Pin It

DEFINIREA CORUPTIEI

   Prezenta in toate timpurile si spatiile, coruptia a fost, este si va fi o boala a omenirii care macina, incet dar sigur, orice organizare statala. Conceptual fiind deosebit de complexa este aproape imposibil de studiat in deplinatatea manifestarilor si valentelor sale astfel incat, vom aborda, din totalitatea domeniilor unde se manifesta coruptia, incidenta acesteia in cadrul administratiei publice, iar in cadrul acesteia sa subliniem manifestarea fenomenului, indeosebi asupra functionarilor publici.

   Sa incercam mai intai sa definim acest fenomen care la noi in tara este obiectul a numeroase dezbateri publice si controverse politice. In primul rand trebuie sa remarcam existenta unei mari varietati de definitii. Cea mai simpla si generala este urmatoarea: coruptia este utilizarea unei pozitii oficiale pentru a obtine foloase in interes personal, o alta denumire fiind: “utilizarea incorecta a unor competente incredintate oficial pentru obtinerea de foloase private”. In acest punct trebuie sa remarcam ca acest fenomen nu este limitat doar la sectorul public. Un exemplu ar fii cazul unui avocat care nu isi apara corect clientul deoarece a fost cointeresat de partea adverse, sau un angajat al unei firme private care vinde secretele companiei catre o firma concurenta.

Forme ale coruptiei

   Coruptia in acord cu legea. Aceasta forma de coruptie nu presupune in mod necesar incalcarea legii, ci doar utilizarea incorecta a acesteia. Un functionar care acorda o locuinta sociala, “peste rand”,unor persoane indreptatite probabil nu incalca legea, dar o aplica necorespunzator.

   Coruptia impotriva legii (care incalca legea). Aceasta forma este reprezentata de fapta functionarului public prin care favorizeaza unele persoane in procesul de alocare a locuintelor sociale devine ilegala daca functionarul pretinde bani sau alte foloase in schimb sau daca acorda acest drept unor persoane neindreptatite.

   Coruptia individuala. Acesta forma presupune existenta unor cazuri izolate de incalcare sau utilizare incorecta a legii. Cel mai adesea se manifesta mita, care se solicita sau se ofera pentru un anume serviciu, prin trafic de influenta sau abuz de putere.

   Coruptia organizata. Aceasta apare in organizatii care au fost create pentru alte scopuri, dar care ajung sa dezvolte practici corupte.

   Marea coruptie. Este o forma de coruptie extinsa. Aceasta se manifesta in principal in tari cu conducere nedemocratica, fiind practicata chiar de catre liderii politici. Gradul de extindere al fenomenului este dat de faptul ca persoanele corupte sunt plasate chiar in varful ierarhiei politice si actiunile lor afecteaza intregul sistem administrativ al statului.

   Coruptia sistemica. Aceasta forma este definita de organizatiile care au un set de norme formale (legi si regulamente) corecte, dar care sunt contrazise de practicile corupte.

   Conceptul de captura a statului. Vorbim de captura a statului atunci cand anumite grupuri de interes reusesc sa influenteze semnificativ procesul decizional (in principal cel legislativ) dintr-o tara spre propriul beneficiu. In acest caz nu ne aflam in  situatia in care legile sunt incalcate, ci ele sunt create astfel incat sa rezulte favorizarea unor anumite grupuri.

Cauzele coruptiei si conditiile favorizante

   Coruptia este un fenomen prezent in toate tarile lumii, in toate tipurile de regim politic. Gradul de raspandire a practicilor care pot fi considerate corupte difera de la tara la tara, ceea ce inseamna ca exista cateva cauze care genereaza coruptia sau influenteaza gradul de raspandire a acesteia, dupa cum urmeaza:

  • Comportamentul sau natura umana; in urma cu cateva decenii se considera ca responsabile pentru raspandirea fenomenului de coruptie sunt natura umana si respectiv, comportamentul celor aflati in functii oficiale.
  • Aspectele culturale; in absenta autoritatii statului sau atunci cand statul nu isi exercita dintr-un motiv sau altul autoritatea in mod ferm, sau legislatia nu este bine dezvoltata, societatea isi dezvolta propiile norme si practici care guverneaza relatiile dintre oameni. ( Un exemplu bun il reprezinta practicile populare care exista in Romania – producerea de bauturi alcoolice in gospodarie, care in urma aderarii la UE, ar trebui interzise sau cel putin strict reglementate).
  • Capacitatea institutionala statului de a impune reguli; se poate intampla ca de multe ori eforturile necesare pentru a tine sub control coruptia sa depaseasca posibilitatile statului. (este mai ales cazul tarilor care se lupta cu lipsa acuta de resurse, fiind dificila “lupta” cu cei care incalca legea atunci cand nu reusesti sa asiguri o salarizare corespunzatoare functionarilor implicate in proces).
  • Gradul de implicare a statului in societate; in acest caz coruptia inseamna utilizarea unor pozitii publice pentru a obtine foloase personale.
  • Aranjamentele institutionale necorespunzatoare; legislatia deficitara si organizarea defectuoasa a unor institutii pulice sau chiar a statului sunt principalele cauze generatoare de coruptie, care nu permit o functionare corecta a institutiilor.

   Principalele cauze generale ale coruptiei sunt:

  1. Slabiciunile si incoerenta legislativa – cuprind lacunele legislatiei, inconsecventa legislativa si “inflatia” legislative.
  2. Monopolul si renta – monopolul reprezinta deptul exclusiv al unei persoane fizice/juridice, publica/privata de a dispune de un bun sau serviciu, iar realizarea de supraprofit si a altor castiguri duc la denumirea de renta.
  3. Politicile restrictive si de interventie ale statului – orice constrangere sau restrictionare duce la o multitudine de cauze de coruptie (ex: salarizarea scazuta a functionarilor publici).
  4. Tranzitia – reprezinta acea trecere de la un sistem social si politic la un alt sistem astfel incat se creeaza “rupturi” in continuitatea unui proces.
  5. Existenta celorlalte fenomene patologice ale functiei publice – reprezentate de birocratie, abuzul de putere, politizarea functiei publice.
  6. Conflictul de interese – o persoana care detine o functie publica obtine sau poate obtine foloase personale.
  7. Abuzul in functie – se realizeaza atunci cand functionarul public obtine foloase care nu I se cuvin, invocand functia pe care o are.
  8. MITA – este cea mai familiara si raspandita forma de coruptie. Prin intermediul acesteia efectul legilor este modificat, regulile fiind stabilite nu de catre institutiile abilitate, ci de catre partile implicate in procesul de dare si luare a mitei.

Principii si mecanisme ale coruptiei

  • Pregatirea terenului si a echipei de “atac”

Ca in orice “joc” exista 2 categorii de jucatori: corupatori (cei care mituiesc) si corupti (cei care sunt mituiti). Acest principiu este pus in functiune de doua mecanisme: participarea convenita a ambelor parti la repartizarea foloaselor si solidaritatea mutuala in caz de pericol.

  • Crearea deliberata a starii de confuzie

Aceste confuzii se creeaza atat in evidentele contabile cat si in luarea deciziilor ce privesc bugetul serviciului public respectiv.

  • Aruncarea in costurile serviciului public a riscurilor

Se intampla destul de des intr-o complicitate dubioasa, se trec pe costuri sume care in mod normal ar fi trebuit imputate.

  • Crearea de servicii fantoma

In contextul aparitiei unor acte normative care reduc numarul de personal “imaginatia” institutiilor publice intra in actiune. Astfel se externalizeaza din aparatul proriu servicii publice pentru a nu “deranja” reteaua “protagonistilor” eludandu-se astfel spiritul legii care doreste reducerea birocratiei.

  • Plasarea de “cartite” in sistemul institutiilor statului

Acest principiu presupune colaborarea infractorilor cu anumite persoane plasate pe post de “cartite” in sistemul institutional al statului, care accepta sa presteze anumite servicii numai contra unor sume de bani, acest fenomen fiind folosit mai ales in domeniul marii coruptii si a crimei organizate, de tip mafiot.

Efectele coruptiei

   In continuare vom analiza efectele coruptiei.

  1. Afectarea demnitatii, a probitatii profesionale si a credibilitatii functionarului public.

Aceasta “eroziune” a elementelor de ordin moral sunt ireversibile afectand concomitent trei factori si anume:

  • Funtionarul public
  • Serviciul public
  • Cetateanul, respectiv colectivitatea, beneficiari ai serviciilor publice.
  1. Fondurile destinate realizarii obiectivelor de interes public sunt deturnate pentru realizarea unor intrese private

In acest caz serviciul public incheie contracte de antrepriza cu firma castigatoare in licitatie insa ulterior prin diverse contracte de subantrepriza in care patroni sunt rude apropiate ale demnitarilor sau functionarilor publici fondurile publice ajung in conturile celor care gestioneaza banii publici, astfel incat sub aparenta legalitatii mecanismului coruptiei actioneaza subtil si nestingherit.

  • III. Coruptia contribuie la agravarea saraciei si la slabirea sistemului de servicii catre cetateni

Ceea ce am relevat anterior este si mai explicit expus la acest effect. Astfel, slabind administratia publica, cea care este chemata sa relizeze drepturile fundamentale ale cetatenilor – implicit realizarea drepturilor fundamentale ale acestora – este pusa sub semnul intrebarii.

  1. Coruptia reprezinta atentat la siguranta nationala a statului

Chiar daca pare exagerata aceasta exprimare este insa foarte reala si actual. Fenomenele patologice ale functiei publice sunt ca si bolile care insotesc organismul public, statal. Unele boli sunt incurabile (ex. Coruptia), dar pot fi reduse, pe cand boala netratata duce chiar la moartea organismului respectiv, in speta noastra ducand la afectarea sigurantei nationale a statului.

  1. Coruptia afecteaza procesul legislative si altereaza reglementarile conform anumitor interese private

Coruptia, ca fenomen pathologic, atinge toate cele trei puteri si, asa cum am vazut, intalnim functii publice in toate aceste autoritati pulice. In procesul legislative actioneaza “grupurile de ineterse” care includ, bineinteles, si functionarii publice. Astfel, factorii decizionali ai grupurilor de interese dau directia, sensul sau azimutul, iar acesta conduce clar catre realizarea intereselor economice-financiare si politice ale acestora.

  1. Coruptia poate constitui un factor major de provocare a unei crize economice

Prin erodarea credibilitatii institutiilor statului, prin alungarea investitiilor, prin accentuarea saraciei populatiei, prin atentarea la siguranta nationala prin toate celelalte consecinte la care se adauga inflatia galopanta, coruptia poate conduce, oriunde in lume, la disolutia institutiilor statului, crize economice, etc.

 

 Prevenirea si combaterea fenomenului de coruptie

   Cateva propuneri pentru lupa impotriva coruptiei ce vizeaza coruptia ca fenomen pathologic al exercitiului functiei publice:

  1. Adoptarea unor acte normative avand in vedere necesitatea elaborarii urmatoarelor acte normative:
  • Codul administrativ, legiferarea principiilor generale si indepartarea de maniera de a crea un “codex de legi”.
  • Codul de proceduri administrative, necesar pentru a fi elaborat in vederea omogenizarii procedurilor.
  • Legea salarizarii functionarilor publici, rezolva foarte multe aspect ce constituie astazi cauze (economice mai ales) ale coruptiei.
  1. Simplificarea normativa prevazuta cu obiective in strategiile nationale sus mentionate trebuie concretizate de indata. Aceasta propunere vizeaza constituirea unui “serviciu de legiferare” care sa aiba ca obiect de activitate inlaturarea “balastului” legislativ care conduce la ineficienta si care blocheaza manifestarea exercitiului onest al functiei publice.
  1. Inlaturarea “monopolului” unor servicii publice, acest monopol, ca oricare altul, fiind o cauza a coruptiei functionarilor publici. In acest context propunem schimbarea strategiei guvernamentale in domeniul nasterii, a constituirii organelor central ale administratiei publice.
  1. Distrugerea principiilor si mecanismelor coruptiei, care presupune includerea ca obiectiv al Strategiei guvernamentale din acest domeniu, distrugerea acestor principii si mecanisme coruptive.
  1. Desavarsirea reglementarilor adiacente aparitiei Codului de conduita al functionarului public, care ar presupune elaborarea de standarde privind cuantificarea normelor de conduita si constituirea unor servicii specializate de consultanta profesionala.

   Cateva din obiectivele Guvernului pentru prevenirea si combaterea coruptiei:

  • Cresterea transparentei si integritatii in administratia publica
  • Prevenirea coruptiei in mediul de afaceri
  • Campanii de informare si massuri educative
  • Cresterea integritatii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar
  • Reducerea numarului de structuri cu atributii in lupta impotriva coruptiei
  • Intarirea capacitatii functionale a D.N.A
  • Combaterea coruptiei prin mijloace administrative

In concluzie, aceste propuneri pot fi avute in vedere atat ca masuri care ar putea fi incluse intr-o strategie guvernamentala de lupta impotriva coruptiei dar si ca masuri concrete de prevenire si combatere a fenomenului de coruptie, altele decat cele cunoscute déjà in legislatia si literatura de specialitate.

STUDIU DE CAZ

   Personajul “X” este angajat al al Consiliului Local “Y”; din aceasta pozitie el afla detalii in legatura cu proiectul de construire a soselei de centura care urmeaza sa ocoleasca orasul; el cumpara un teren in zonele prin care va trece aceasta sosea; datorita faptului ca detaliile despre proiect nu sunt inca publice el va reusi sa cumpere la un pret scazut, urmand sa vanda apoi terenul la un pret mult mai mare catre Consiliul Local, obtinand un profit considerabil. (Richter, Burke, Doig, 2005, pp. 105-106).

Care sunt problemele etice ridicate de cazul de mai sus? Cum pot fi evitate aceste cazuri? Pentru foarte multa lume un astfel de comportament poate parea natural. Viata fiecaruia din noi nu inseamna decat folosirea informatiilor care ajung la noi din diferite surse. A interzice acest lucru, poate fi interpretat ca o incalcare a drepturilor pe care fiecare din noi le avem. Persoana “X” din cazul de mai sus poate afirma: daca nu cumpar eu terenul o va face altcineva; este correct ca eu sa fiu exclus din acest joc pentru ca am o functie publica? Nu este aceasta o forma de discriminare? In alte ordine de idei multi pot sa considere ca acest act nu a prejudiciat pe nimeni sau ca nu constituie un act de coruptie. Un alt aspect important priveste identificarea unor astfel de cazuri. Stiind ca risca sa fie acuzat de lipsa de corectitudine, functionarul poate sa nu faca el tranzactia, ci sa “vanda” informatia unei alte persoane, urmand sa primeasca o parte din profitul obtinut (comision).

O prima afirmatie se impune: un astfel de comportament este de natura sa prejudicieaza interesul public; terenul in cauza va fi cumparat din bani publici, cu alte cuvinte din banii contribuabilor; cheltuirea unei sume mai mari pentru acest proiect va avea drept consecinta fie cresterea taxelor pentru a acoperi diferenta de suma, fie transferul de bani de la alte proiecte, prin urmare noi toti vom fi afectati.

Cum poate fi combatut un astfel de comportament? Un  prim raspuns este transparenta sisemului decizional. Daca toate etapele alcatuirii unei astfel de proiect sunt facute publice avantajul “celui din interior” dispare. Sigur, se poate afirma ca in aceasta situatie cel care detine terenul, afland de proiect, va ridica pretul, rezultatul pentru bugetul Consiliului Local find acelasi: mai multi bani cheltuiti. In acest caz exista posibilitatea contruirii unor proiecte alternative. Legile privind expropierea pentru interesul public pot, de asemenea, sa contina prevederi care sa nu permita specularea unor astfel de situatii. O alta solutie folosita este motivarea suplimentara a functionarilor care intra in posesia unor astfel de informatii (sporul de confidentialitate).

BIBLIOGRAFIE:

  • Ivan Vasile Ivanoff, “Deontologia functiei publice”, Biblitheca;
  • Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, “Etica In administratie publica.