Condiţii de muncă
Desfăşurarea activităţii de către funcţionarii europeni este guvernată de principiul general potrivit căruia funcţionarii europeni activi sunt, în orice moment, la dispoziţia unităţii. Aceasta înseamnă că, pe perioada exercitării funcţiei europene, instituţia poate în orice moment apela la serviciile funcţionarului iar acesta este obligat să răspundă.
Cu toate acestea, Statutul reglementează un minim necesar de ore pe care funcţionarul european este obligat să le efectueze în sarcina instituţiei şi anume 42 de ore, pe care le va desfăşura conform programului stabilit de autoritatea investită cu puterea de numire.
Programul stabilit de autoritate este unul cu caracter general, aplicabil tuturor funcţionarilor, în limita celor 42 de ore săptămânale. În aceleaşi limite, cu consultarea comitetului personalului, autoritatea investită cu puterea de numire poate stabili programe speciale pentru funcţionarii care îndeplinesc atribuţii cu caracter special.
Principiul general al disponibilităţii funcţionarului european presupune în fapt, că în afara celor 42 de ore săptămânale, funcţionarii pot fi obligaţi să fie în permanenţă la dispoziţia instituţiei şi, uneori, în funcţie de nevoile instituţiei, să se găsească la dispoziţia instituţiei la sediul acesteia sau la domiciliul lor. Instituţia fixează, cu consultarea Comitetului de personal, modul de aplicare al acestei dispoziţii.
Funcţionarul european nu poate fi obligat să efectueze ore suplimentare decât în caz de urgenţă sau de creştere excepţională a volumului de muncă. Munca de noapte sau duminica, trebuie autorizată, în conformitate cu procedura decisă de autoritatea investită cu puterea de numire, totalul orelor suplimentare neputând depăşi 150 de ore în 6 luni.
Orele suplimentare efectuate de funcţionarii din categoriile AD sau AST, gradele 5-11 nu dau drept la compensaţie sau la remuneraţie.
Pentru funcţionarii din categoriile AST 1-AST 4, orele suplimentare efectuate, pot fi compensate sau, dacă nevoile instituţiei nu permit compensarea, pot fi remunerate în luna următoare efectuării lor.
În situaţii excepţionale, pentru motive întemeiate, autoritatea învestită cu puterea de numire poate autoriza ca funcţionarul european să desfăşoare, pentru o perioadă de maxim un an, doar jumătate din programul normal dacă această măsură corespunde interesului instituţiei. Solicitarea poate fi reînnoită cu cel puţin o lună înainte de expirarea perioadei pentru care s-a acordat această facilitate. În situaţia în care motivul pentru care a fost autorizată funcţionarea cu jumătate de normă, nu mai subzistă, autoritatea învestită cu puterea de numire poate, cu preaviz de o lună, să retragă autorizaţia. În această perioadă, funcţionarul european primeşte 50% din retribuţia salarială şi 100% din alocaţia pentru copilul aflat în îngrijire şi contribuie la sistemul de asigurări de boală şi la sistemul de pensii la nivelul salariului de bază integral. Funcţionarul european nu poate să execute, în perioada menţionată, o altă activitate lucrativă. El este obligat ca, în conformitate cu dispoziţiile date de autoritatea învestită cu puterea de numire, să presteze o activitate de durată egală cu jumătate din durata normală a lucrului.
În funcţie de modalitatea deosebită în care îşi desfăşoară activitatea (în ture, în mod normal în zilele libere sau se află în mod necesar şi cu frecvenţă mare la dispoziţia instituţiei), funcţionarul european poate primi o anumită indemnizaţie specială stabilită de autoritatea învestită cu puterea de numire.
Sistemul de concedii
Cu excepţia situaţiei în care funcţionarul european se află într-unul dintre tipurile de concediu prevăzute de lege, acesta nu poate absenta de la serviciu. Cu excepţia situaţiilor pentru care se poate declanşa acţiunea disciplinară, orice absenţă netemeinic motivată, se scade din concediul de odihnă iar dacă acesta a fost epuizat, funcţionarul pierde beneficiul remunerării pentru perioada respectivă.
Funcţionarii europeni au drept la următoarele forme de concedii:
- un concediu anual de odihnă a cărui durată nu poate fi mai mică de 24 de zile anual şi nici mai mare de 30 de zile lucrătoare, anual;
- concediu medical în caz de boală;
- concediu de maternitate pentru femeia care urmează a da naştere unui copil;
- concediul de scurtă durată pentru anumite evenimente din familie.
Concediul anual de odihnă
Numărul de zile de concediu de odihnă, între limita minimă şi cea maximă se stabileşte conform unei reglementări stabilite pe bază de acord între instituţiile Uniunii, după avizarea Comitetului pentru Statut.
Concediul de odihnă este redus la jumătate pentru perioada corespunzătoare în care funcţionarul european a desfăşurat activitate cu program redus.
Concediul de odihnă poate fi întrerupt în cazul în care funcţionarul european se îmbolnăveşte şi dobândeşte dreptul la un concediu medical.
Concediul medical
Funcţionarul european este obligat să comunice imediat dacă se află în indisponibilitate de a-şi desfăşura activitatea pe motiv de boală sau în caz de invaliditate arătând locul în care se află.
El poate fi oricând supus unui control efectuat de medicul instituţiei.
În cazul în care concediul medical al unui funcţionar european depăşeşte, cumulat, douăsprezece luni pe parcursul a trei ani, autoritatea învestită cu puterea de numire poate sesiza comisia pentru cazuri de invaliditate.
Funcţionarul poate fi pus oficial în concediu de odihnă dacă, concluziile medicului expert confirmă această necesitate sau dacă, în familia acestuia s-a declanşat o maladie contagioasă.
Obligaţia de efectuare a unui control medical anual incumbă funcţionarului european. Vizita medicală o poate efectua la medicul instituţiei sau la un alt medic ales de el.
În acest din urmă caz, onorariul medicului este suportat de instituţie până la concurenţa unei sume maxime stabilite anual de autoritatea învestită cu puterea de numire, cu avizul Comitetului pentru Statut.
Zilele nelucrătoare:
Lista zilelor nelucrătoare se stabileşte de comun acord de către instituţiile Uniunii, cu avizul Comitetului pentru Statut.
Concedii speciale
În afara concediului anual, funcţionarului european i se mai poate acorda, la cerere, un concediu special în următoarele situaţii:
- căsătoria unui funcţionar: patru zile;
- schimbarea domiciliului unui funcţionar: două zile;
- îmbolnăvirea gravă a soţului/soţiei: patru zile;
- decesul soţului/soţiei: patru zile;
- îmbolnăvirea gravă a unui părinte: două zile;
- decesul unui părinte: două zile;
- naştere sau căsătoria unui copil: două zile;
- îmbolnăvirea gravă a unui copil: două zile;
- decesul unui copil: patru zile.
La aceste zile, se mai adaugă, în funcţie de distanţa parcursă până la locul la care are loc evenimentul, un număr de zile cuprins între una şi şase zile dacă deplasarea are loc în Europa, şi un număr mai mare de zile dacă are loc pe alt continent.