazul sancţiuni disciplinare;
9. i)  

Conform alin. 2 al art. 104, consiliul judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege.

C.   C.   3. Funcţionarea consiliilor judeţene

Potrivit art.121 alin.2 din Constituţie, consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.

La fel ca şi în cazul consiliilor locale, durata mandatului consiliului judeţean este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de către consilieri şi până la întrunirea noului consiliu ales.

Consiliul judeţean, de regulă "se întruneşte în şedinţe ordinare, odată la două luni".

Este reglementată şi posibilitatea întrunirii consiliului judeţean în şedinţe extraordinare. Acest lucru se poate face "ori de câte ori este necesar".

Şedinţele ordinare sunt convocate de preşedintele consiliului judeţean, iar cele extraordinare, la cererea preşedintelui consiliului, a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului sau delegaţiei permanente. Convocarea se face "cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare".[1][1] Convocarea se face în scris şi se consemnează în procesul verbal al şedinţei, iar invitaţia la şedinţă va preciza ordinea de zi, data şi locul desfăşurării. Trebuie ca ordinea de zi să fie adusă la cunoştinţa locuitorilor judeţului prin presa judeţeană ori prin alt mijloc de publicitate.

Şedinţele consiliului judeţean sunt legal constituite, dacă este prezentă majoritatea consilierilor.

Ca şi în cazul şedinţelor consiliilor locale, la şedinţele consiliilor judeţene prezenţa. consilierilor este obligatorie. În situaţia în care un consilier absentează de două ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului consiliului.

Şedinţele consiliului judeţean, de regulă sunt publice, dar sunt şi situaţii când consilierii hotărăsc cu majoritate de voturi ca acestea să se desfăşoare cu “uşile închise".

În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, consiliul judeţean adoptă hotărâri. Hotărârile consiliului judeţean sunt adoptate "cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi, în afara cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului prevede o altă majoritate".

Preşedintele consiliului judeţean este ales din rândul membrilor consiliului judeţean, pe durata mandatului, cu votul majorităţii membrilor consiliului judeţean. De asemenea, se mai aleg 2 vicepreşedinţi ai consiliului şi 4 sau 6 consilieri. Preşedintele, cei 2 vicepreşedinţi împreună cu cei 4 sau 6 consilieri constituie delegaţia permanentă.

D.   D.   4. Delegaţia permanentă a consiliului judeţean

Delegaţia permanentă a consiliului judeţean este autoritatea administraţiei publice judeţene care realizează conducerea operativă a treburilor administraţiei, publice judeţene.

Prin modul de formare şi compunere delegaţia permanentă este o autoritate electivă şi colegială.

Delegaţia permanentă se compune din 5-7 consilieri aleşi de consiliul judeţean, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului.

Asigurând realizarea conducerii operative a treburilor administraţiei publice judeţene şi îndeplinind nemijlocit hotărârile consiliilor judeţene care le-au ales, delegaţiile permanente au aceeaşi componenţă teritorială, dar răspund în faţa consiliilor judeţene.

Delegaţi permanentă îşi desfăşoară activitatea, de regulă în şedinţe, convocate ori de câte ori este necesar.

În ceea ce priveşte încetarea activităţii delegaţiilor permanente, aceasta are loc la expirarea mandatului pentru care au fost alese consiliile judeţene. Delegaţia permanenţă a consiliului judeţean îndeplineşte o serie de atribuţii prevăzute în art. 153 al Legii nr. 2152001:

1. a) întocmeşte proiectul ordinii de zi a, şedinţei consiliului;
2. b) analizează proiectele de hotărâri care vor fi supuse consiliului spre dezbatere şi adoptare şi asigură fundamentarea acestora;
3. c) pregăteşte desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor consiliului, asigurând întocmirea în mod corespunzător a tuturor documentelor supuse dezbaterii;
4. d) propune preşedintelui convocarea şedinţelor extraordinare;
5. e) supune aprobării consiliului regulamentul de funcţionare al acestuia;
6. f) stabileşte măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului judeţean şi analizează, periodic, stadiul îndeplinirii acestora.

Delegaţia permanentă îndeplineşte, între şedinţele ordinare ale consiliului judeţean, şi atribuţiile acestuia prevăzute la art. 63 alin. l lit. c), i), s) şi t) din Legea administraţiei publice locale.

Exercitarea atribuţiilor delegaţiei permanente se realizează prin emitere de decizii, semnate de către preşedinte. Ele devin executorii după ce au fost comunicate celor interesaţi, respectiv după aducerea lor la cunoştinţă publică.

E.   E.   5. Preşedintele consiliului judeţean

Preşedintele consiliului judeţean este, potrivit legii în materie, şeful administraţiei publice locale, organizate la nivelul judeţului. Acesta răspunde de buna funcţionare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al consiliului judeţean, precum şi a societăţilor comerciale de sub autoritatea acestuia.

Preşedintele consiliului judeţean are rolul de a reprezenta judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.

Preşedintelui consiliului judeţean ii este subordonat aparatul propriu al consiliului judeţean.

Atribuţiile îndeplinite de preşedintele consiliului local, în condiţiile legii, sunt următoarele:

Preşedintele consiliului judeţean, în conformitate cu art. 61 alin.2 îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul jude­ţean; emite dispoziţii cu caracter individual care devin executorii după ce au fost aduse la cunoştinţă persoanelor interesate. Aceste dispoziţii sunt supuse controlului judecătoresc, fie în baza Legii contenciosului administrativ, fie în baza normelor dreptului comun.

F.   F.   6. Secretarul consiliului judeţean

Potrivit art. 120 din Legea administraţiei publice locale "fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti au un secretar, salarizat din bugetul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti. Secretarul este funcţionar public şi are studii superioare juridice sau administrative". Secretarul consiliului judeţean nu poate fi membru al unui partid sau formaţiune politică, deoarece poate fi sancţionat cu eliberarea din funcţie.

Numirea acestuia se face de către Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, la propunerea consiliului judeţean, din iniţiativa preşedintelui acestuia, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, pe bază de concurs. Condiţiile de desfăşurare a concursului se stabilesc de către cel care numeşte în funcţie. Concursul este organizat în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. O condiţie obligatorie, este aceea ca în comisia de examinare să fie inclus şi un reprezentant al Departamentului pentru Administraţia Publică Locală.

Numai la propunerea consiliului judeţean, adoptată cu votul a cel, puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la iniţiativa preşedintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor, se face eliberarea din funcţie şi sancţionarea disciplinară a secretarului judeţului de către Departamentul pentru Administraţia Publică Locală.

Secretarul judeţului şi al municipiului Bucureşti exercită atribuţiile care revin judeţului şi municipiului Bucureşti în ceea ce priveşte starea civilă, autoritatea tutelară şi ocrotirea minorilor.

Demiterea din funcţie se poate face de către cel care numeşte în funcţie, în condiţiile în care secretarul devine membru al unui partid sau al unei formaţiuni politice ori în alte condiţii prevăzute de lege.[2][2]

G.   G.   7. Serviciile publice ale consiliilor judeţene

Legea administraţiei publice locale conferă dreptul consiliului judeţean de a organiza şi conduce serviciile publice judeţene şi de a aproba regulamentul de funcţionare al acestora.

Serviciile publice sunt organizate potrivit specificului şi nevoilor judeţului, dar cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune consiliul judeţean.

Deci, serviciile publice ale consiliului judeţean sunt acele compartimente funcţionale care realizează activitatea consiliului, prin acte şi operaţiuni tehnico-materiale şi care nu au competenţă distinctă de a consiliului, în numele căruia acţionează De aceea, ele sunt subordonate consiliului judeţean, prin preşedintele acestuia.

Cu toate că legea organică nu denumeşte nici unul dintre aceste servicii publice, putem enumera unele dintre serviciile ce se pot organiza având în vedere competenţele consiliului judeţean şi anume: serviciul financiar-contabilitate, serviciul juridic şi secretariat-administrativ, serviciul de analize şi prognoze, serviciul de coordonare a problemelor activităţii locale şi altele.

Atribuţiile, activităţile şi operaţiunile administrative şi tehnice ce urmează să le desfăşoare serviciile judeţene sunt stabilite prin regulamentul aprobat de consiliul judeţean.

Consiliul judeţean poate delega unele dintre atribuţiile sale, unora dintre servicii, dar actele vor fi întotdeauna redactate în numele consiliului şi semnate de persoanele care îl reprezintă, potrivit legii.

Serviciile publice judeţene nu au dreptul de a emite acte administrative, deoarece nu au calitatea de drept administrativ. Neavând competenţă, ele vor participa în raporturile juridice de drept administrativ în numele autorităţii respective.

Legea organică prevede ca preşedintelui consiliului judeţean îi sunt subordonate serviciile publice ale consiliului judeţean. Unele servicii pot fi date în subordonarea secretarului, sau a vicepreşedinţilor. Oricum, răspunderea faţă de modul cum îşi îndeplinesc atribuţiile stabilite prin regulament, în faţa consiliului, o are preşedintele consiliului judeţean.

[1][1] Art.65 alin.3 din Legea administraţiei publice locale nr.69/1991, republicată.

[2][2] Ioan Vida, Puterea executivă şi administraţia publică, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", Bucureşti, 1994, pag.224.