O prioritate majoră a Guvernului României o reprezintă realizarea unei reforme reale prin care administraţia publică din ţara noastră să atingă nivelul standardelor europene şi să se caracterizeze prin transparenţă, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate şi eficacitate.
La intrarea în vigoare a Statutului funcţionarilor publici şi anume în 1999, o primă problemă care se cerea rezolvată a fost, ca de altfel în toate structurile administrative din Europa de Est, lipsa coordonării şi lipsa unor standarde de management al resurselor umane din administraţia publică.
Astfel, prin Legea nr. 188/1999 a fost înfiinţată Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, a cărei misiune constă în definirea cadrului legal, crearea mecanismelor de implementare, precum şi monitorizarea şi controlul efectiv al aplicării dispoziţiilor legale în domeniul funcţiei publice.
În Statutul funcţionarilor publici, reglementat de Legea nr. 188/1999 republicată, la art. 24 se prevede că „gestiunea curentă a resurselor umane şi a funcţiilor publice este organizată şi realizată, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de către un compartiment specializat în domeniu, care colaborează direct cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici", ce este înfiinţată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică s-a înfiinţat, în subordinea Guvernului, conform Legii nr. 188/1999 privind Statutului funcţionarilor publici, pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial.
Prin O.U.G. nr. 291/2000 privind stabilirea de măsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea unor ministere, Agenţia s-a reorganizat şi a funcţionat ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobat prin H.G. nr. 109/2000, iar apoi prin H.G. nr. 299/2001 de aprobare a Regulamentului de reorganizare şi funcţionare a Agenţiei se stipula că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, asigură aplicarea Strategiei şi a Programului de Guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici[1].
Misiunea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici constă în crearea unui corp profesionist de funcţionari publici, stabil şi neutru din punct de vedere politic. În acest scop, elaborează strategiile şi politicile privind managementul funcţiei publice prin care să contribuie la eficientizarea sistemului administrativ şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre administraţie şi societatea civilă, în concordanţă cu cerinţele referitoare la implementarea aquis-ului european şi integrarea în Uniunea Europeană.
Agenţia este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit de către primul-ministru la propunerea ministrului Administraţiei şi Internelor şi ajutat de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat.
Preşedintele reprezintă Agenţia în raporturile cu Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine cu caracter normativ şi individual.
Prin modificarea Statutului funcţionarilor publici adusă de Legea nr. 161/2003, rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a crescut atât prin stabilirea dreptului preşedintelui acesteia de a emite ordine şi instrucţiuni cu caracter normativ, cât şi prin creşterea competenţelor sale.
Potrivit prevederilor art. 3 alin. 5 din Regulament, preşedintele poate delega, în condiţiile legii, prin ordin, vicepreşedintelui unele din atribuţiile ce îi revin.
Pe lângă preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici se organizează şi funcţionează Colegiul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici ca organ consultativ.
Secretarul general al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici este funcţionar public şi este numit în funcţie în condiţiile legii, exclusiv pe criterii profesionale. El trebuie să aibă studii superioare juridice, economice sau administrative de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este finanţată de la bugetul de stat.
Potrivit dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 188/1999, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are următoarele atribuţii:
- elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
- elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
- monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
- elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
- elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;
- stabileşte criteriile pentru evaluarea activităţii funcţionarilor publici;
- centralizează propunerile de instruire a funcţionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici;
- stabileşte tematica specifică programelor de formare specializată în administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;
- întocmeşte şi administrează baza de date cuprinzând evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;
- j) realizează recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice pentru care organizează concurs, monitorizează recrutarea şi promovarea pentru celelalte funcţii publice, în condiţiile prezentei legi;
- k) realizează redistribuirea funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- l) acordă asistenţă de specialitate şi coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;
- m) participă la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici şi Ministerul Administraţiei şi Internelor;
- n) colaborează cu organisme şi cu organizaţii internaţionale din domeniul său de activitate;
- o) elaborează anual, cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a funcţiilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;
- p) întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, pe care îl prezintă Guvernului;
- q) constată contravenţii şi aplică sancţiuni, în condiţiile legii.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are legitimare procesuală activă şi poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă cu privire la:
- actele prin care autorităţile sau instituţiile publice încalcă legislaţia referitoare la funcţia publică şi funcţionarii publici, constatate ca urmare a activităţii proprii de control;
- refuzul autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.
Actul atacat este suspendat de drept.
Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în legătură cu actele ilegale emise de autorităţile sau instituţiile publice locale.
În situaţia în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de recrutare şi de promovare în funcţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, dispune, după caz, amânarea sau suspendarea organizării şi desfăşurării concursului.
O instituţie care pe parcursul anilor a avut un rol deosebit în formarea specializată şi în perfecţionarea pregătirii funcţionarilor publici a fost Institutul Naţional de Administraţie[2], înfiinţat în 2001, pentru a deveni o şcoală practică dedicată formării profesionale pentru funcţia publică. El elabora şi asigura aplicarea strategiei Guvernului privind gestiunea unitară a procesului de formare continuă, care cuprinde perfecţionarea şi specializarea pregătirii profesionale pentru personalul din administraţia publică centrală şi locală.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici joacă un rol important în întărirea capacităţii administrative a autorităţilor şi instituţiilor publice care au misiunea de a implementa instituţiile juridice europene în sistemul administraţiei publice româneşti.
Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici urmăreşte dezvoltarea unui corp profesionist de funcţionari publici, stabil şi neutru din punct de vedere politic, care să contribuie la creşterea eficienţei sistemului administrativ şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre administraţie şi societatea civilă, în concordanţă cu principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice: legalitate, imparţialitate şi obiectivitate; transparenţă; eficienţă şi eficacitate; responsabilitate; orientare către cetăţean; stabilitate în exercitarea funcţiei publice; subordonare ierarhică.[3]
Potrivit prevederilor art. 8 alin. 1 fraza a Il-a din H.G. nr. 611/2008 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, care a abrogat dispoziţiile similare din H.G. nr. 1209/2003, condiţiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea funcţiilor publice specifice se stabilesc de autorităţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
În practica judiciară[4] s-a apreciat că avizul ANFP, deşi are caracterul unui aviz conform, şi obligatoriu pentru autoritatea care l-a cerut, nu a produs efecte juridice, prin el însuşi, în legătură cu ocuparea funcţiei publice de conducere respective.
S-a reţinu că acest aviz având caracterul unui act care nu a produs efecte juridice prin el însuşi, fiind un act premergător emiterii actului administrativ care stabilea rezultatul concursului şi ocuparea funcţiei publice de conducere respective, avizul emis de ANFP în condiţiile art. 8 (1) fraza a II -a din H.G. nr. 1209/2003, putea fi contestat doar împreună cu actul administrativ producător de efecte juridice, asupra căruia instanţa putea şi era datoare să se pronunţe în condiţiile art. 11 din Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ.
[1] A se vedea "Cartea Albă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, 2001-2004", p. 13.
[2] Institutului Naţional de Administraţie a fost înfiinţat prin O.G. nr. 81 din 30 august 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 1 septembrie 2001. Prin H. G. nr. 1373 din 18 noiembrie 2009 pentru reglementarea unor aspecte determinate de aplicarea măsurilor de reorganizare stabilite de Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.000/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 25 noiembrie 2009, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici se reorganizează prin următoarele modalităţi:
- desfiinţarea prin comasare prin absorbţie a Institutului Naţional de Administraţie şi preluarea activităţii de către o direcţie nouă care se înfiinţează în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;
- desfiinţarea centrelor regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală şi preluarea activităţii de către instituţii nou-înfiinţate în subordinea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;
- reducerea de posturi.
[3] A se vedea "Managementul Funcţiilor Publice şi al Funcţionarilor Publici Raport 2003"Bucureşti-2004.
[4] I.C.C.J., secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 8355 din 18 noiembrie 2004 http://www.scj.ro.