Tipul de coruptie centrata pe functionarul public consta intr-un comportament al acestuia, care se indeparteaza vizibil de obligatiile formale inerente functiei publice, in scopul obtinerii de avantaje personale sub forma baneasca, obiecte, contraservicii etc., sau care incalca regulile ce interzic exercitarea anumitor genuri de influenta cu caracter privat. Este vorba, in acest caz, de functionarii publici din structurile administrative, adica personal de executie si de punere in aplicare a legilor si a deciziilor politice, care stiind ca nu sunt sub supraveghere , isi permit sa faca abuz de putere.
Coruptia centrata pe piata] este caracteristica acelor tipuri de functii publice care au o legatura directa cu mecanismul productiei si distributiei bunurilor si serviciilor in societate. In asemenea situatii, functionarul public ajunge sa considere postul si atributiile incredintate ca pe un act de comert, din care incearca sa obtina maximum de profit. Functia publica constituie, pentru el, o imprejurare economica de maximizare a venitului personal, iar valoarea acestor venituri depinde si de conjunctura pietei si de priceperea sa de a exploata cat mai bine solicitarile publice. In anumite cazuri, functionarii pot crea, cu premeditare, un monopol al ofertei de favoruri, prin provocarea intentionata a unor intarzieri si false situatii de criza pentru anumite categorii de bunuri, licente, servicii etc., cu scopul de a forta o crestere a pretului puterii lor discretionare.
In sfarsit, cea de a treia acceptie a coruptiei care se centreaza pe notiunea de interes general priveste atat natura fenomenului, cat si consecintele sale sociale, politice, juridice, morale etc. Astfel, din acest punct de vedere, se poate vorbi de coruptie atunci cand titularul unei demnitati publice, insarcinat cu reglementarea anumitor lucruri si cu responsabilitati de interes general, este incitat prin gratificatii banesti sau de alta natura, neprevazute de lege, sa ia unele masuri in avantajul celui care ii furnizeaza acele gratificatii, dar in dauna si prejudiciul comunitatii. Gravitatea actelor de coruptie de acest gen este cu totul deosebita pentru ca ele afecteaza zonele de mare responsabilitate publica, putand bloca chiar activitatea optima a institutiilor aflate in perimetrul de contaminare.
Intrucat ca fenomen negativ si obstacular pentru activitatea de guvernare a unei societati coruptia presupune utilizarea functiilor politice si administrative pentru scopuri ilegale si imorale - primire de mita, vindere de informatii, furt din bunul public, facilitare de speculatii financiare in folos propriu etc. - actiuni care, asa dupa cum s-a mai aratat, urmaresc, in ultima instanta, obtinerea unui avantaj economic sau politic, el nu poate fi conceput decat in contextul unui comportament politic sau administrativ abuziv si discretionar. Actul de coruptie, presupunand o incalcare a normativelor de serviciu de catre un functionar public, deci depasirea cadrului juridic care-i
guverneaza activitatea, poate fi privit si ca un abuz de putere sau ca o atitudine discretionara fata de limitele mandatului si puterilor ce i-au fost incredintate
Pe de alta parte, pentru ca omul politic sau functionarul public, raportandu-se la regimul institutional in care lucreaza, este nevoit, nu de putine ori, sa adopte un comportament ambivalent, osciland intre conduita formala, afisata si oficiala si conduita ascunsa, reala si, uneori mult mai eficienta pentru propriile interese, ceea ce reprezinta o reala premisa pentru deturnarea actiunii de la slujirea interesului public, putem considera coruptia si ca factor generator de putere discretionara.
In principiu , coruptia in administratia publica ar putea fi inteleasa ca deturnarea functiei publice in scopuri private .Gama fenomenelor de coruptie cuprinde darea si luarea de mita, traficul de influenta , nepotismul , fraude si falsuri , culegerea de foloase necuvenite , detrunarea de fonduri si multe altele .Desi , in principal, coruptia apare ca apanajul functiei publice , ea se manifesta si in sectorul privat. In realitate sectorul privat este implicat in majoritate cazurilor de coruptie a autoritatilor publice.
Forme diferite de coruptie au consecinte diferite. Acele fenomene de coruptie prin care se submineaza insesi regulile jocului democratic ( cum ar fi fenomenele de coruptie din sfera justitiei sau a sectorului bancar si de credit), au grave consecinte politice si economice. De asemenea , atunci cand prin coruptie se permite poluarea mediului inconjurator sau cand serviciile medicale devin prea costisitoare , consecintele privind mediul sau consecintele sociale sunt inseminate . Prin contrast , o simpla spaga , doar pentru a urgenta o lucrare sau micile potlogarii legate de finansarea campaniilor electorale au consecinte mai modeste.
In ceea ce priveste Romania, din datele oferite de acelasi organism, rezulta ca fenomenul coruptiei s-a aflat in continua crestere in ultimii ani. Fenomenul este pus pe seama lipsei de eficienta a institutiilor statului si a unei slabe implementari a legislatiei.
Chiar si in tarile in care sistemele administrative sunt bine reglate, au fost demascate cazuri de coruptie care au scandalizat opinia publica, ajungand sa fie cunoscute si in intreaga lume. Este cazul, printre altele, al afacerilor Kakuei Tanaka din Japonia, Lockheed, Irangate, Whatergate3
etc., din SUA, al presedintilor Coreii de Sud Roh Taewoo si Chun Doo-Hwan, al fostului cancelar al Germaniei, Helmuth Kohl, al fostului secretar general NATO, Willy Claes etc., ca sa dam doar cateva exemple din tarile dezvoltate ale lumii, in care institutiile statului sunt mult mai bine consolidate si mai eficiente, in actiunea lor, decat in restul lumii.
Nu trebuie omis insa faptul ca daca asemenea cazuri au ajuns sa fie demascate si urmate de masuri severe, acest lucru a fost posibil tocmai datorita caracterului democratic al sistemelor politice din aceste tari. Este de apreciat, de asemenea, in aceste tari, si preocuparea factorului politic de a perfectiona si eficientiza continuu cadrul legislativ in domeniul combaterii coruptiei, lucru pe care il vom dezvolta mai mult in ultimul capitol al acestei lucrari, unde vom vorbi despre modalitatile de comdatere si prevenire a abuzuluui de putere al autoritatilor publice.Un exemplu, pentru a sustine cele mentionate , il avem din patea SUA, dupa cum se apreciaza,si care dispune de o legislatie foarte coerenta in privinta recrutarii functionarului public, avand la baza principii meritocratice si de control, care sunt aplicate prin intermediul unor organisme specializate[1][8]. Daca in aceste tari, faptele de coruptie, desi unele dintre ele sunt destul de grave, nu ajung totusi sa destabilizeze sistemele politice si sa prejudicieze interese nationale de mare importanta, in schimb, in statele aflate in curs de dezvoltare si in tranzitie, acest fenomen este capabil sa produca grave consecinte, in intreaga societate, ducand chiar la o disolutie administrativa a institutiilor statului, asa cum s-au petrecut lucrurile, de exemplu in Nigeria. Mediul predilect de inflorire a coruptiei este economia, dar caracatita poate atinge si alte zone ale societatii, considerate, prin traditie, mai protejate de efectele actiunii sale, intre care sfera serviciilor, invatamantul, sanatatea, cultura etc.
Cel putin in cazul tarii noastre, economia a polarizat, intr-un mod cu totul special, atentia tuturor guvernarilor posdecembriste. Este pe deplin justificat acest lucru, deoarece declansarea procesului trecerii la economia de piata, a facut ca asupra acestui sector sa se concentreze puternice presiuni, atat din partea agentilor economici autohtoni in devenire, dar si a celor straini.
In cazul acestora, daca este sa vorbim de coruptie, nu trebuie omis faptul ca sunt tari in care, prin anumite mijloace, fenomenul este chiar incurajat, daca faptele se produc in afara si aduc avantaje tarilor respective.] De exemplu, cum este la nemti, mita platita in strainatate , ca pret al unor favoruri acordate de autoritatile statelor respestive , nu se impoziteaza, dar se poate la fel de bine recurge la anumite procedeea ,oarecum, mascate , cum ar fi :acordarea de burse de studii copiilor personajelor influente din tarile unde se fac investitii ; oferirea de "cadouri " in cazul unor relatii protocolare , suportarea cheltuielior unor sejururi etc., insa pe aceasta tema nu este de acord SUA , stat care pedepseste coruperea demnitarilor din strainatate.
Coruptia politica . dupa ce a aparut guvermarea , s-a dorit ca sa se faca o selectionare a functionarilor publici pe criterii politice, deoarece s-a considearat necesar acest procedeu pentru ca asigura loialitatea functionarului fata de cel care l-a numit in functie . Astazi toate statele democratice recunosc acest criteriu al " profesionalismului " functionarului. Daca stam sa ne gandim putin, ne dam seama ca daca un functionar face parte dintr-un partid , nu trebuie sa fie neaparat cauza a coruptiei , deoarece la fel cum un functionar neangajat politic poate fi corupt politic.In cadrul administratiei publice functiile de conducere sunt ocupate intotdeauna de oameni politici ( ministri, prefecti, primari) care , la randul lor , numesc in functii subordonate oamenii din partidul lor sau din cadrul aliantei de partide. Atata timp cat legea permite acest lucru, nu ne aflam in prezenta coruptiei.Dar daca seful administratiei publice , da o anumita dispozitie in calitate de sef politic al functionarului pe care il are in subordine , atunci suntem in prezenta coruptiei; daca stam sa ne gandim la cum se exercita controlul asupra unei institutii in subordine , puten gasi acest lucru ca un exempul tipic in acest sens.: ca un prim exemplu - seful unei institutii de control declanseaza activitate de cercetare la o anumita directie , agent, etc.; al doilea exempul - conducatorul institutiei controlate se plange sefului politic pe linie de patrid; iar al trei-lea exempul - seful administratiei piblice , in calitate de sef politic , intervine pe langa organul de control , in virtutea faptului ca seful acestui organ este ,la randul lui, membru al partidului.Dupa
cum putem observa , dim aceste exemple, coruptia intervine in momentul in care nici macar decizia politica nu mai este dusa la indeplinire de catre control si controlat, pentru ca acestia ni-si mai realizeaza scopul , nu-si executa obligatiile stabilite prin lege, fiind deturnati de la misiunea lor administrativa de indicatiile politicienilor , in acest mod se rezolva toate probelmele ilegale , pentru ca altii sa fie in castig.
Selectia si promovarea in functie a angajatilor din administratia publica, s-a realizat de-a lungul timpului perponderent subiectiv: pe criterii ereditare , prin cumparare de posturi , nepotism , favoritism etc.Desi in prezent administratiile statelor democratice utilizeaza asa- zisele metode " stiintifice "de recrutare a personalului , trebuie sa observam ca printre acestea se inscrie si metoda recrutarii pe criterii politice , adica pe baza unei doze de subiectivism . Chiar si binecunoscuta metoda a concursului contine o doza de arbitrar , pentru ca intotdeauna castiga candidatul cel mai bine pregatit. In teorie , s-a generalizat principiul legalitatii sanselor pornindu-se de la principiul proclamat de Revolutia Franceza : " toti cetatenii sunt egali in fata legii si deci toti au capacitatea de a fi admisi la toate demnitatiile , locurile si activitatile publice , potrivit capacitatii lor ..."
Este o terorie foarte buna, care in mod normal ar trebui respectata, dar cu totii stim ca nu e chiar asa , in anumite cazuri, lucru care nu ar trebiu sa se intample , sau macar de acuma in colo sa se rezolve aceste probleme cu mita, lucru cam greu de realizat la noi in Romania, dar trebuie sa fie o sansa pentru fiecare dintre noi , pentru un tria mai bun . Nu degeaba multi cetateni vor sa plece peste hotare , tocmai pentru ca aici ( si aici ne referim la cei care au un trai de viata modest, nu la cei care au bani , pentru ca cei care au bani , o pot duce bine oriunde in lume, ) nu gasesc solutia potrivita pentru a duce o viata mai buna, si de aceea aleg sa plece in afara tarii, chiar daca si acolo vor fi nevoiti sa lucreze , poate mai multe ore decat in tara, dar macar stiu pentru ce lucreaza atata. Trebuie sa mai tinem cont si de riscurile care pot aparea , ele fiind multiple , care sa amintim doar doua dintre ele care sunt defapt si destul de suficiente pentru a ne face sa renuntam la plecat, si anume : inselaciunea – sunt destule cazuri prezentate la televizor , in care din tara se spune ceva si cand se ajunge acolo , e de fapt cu totul altceva; iar al doilea caz pe care il consideram necesar - este acela al stresului :nu este usor pentru nimeni sa-si lase familia in tara si
sa plece printre straini sa lucreze si sa mai fie tratat si ca un gunoi , acesta este doar unul dintre motivele din care se imbolnavesc cei plecati la lucru in strainatate, dar cu toate acestea saracia si nevoia unui trai mai bun ii impinge sa plece prin tari straine la munca.
In practica , insusi modul de structurare a aparatului biocratic permite selectia si promovarea functionarilor pe criterii neortodoxe. Coruptia in interiorul ierarhiei birocratice , poate avea o directie ascendenta , de la baza la varf, prin cumpararea sefilor din treapta in treapta , sau descendenta , prin ordin de sus in jos , pentru numirea sau promovarea unui functionar.In prima situatie , functionarul trebuie sa-si sigure sprijinul sefului de birou si al sefului de serviciu . Acest sprijin se obtine, bineinteles, prin atentii , favoruri sau chiar mita, in cazul functionarului barbat , sau prin intermediul seductiei , in cazul functionarului femeie . In a doua situatie , seful administratiei publice , sugereaza sau chiar ordona directorului din subordine sa angajeze sau sa promoveze , in functie, o anumita persoana (nepot, var , prieten etc. ), situatia fiind cunoscuta sub numele de " favoritism" . Functionarul femeie, in plus, este pasibila de, asa- zisa, " hartuire sexuala" din partea sefului , in cazul in care solicita promovare in functie sau cresterea salariului.
Indiferent daca sistemul de corupere actioneaza pe directie ascendenta sau descendenta , trebiue retinut efectul mecanismului si anume faptul ca dispare motivatia corecta ( realizarea sarcinilor de serviciu ) si se instaleaza motivatia falsa ( a obtinerii de avantaje materiale pe alte cai decat munca).
Din pacate , chiar asa se intampla la noi , nu chiar in toate cazurile, dar in majoritatea ne lovim de astlel de nereguli si ne mai intrebam de ce am ajuns ,cum am ajuns? Din motive foarte bine intemeiate chiar de acuma cateva sute de ani, cand tot asa se proceda ,si chiar daca altii au incercat prin diferite metode sa faca , coruptia sa dispara, nu au reusit, bineinteles, deoarece , cei care isi doreau acest lucru nu aveau forta necesara , ei erau putini si nu au reusit sa faca fata multimii corupte ca sa-i poata inlatura si prin urmare au fost nevoiti sa renunte , pentru ca se luptau cu morile de vant, era o cauza pierduta.
[1][8] http://www.9am.ro/arhiva.php/2006/Decembrie/2006-12-06