1) Din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil identificăm funcţionari statutari, care sunt de două categorii: funcţionari supuşi statutului general; funcţionari supuşi unor statute speciale.
2) Din punctul de vedere al rigurozităţii disciplinei, pot fi identificate trei categorii: funcţionari publici civili; funcţionari publici militari;
3) Din punctul de vedere al felului activitãţii proprii în competenţa funcţiei respective, pot fi identificate: funcţii publice generale; funcţii publice specifice.
Funcţiile publice generale reprezintă anasamblul atribuţiilor şir esponsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilro publice, în vederea realizării competenţelor lor generale.
Funcţiile publice specifice reprezintă anasamblul atribuţiilor şir esponsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, stabilite în vederea realizării competenţelor lor specifice sau care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice.
4) Un alt criteriu îl reprezintã natura autoritãţii publice din care face parte funcţia publicã exercitatã de titular, rezultând: funcţionari publici care fac parte din structura unor autoritãţi de naturã statalã; funcţionari publici din structura autorităţilor autonome locale, funcţionari publici care fac parte din structura unor autoritãţi administrative autonome.
Această ultimă categorie a fost introdusă prin Legea nr. 251/2006. În ceea ce ne priveşte, nu împărtăşim existenţa ei, pentru motivele pe care le-am prezentat 3 referitor la definiţia fucnţiei publice şi a funcţioanrului public.,
5) În funcţie de nivelul studiilor, identificăm:
- funcţionari publici din clasa I - studii superioare universitare de licenţă de lungă durată, absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
Sunt funcţioanri publici din clasa I
- funcţionari publici din clasa a II-a - studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;
- funcţionari publici din clasa a III-a - studii medii liceale sau postliceale, absolvite cu diplomă.
Funcţioanrii publici numiţi în clasele a II-a şi a III-a nu pot ocupa decât funcţii de execuţie.
6) După nivelul atribuţiilor, identificăm:
- înalţi funcţionari publici;
- funcţionari publici de conducere;
- funcţionari publici de execuţie.
Prin Legea nr. 251/2006 au fost aduse modificări în ceea ce priveşte sfera celor trei categorii de duncţioanri publici identificate anterior. Astfel, din categoria înalţilor funcţioanri publici nu mai fac parte secretarii generali ai judeţului, care au devenit funcţionari publici de conducere, fiind reglementaţi cu acest statut şi de Legea nr. 286/2006 care a modificat Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, aspecte pe care le-am analizat deja la capitolul consacrat acestei materii.A dispărut de asemenea din această sferă secretarul general al prefecturii, dat fiind faptul că isntituţia însăşia fost desfiinţată prin OUG nr. 179/2006 care a modificat Legea prefectului nr. 340/2006, aspecte pe care de asemenea le-am analizat deja.
În prezent, categoria înalţilor funcţioanri publici cuprinde persoanele care sunt numiţi în una din următoarele funcţii publice:
-secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
-secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
-prefect;
-secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
-subprefect;
-inspector guvernamental.
Ne raliem la opinia formulată în doctrină conform căreia se impune regândirea categoriei înalţilor funcţionari publicipentru numirea cărora este necesdară o comisie de concurs şi de asemenea ar trebui ca această comisie să nu fie complet dependentă de voinţa reprezentanţilor Guvernului.[1]
În categoria funcţionarilor publici de conducere sunt incluşi:
-director general şi director general adjunct din aparatul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale precum şi funcţiile publice specifice asimilate acestora;
- director şi director adjunct din aparatul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei ublice centrale precum şi funcţiile publice specifice asimilate acestora;
- secretar al unităţiia dministrativ teritoriale;
-director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrale ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţiei prefectului, administraţiei publice locale şi insttituţiilor subordonate acestora precum şi funcţiile publice asimilate acestora.
-şef serviciu precum şi funcţiile publice specifice asimilate acesteia;
--şef birou precum şi funcţiile publice specifice asimilate acesteia.
Funcţiile publice de execuţie sunt următoarele:
-funcţii publice de execuţie din calsa I includ funcţiile publice geenrale de consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector precum şi funcţiile publice specifice asimilate acestora.
--funcţii publice de execuţie din clasa II includ funcţiile publice generale de referent de specialitate precum şi funcţiile publice specifice asimilate acestora.
--funcţii publice de execuţie din calsa III includ funcţiile publice generale de referent precum şi funcţiile publice specifice asimilate acestora.
7) În funcţie de statutul lor:
- funcţionari publici debutanţi, perioada de debut fiind de 12, 8 sau 6 luni;
- funcţionari publici definitivi.
- După natura funcţiei pe care o ocupă, identificăm:[2]
-funcţionari care ocupă o funcţie publică de stat.
Funcţiile publice de stat sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în acdrul ministerelor, organelor de specialiatte ale amdinistraţiei public centrale, preucm şi în cadrul autorităţilor administrative autonome.
- funcţionari care ocupă o funcţie publică teritorială,.
Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publcie stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul instituţiei prefectului, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale amdinistraţiei publice centrale din unităţile amdinistrativ teritoriale.
- funcţionari care ocupă o funcţie publică locală.
Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al insituţiilor publice subordonate acestora.
În ceea ce ne priveşte, nu împărtăşim împărţirea, nou introdusă prin legea nr. 251/006, între funcţiile publice de stat, teritoriale şi locale. Ea este inspirată din sistemul francez, unde regăsim o diviziune tripartită a funcţiei publice, care este de tradiţia sistemului francez dar nu este de tradiţia sistemului românesc.
Dacă este să analizăm natura organelor în structura cărora se stabileşte funcţia publciă teritorială, ajungem la concluzia că este vorba tot despre autorităţi de natură statală, prefectul, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale amdinistraţiei publice centrale fiind instituţii de natură statală.
[1] Radu Carp-Strategii şi propuneri de reformă a admninistraţiei publice în perspectiva integrării europene, în Revista de Drept public nr. 2/2006, p. 108.
[2] Acest ultim criteriu a fost introdus prin punctul 9 al Legii nr. 251/2006.