Administrație publică

Egalitatea de şanse, ca principiu de acces la funcţia publică nu semnifică dreptul de acces al tuturor la funcţia publică: trebuie să se aleagă dintre candidaţi. Această alegere are o dublă funcţie: departajarea candidaţilor şi recrutarea elementelor bune^[1].

Dacă respectul principiului egalităţii de şanse impune unele constrângeri din partea administraţiei, voinţa recrutării candidaţilor capabili, tinde să lărgească puterea de apreciere a acesteia.

Îndeplinirea celor două criterii realizează atât interesul adminis­traţiei, cât şi al candidatului, în sensul de a nu permite intervenţia în apreciere, a elementelor străine nevoilor veritabile ale serviciului public.

Solicitarea unui număr cât mai mare de candidaturi pentru a selecta, în final pe cei mai buni, este în interesul administraţiei publice româneşti şi europene. Multitudinea candidaturilor este o condiţie prealabilă posibilităţii de a opera o selecţie benefică.

Planul de ocupare a funcţiilor publice

Articolul 11 al Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 prevede că intrarea în corpul funcţionarilor publici se face prin concurs de recrutare, organizat potrivit prevederilor acestei hotărâri sau potrivit regulilor stabilite pentru persoanele care ocupă, în condiţiile legii, o funcţie publică specifică de manager public, şi prin transformarea posturilor ocupate în regim contractual în funcţii publice.

Funcţiile publice care urmează a fi ocupate prin recrutare sunt stabilite în Planul de ocupare al acestora.

În conformitate cu articolul 9 din Instrucţiunile pentru elaborarea Planului de ocupare a funcţiilor publice, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 76 60/20 06^[2], acest plan este elaborat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Ministerul Finanţelor Publice, pe baza propunerilor formulate de către autorităţile şi instituţiile publice, şi se supune spre aprobare Guvernului.

Planul de ocupare a funcţiilor publice stabileşte:

1. numărul maxim al funcţiilor publice rezervate promovării funcţionarilor publici;
2. numărul maxim al funcţiilor publice care vor fi rezervate în scopul promovării rapide;
3. numărul maxim al funcţiilor publice care vor fi ocupate prin recrutare;
4. numărul maxim al funcţiilor publice care vor fi înfiinţate;
5. numărul maxim al funcţiilor publice care vor fi supuse reorganizării;
6. numărul maxim de funcţii publice pe fiecare clasă, categorie şi pe grade profesionale;
7. g) numărul maxim al funcţiilor publice de conducere şi al funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici.

În mod excepţional, în conformitate cu dispoziţiile din H.G. nr. 611/2008, este posibilă organizarea unui concurs în cazurile în care funcţia nu a fost prevăzută în planul de ocupare. Autorităţile şi instituţiile publice pot organiza concurs sau pot solicita organizarea acestuia, atunci când o funcţie publică devine vacantă în timpul anului datorită unor condiţii neprevăzute.

La nivelul funcţiei publice europene, nu există un astfel de plan de ocupare a funcţiilor publice care să determine numărul funcţiilor publice vacante ce urmează a fi ocupate în conformitate cu dispo­ziţiile articolului 29 din Statutul european, prin:

• promovare sau mutare în cadrul instituţiei;
• transfer al funcţionarilor de acelaşi grad din cadrul altor instituţii europene;
• organizarea unui concurs intern în cadrul instituţiei, deschis numai agenţilor temporari;

sau, după studierea tuturor acestor posibilităţi,

• prin deschiderea procedurii concursurilor pe baza titlurilor, pe baza probelor, sau pe baza titlurilor şi probelor.

Inexistenţa unui plan de ocupare a funcţiilor publice europene se explică prin faptul că:

• în primul rând, organizarea concursurilor are loc, de regulă, înainte de a fi cunoscut bugetul şi numărul de posturi care pot fi ocupate;
• în al doilea rând nu se doreşte impunerea unui "regim de cotă", deoarece accesul la funcţia publică europeană trebuie să respecte principiul echilibrului geografic, îngăduind resortisanţilor din cât mai multe ţări membre accesul la funcţiile publice europene;
• în al treilea rând, promovarea unui concurs pentru accesul la funcţia publică europeană nu implică numirea automată în funcţia publică pentru care s-a candidat.

Este posibil, pe de o parte, ca promovarea concursului să fie urmată de efectuarea obligatorie a stagiului ca urmare a numirii persoanei în funcţia publică, iar pe de altă parte, să fie urmată de includerea candidatului pe o listă de rezervă la care se va apela în momentul în care un post devenit vacant va trebui ocupat.

Mai mult, potrivit articolului 29 alineatul 1 din Statut, concursu­rile se pot organiza şi numai pentru a constitui o rezervă de cadre^[3].

În doctrină, concursul a fost definit ca fiind „o operaţiune destinată să asigure recrutarea colaboratorilor administraţiei"^[4]. Astfel, candidaţii la un concurs de acces la funcţia publică europeană fac obiectul unui clasament, pe baza rezultatelor obţinute, oferind o rezervă de cadre necesare pentru completarea vacanţelor ulterioare, cu respectarea echilibrului geografic.

Organizarea concursurilor

Conform dispoziţiilor art. 16 din H.G. nr. 611/2008, organizarea concursului presupune derularea etapelor cuprinse între solicitarea avizului, respectiv înştiinţarea Agenţiei, şi asigurarea publicităţii concursului, în condiţiile legii.

Recrutarea funcţionarilor publici se face prin concurs organizat în limita funcţiilor publice vacante prevăzute anual în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice.

Concursul de recrutare a funcţionarilor publici se organizează, de regulă, trimestrial.

La concursul de recrutare organizat pentru ocuparea unei funcţii publice poate participa orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale prevăzute de lege şi condiţiile specifice stabilite pentru ocuparea respectivei funcţii publice.

Concursul de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice vacante se organizează potrivit competenţelor stabilite la art. 58 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată.

Condiţiile specifice de participare la concursul de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice vacante se stabilesc, pe baza fişei postului, după cum urmează:

1. pentru funcţiile publice pentru care competenţa de organizare a concursului aparţine Agenţiei, condiţiile specifice se aprobă de Agenţie, la propunerea autorităţilor şi instituţiilor publice;
2. pentru funcţiile publice pentru care competenţa de organizare a concursului aparţine autorităţilor şi instituţiilor publice din adminis­traţia publică centrală, condiţiile specifice se stabilesc de autorităţile sau instituţiile publice în al căror stat de funcţii se află funcţia publică vacantă, cu avizul Agenţiei;
3. pentru funcţiile publice pentru care competenţa de organizare a concursului aparţine autorităţilor şi instituţiilor publice din adminis­traţia publică locală, condiţiile specifice se aprobă de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în al cărei stat de funcţii se găseşte funcţia publică pentru care se organizează concursul, cu înştiinţarea Agenţiei.

Condiţiile specifice referitoare la studiile necesare pentru ocu­parea funcţiilor publice vacante din clasele I şi a II-a se stabilesc în conformitate cu nomenclatoarele domeniilor şi specializărilor din învăţământul universitar de lungă durată şi scurtă durată, respectiv nomenclatoarele domeniilor de studii universitare de licenţă şi specializărilor şi programelor de studii din cadrul acestora.

În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% unii funcţio­nari publici din serviciile care au contacte direct cu cetăţenii vor cunoaşte şi limba minorităţii naţionale respective.

În cazul accesului la funcţia publică europeană, organizarea unui concurs este decisă de către autoritatea învestită cu puterea de numire cu avizul Comisiei paritare, în condiţiile în care postul vacant nu poate fi ocupat în interiorul instituţiei prin modalităţile, prevăzute de articolul 29 deja enumerate.

În ceea ce priveşte această formă de ocupare a posturilor vacante, Curtea Europeană de Justiţie^[5] a decis că articolul 29 din Statut referitor la deschiderea procedurii de concurs reclamă îndeplinirea aceloraşi condiţii indiferent dacă recrutarea se realizează prin competiţie internă sau prin competiţie deschisă celor din afara instituţiei.

Această interpretare a Curţii de Justiţie este reflectată în dispoziţiile articolului 29 care prevede posibilităţile de a organiza un concurs intern deschis numai funcţionarilor şi agenţilor temporari.

În conformitate cu dispoziţiile articolului 29 punctul 3 fiecare instituţie poate organiza concursuri interne pe baza titlurilor şi probelor, pentru fiecare grup de funcţii, de nivelul gradului AST 6 sau grade superioare, precum şi pentru gradele AD 9 sau superioare.

Aceste concursuri sunt deschise numai agenţilor temporari ai instituţiei. Se impune totuşi o condiţie de vechime, ca şi condiţie a accesului la funcţia publică europeană, anume ca agentul să aibă cel puţin 10 ani de vechime în funcţia sa de agent temporar, şi de a fi fost angajat în urma unei proceduri de selecţie care să asigure respectarea aceloraşi criterii ca pentru selecţia funcţionarilor^[6].

Parlamentul European organizează la fiecare 5 ani un concurs intern pe baza titlurilor şi probelor , pentru fiecare grup de funcţii, de gradul AST 6 sau superioare, precum şi pentru gradele AD 9 sau superioare^[7].

Recrutarea funcţionarilor publici europeni se face exclusiv prin intermediul Oficiului European pentru Selecţia Personalului ca urmare a solicitării unei instituţii, cu excepţia gradelor AD 16, 15, sau în cazuri excepţionale pentru funcţiile care cer calificări speciale, în conformitate cu dispoziţiile articolului 29 punctul 2.

Oficiului European pentru Selecţia Personalului a fost creat la data de 26 iulie 2002, fiind operaţional începând cu data de 1 ianuarie 2003 şi reprezintă punctul unic de contact pentru cei care vor să lucreze în instituţiile Uniunii Europene.

În conformitate cu dispoziţiile articolului 7 din Anexa II a Statutului funcţionarilor Uniunii Europene, Oficiul are misiunea de a lua măsurile necesare pentru a garanta aplicarea uniformă a normelor în procedura de selecţie a funcţionarilor Uniunii.

Atribuţiile Oficiului sunt următoarele:

1. la cererea instituţiei să organizeze concursurile generale de selecţie a unui personal cu înalte calificări profesionale în vederea recrutării acestora în cadrul instituţiilor europene;
2. la cererea instituţiei organizează concursuri generale;
3. la cererea instituţiei furnizează sprijin tehnic concursurilor interne organizate de aceasta;
4. să organizeze desfăşurarea tuturor probelor organizate de instituţii, cu scopul de a garanta aplicarea armonizată şi coerentă a dispoziţiilor articolului 4 bis alineatul 1 litera c);
5. să-şi asume responsabilitatea generală de a defini şi organiza evaluarea cunoştinţelor lingvistice, cu scopul de a garanta aplicarea armonizată şi coerentă a dispoziţiilor articolului 4 bis alineatul 2.

Oficiul poate, la cererea instituţiei să execute alte sarcini legate de selecţia personalului.

La sfârşitul anului 2003, a fost însărcinat cu organizarea primelor concursuri pentru traducători şi secretare, precum şi pentru funcţiile de administratori adjuncţi din cele 10 ţări candidate la aderare.

Pentru acest concurs organizat în luna decembrie s-au ales dintre 23 000 de candidaţi numai 1340 persoane, cât reprezenta numărul de posturi necesare de gradul A8 pentru toate instituţiile europene^[8].

În momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, această instituţie a selecţionat dintre candidaţii români, pe aceia care au fost numiţi funcţionari europeni în cadrul instituţiilor europene, aşa cum s-a întâmplat şi pentru cele 10 noi state membre.

În perioada premergătoare aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Oficiul European pentru Selecţia Personalului a realizat o bază de date cu persoane vorbitoare de limba română şi bulgară, în vederea recrutării, în cadrul instituţiile europene, în special în cadrul Parlamentului European a cetăţenilor români şi bulgari.

Persoanele selecţionate pentru posturi de preaderare au fost angajate pe bază de contract temporar. Una dintre condiţiile de bază pentru participarea la această selecţie a constituit-o, în cazul cetăţenilor români, cunoaşterea foarte bună a limbii române, precum şi a uneia din următoarele limbi europene: engleză, franceză, germană.

Totodată, candidaţii trebuiau să îndeplinească o serie de condiţii referitoare la studii şi experienţa profesională.

Publicarea condiţiilor de desfăşurare a concursului

Condiţiile de desfăşurare a concursului trebuie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului, de către autoritatea sau instituţia publică ce organizează concursul.

De asemenea, condiţiile de participare, condiţiile de desfăşurare a concursului, bibliografia şi actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere trebuie publicate pe pagina de Internet a auto­rităţii sau instituţiei publice organizatoare şi afişate la sediul acesteia.

Legea prevede respectarea aceluiaşi termen de minimum 30 de zile şi pentru publicitatea de la sediul autorităţii sau instituţiei precum şi pentru publicarea pe pagina de Internet.

Aceste prevederi nu trebuie interpretate restrictiv, modalităţile de publicitate pot fi extinse în funcţie de resursele financiare disponibile astfel încât să fie atraşi cei mai buni candidaţi.

În cazul posturilor vacante din cadrul funcţiei publice europene, acestea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar şi în presa locală şi europeană.

În conformitate cu dispoziţiile articolului 1 din Anexa II a Statutului funcţionarilor Uniunii Europene, pentru concursurile generale, o înştiinţare despre organizarea concursului trebuie publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, cel puţin cu o lună înainte de data limită prevăzută pentru primirea candidaturilor şi, dacă este cazul, cel puţin cu două luni înainte de data susţinerii probelor.

Spre deosebire de condiţia publicării bibliografiei impusă auto­rităţii sau instituţiei publice române organizatoare a concursului pentru accesul la funcţia publică, aceasta nu este impusă instituţiei europene sau Oficiului european pentru selecţia personalului, mai mult o astfel de bibliografie orientativă sau obligatorie nu există.

La momentul respectiv, unele dintre statele care urmau să devină state membre, prin intermediul reprezentanţelor Uniunii Europene la nivel naţional şi-au pregătit resortisanţii în vederea participării la concursurile organizate de instituţiile europene.

Toate concursurile trebuie să fie făcute publice.

Astfel, termenul de o lună impus la nivelul instituţiilor române este prevăzut şi de legea europeană, iar termenul de două luni înaintea datei susţinerii probei reprezintă o încercare a instituţiilor europene de a da posibilitatea candidaţilor să se organizeze şi să se pregătească pentru susţinerea probelor preliminare.

Concursurile planificate fac obiectul unui calendar provizoriu, însă acest calendar nu există decât cu titlu informativ. Oficiul euro­pean pentru selecţia personalului îşi rezervă dreptul de a-l modifica, fără a fi astfel antrenată răspunderea juridică a instituţiei.

De regulă testele sau probele se desfăşară simultan pentru toţi candidaţii în toate centrele de examen.

În cazul unui concurs, după ce a fost anunţat, nici o derogare nu este posibilă; nici data, nici locul nu pot fi schimbate pentru nici un motiv.

Proba orală se desfăşoară în principiu la Bruxelles, la data fixată. Cu toate acestea, în cazul unor condiţii excepţionale, se poate opera o schimbare, cu acceptul juriului, la solicitarea candidatului.

Activităţi premergătoare desfăşurării concursului Potrivit dispoziţiilor art. 21 din H.G. nr. 611/2008, în vederea organizării şi desfăşurării concursurilor, în cazul concursurilor de recrutare pentru care competenţa de organizare aparţine Agenţiei sau autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală,

acestea au obligaţia de a solicita avizul Agenţiei cu cel puţin 45 de zile înainte de data organizării probei scrise a concursului.

Bibliografia cuprinde acte normative, lucrări, articole de specia­litate sau surse de informare şi documentare expres indicate, cu relevanţă pentru funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul. Tematica concursului se stabileşte pe baza bibliografiei.

Bibliografia conţine, în mod obligatoriu, Legea nr. 188/1999, republicată, şi Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţio­narilor publici, republicată.

În cazul concursului de recrutare pentru care competenţa de organizare aparţine autorităţilor şi instituţiilor publice din adminis­traţia publică locală în al căror stat de funcţii se află funcţia publică vacantă, acestea au obligaţia să înştiinţeze Agenţia cu cel puţin 40 de zile înainte de data organizării probei scrise a concursului.

Agenţia poate acorda aviz favorabil, aviz favorabil cu observaţii, în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile legale sau nu sunt respectate principiile care stau la baza organizării şi dezvoltării carierei, iar efectele nerespectării acestora pot fi remediate fără a afecta desfăşurarea procedurii în condiţiile prevăzute de lege. În acest caz, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a-şi însuşi observaţiile Agenţiei sau aviz nefavorabil, în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile legale sau nu sunt respectate principiile care stau la baza organizării şi dezvoltării carierei, iar efectele neres­pectării acestora împiedică desfăşurarea procedurii în condiţiile prevăzute de lege. În acest caz autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a relua procedura privind organizarea concursului, cu respectarea prevederilor legale.

În situaţia concursului de recrutare pentru care competenţa de organizare aparţine Agenţiei sau autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală, Agenţia emite avizul solicitat în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.

În cazul concursului de recrutare pentru care competenţa de organizare aparţine autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică locală în al căror stat de funcţii se află funcţia publică vacantă, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile legale sau nu sunt respectate principiile care stau la baza organizării şi dezvoltării carierei, Agenţia dispune amânarea organizării şi desfăşurării concursului, în condiţiile hotărârii de guvern amintite.

Referitor la procedura premergătoare desfăşurării concursului pentru accesul la funcţia publică europeană, aşa cum am mai menţionat, înştiinţarea despre organizarea concursului este hotărâtă de autoritatea învestită cu puterea de numire, după consultarea Comisiei paritară.

La nivelul funcţiei publice europene nu există o altă instituţie, cum este Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici căreia să i se ceară avizul.

Oficiul European pentru Selecţia Personalului are rolul exclusiv de a organiza concursurile generale de selecţie şi nu trebuie confundat, sub aspectul menţionat cu rolul Agenţiei.

Putem compara rolul Agenţiei cu cel al Comisiei paritare, însă numai din perspectiva naturii juridice a actului emis, întrucât ambele instituţii emit avize.

Rolul Comisiei paritare se opreşte aici, aceasta neavând îndato­rirea de a publica detaliile referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului, aşa cum o face Agenţia. Instituţia europeană este cea care are această îndatorire şi anunţul concursului trebuie să conţină, în conformitate cu dispoziţiile articolului 1 al Anexei III la Statutul funcţionarilor Uniunii Europene:

• natura concursului (concurs intern al instituţiei, concurs intern al instituţiilor, concurs general, sau când este cazul , comun a două sau mai multe instituţii);
• modalităţile de desfăşurare a concursului ( concurs pe baza titlurilor, pe baza probelor sau pe baza titlurilor şi probelor);
• natura funcţiilor şi atribuţiilor aferente posturilor ce urmează a fi ocupate, precum şi grupul de funcţii şi gradul propuse;
• în conformitate cu dispoziţiile articolului 5 alineatul 3 din Statut, diplomele şi alte titluri sau nivelul de experienţă cerut pentru postul respectiv;
• în cazul concursurilor pe baza probelor, natura examenelor şi ponderea fiecăruia în economia examenului;
• eventual, cunoştinţele lingvistice solicitate de natura deosebită a posturilor ce trebuie ocupate;
• eventual, limita de vârstă precum şi raportarea limitei de vârstă aplicabilă agenţilor în funcţie de minimum 1 an;
• data limită de primire a candidaturilor;
• dacă este cazul, derogările acordate conform articolului 28, punctul a din Statut.

În cazul unui concurs general comun a două sau mai multe instituţii, anunţul concursului este decis de autoritatea învestită cu puterea de numire menţionată la articolul 2 alineatul 2 din Statut, după consultarea Comisiei paritare.

Procedura propriu-zisă de desfăşurare a concursului

Dosarul candidatului

În baza dispoziţiilor art. 49 din H. G. nr. 611/2008, în vederea participării la concurs, în termen de 20 de zile de la data publicării anunţului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, candidaţii depun dosarul de concurs, care va conţine în mod obligatoriu:

1. formularul de înscriere;
2. copia actului de identitate;
3. copiile diplomelor de studii şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;
4. copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în muncă şi, după caz, în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice;
5. cazierul judiciar;
6. adeverinţa care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;
7. declaraţia pe propria răspundere sau adeverinţa care să ateste că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică.

Adeverinţa care atestă starea de sănătate conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii Publice.

Copiile de pe actele menţionate se prezintă în copii legalizate sau însoţite de documentele originale, care se certifică pentru conformitatea cu originalul de către secretarul comisiei de concurs.

Cazierul judiciar poate fi înlocuit cu o declaraţie pe proprie răspundere. În acest caz, candidatul declarat admis la selecţia dosarelor are obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul documentului pe tot parcursul desfăşurării concursului, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data la care a fost declarat admis în urma selecţiei dosarelor, sub sancţiunea neemiterii actului administrativ de numire.

Formularul de înscriere se pune la dispoziţie candidaţilor prin secretarul comisiei de concurs din cadrul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului.

În ce priveşte dosarul candidatului la o funcţie publică europeană, acesta trebuie să cuprindă:

• actul de candidatură completat şi semnat. Prin această semnătură, candidatul atestă că îndeplineşte condiţiile de moralitate cerute pentru a lucra într-o instituţie europeană şi declară pe propria răspundere că informaţiile furnizate sunt adevărate şi complete;
• anexa în care sunt enumerate diplomele, şi, dacă este necesar atestatele care dovedesc experienţa profesională , precum şi orice alt document;
• copie a tuturor documentelor justificative, enumerate în această anexă.

În ce priveşte informaţiile privind studiile şi diplomele:

1. este foarte important să se indice în actul de candidatură perioadele de studii, nivelul studiilor şi data obţinerii diplomelor. Dacă respectivul candidat a urmat o formaţie tehnică sau profesională sau un curs de perfecţionare sau de specializare, trebuie să indice dacă este vorba despre un curs la zi, la timp redus sau cursuri de seară, precum şi materiile studiate şi durata oficială a ciclurilor (trimestre, semestre).
2. trebuie anexate la actul de candidatură, sub formă de fotocopii, diplomele şi certificatele care atestă studiile sau formaţia profesională la nivelul cerut în anunţul concursului.

În ce priveşte informaţiile cu privire la experienţa profesională se solicită:

• precizarea în actul de candidatură a datelor exacte de intrare şi de ieşire din funcţie pentru fiecare slujbă deţinută, precum şi nivelul funcţiei şi atribuţiile ce au fost îndeplinite;

- anexarea la actul de candidatură, sub formă de fotocopii a dovezilor de la foştii şi actualul angajator ce atestă dobândirea experienţei profesionale cerute pentru accesul la concurs, atât sub aspectul duratei, cât şi sub aspectul conţinutului

În ce priveşte activităţile profesionale nesalariate (independente, profesii liberale), pot fi admise ca probe extrasele de pe declaraţiile fiscale sau orice act oficial justificativ.

Comisiile de concurs şi comisiile de rezolvare a contestaţiilor

În vederea organizării şi desfăşurării concursurilor pentru recrutarea funcţionarilor publici în România, cu minimum 20 de zile înaintea desfăşurării concursului, se constituie comisii de concurs, respectiv comisii de soluţionare a contestaţiilor, prin act adminis­trativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice organi­zatoare a concursului, în condiţiile H.G. nr. 611/2008.

Preşedintele comisiei de concurs, respectiv al comisiei de soluţionare a contestaţiilor, se desemnează din rândul membrilor acestora, prin actul administrativ de constituire a comisiilor.

Fiecare comisie de concurs, respectiv comisie de soluţionare a contestaţiilor, are un secretar.

Secretarul comisiei de concurs şi secretarul comisiei de soluţio­nare a contestaţiilor se asigură, de regulă, de către funcţionarii publici din cadrul compartimentelor de resurse umane sau de către funcţionarii publici cu atribuţii în acest domeniu, prevăzute în fişa postului, din cadrul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului.

Potrivit dispoziţiilor art. 26 din H.G. nr. 611/2008, pentru concur­surile organizate în vederea ocupării funcţiilor publice de conducere comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt compuse fiecare din câte 5 membri, desemnaţi după cum urmează:

1. 3 membri sunt reprezentanţi ai autorităţii ori instituţiei publice în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul sau, după caz, sunt desemnaţi din instituţia publică ierarhic superioară;
2. 2 membri sunt reprezentanţi ai Agenţiei.

Pentru concursurile organizate în vederea ocupării funcţiilor publice de execuţie comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt compuse din câte 3 membri, desemnaţi după cum urmează:

1. 2 membri sunt reprezentanţi ai autorităţii sau instituţiei publice în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul;
2. un membru este reprezentant al Agenţiei.

La solicitarea organizaţiilor sindicale reprezentative ale funcţio­narilor publici, adresată autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului, cu avizul Agenţiei, un membru al comisiei va fi desem­nat din partea acestora.

Solicitarea organizaţiilor sindicale reprezentative ale funcţio­narilor publici se depune până cel târziu în ultima zi prevăzută pentru depunerea dosarelor de către candidaţii la ocuparea funcţiei publice vacante pentru care se organizează concursul.

Membrul comisiei de concurs sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor desemnat îl va înlocui pe unul dintre reprezentanţii autorităţii ori instituţiei publice în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul.

Pentru concursurile organizate de autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală şi pentru autorităţile şi instituţiile publice deconcentrate, reprezentantul Agenţiei poate fi numit din cadrul instituţiei prefectului sau al consiliului judeţean din judeţul în care îşi are sediul instituţia publică în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul.

Desemnarea reprezentanţilor Agenţiei se face cu acordul auto­rităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.

Selecţia persoanelor care pot fi desemnate reprezentanţi ai Agenţiei se face prin concurs. Modul de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei.

În situaţia în care în cadrul unei autorităţi sau instituţii publice constituirea comisiei de concurs şi a comisiei de soluţionare a contestaţiilor nu se poate realiza cu respectarea prevederilor H.G. nr. 611/2008 din cauza numărului mic de funcţionari publici, pot fi desemnaţi membri din cadrul altor autorităţi sau instituţii publice, la solicitarea autorităţii sau instituţiei publice în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul.

Prin excepţie de la prevederile art. 26 alin. 1 al H.G. nr. 611/2008, în cazul concursurilor organizate în vederea ocupării funcţiilor publice de secretar al unităţii administrativ-teritoriale comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie după cum urmează:

1. 2 membri sunt reprezentanţi ai instituţiei publice în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul;
2. 2 membri sunt reprezentanţi ai Agenţiei;
3. un membru este reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul în care se găseşte instituţia publică pentru care se organizează concursul.

În situaţia concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice de director executiv sau a funcţiilor publice specifice asimilate acestora din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale autorităţilor şi instituţiilor publice, comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie după cum urmează:

1. 2 membri desemnaţi din cadrul autorităţii sau instituţiei publice care coordonează activitatea serviciului public deconcentrat;
2. 2 membri sunt reprezentanţi ai Agenţiei;
3. un membru este reprezentantul instituţiei prefectului din judeţul în care îşi are sediul serviciul public deconcentrat, desemnat prin ordin al prefectului.

Pot fi desemnaţi ca membri în comisiile de concurs sau de soluţionare a contestaţiilor funcţionarii publici definitivi.

Pentru a fi desemnaţi în comisiile de concurs sau de soluţionare a contestaţiilor, funcţionarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1. să aibă cunoştinţe aprofundate în unul dintre domeniile funcţiilor publice pentru care se organizează concursul sau cunoştinţe generale în administraţia publică;
2. să aibă pregătire şi/sau experienţă în unul dintre domeniile funcţiilor publice pentru care se organizează concursul, manage­mentul resurselor umane sau în administraţia publică;
3. să aibă o probitate morală recunoscută;
4. să deţină o funcţie publică cel puţin din aceeaşi clasă cu funcţia sau funcţiile publice vacante pentru ocuparea cărora se organizează concursul;
5. e) să nu se afle în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese.

Pentru concursurile organizate în vederea ocupării funcţiilor publice de conducere, cel puţin 2 dintre membrii comisiei de concurs, respectiv ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor trebuie să fie funcţionari publici de conducere.

În cazul în care se testează abilităţi sau competenţe specifice în domeniul tehnologiei informaţiei, limbi străine, limba minorităţilor naţionale ori alte competenţe specifice, cel puţin un membru trebuie să aibă cunoştinţe sau experienţă în aceste domenii. Comisia de concurs sau comisia de soluţionare a contestaţiilor poate beneficia de consilierea unor experţi în domeniul respectiv.

Nu poate fi desemnat membru în comisia de concurs sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor funcţionarul public care a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea aplicată nu a fost radiată, conform legii.

Calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Nu poate fi desemnat membru în comisia de concurs sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor funcţionarul public care se află în următoarele cazuri de conflict de interese:

1. are relaţii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaţi sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soţului sau soţiei pot afecta imparţialitatea şi obiectivitatea evaluării;
2. este soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiei de concurs sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
3. este sau urmează a fi, în situaţia ocupării funcţiei publice de conducere pentru care se organizează concursul, direct subordonat ierarhic al oricăruia dintre candidaţi.

Situaţiile de incompatibilitate, precum şi situaţiile de conflict de interese se sesizează de persoana în cauză, de oricare dintre can­didaţi, de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului ori de orice altă persoană interesată, în orice moment al organizării şi desfăşurării concursului.

Membrii comisiei de concurs sau ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au obligaţia să informeze, în scris, cu celeritate, persoanele care i-au desemnat despre orice conflict de interese care a intervenit sau ar putea interveni. În aceste cazuri, membrii comisiei de concurs sau ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au obligaţia să se abţină de la participarea ori luarea vreunei decizii cu privire la concursul în cadrul căruia a intervenit conflictul de interese.

În cazul constatării existenţei unei situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese, actul de numire a comisiei se modifică în mod corespunzător, în termen de cel mult două zile de la data constatării, prin înlocuirea persoanei aflate în respectiva situaţie.

În cazul în care situaţia de incompatibilitate sau conflictul de interese se constată ulterior desfăşurării uneia dintre probele concursului, rezultatul probei ori probelor desfăşurate se recalculează prin eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de incompatibilitate sau conflict de interese, sub rezerva asigurării validităţii evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs.

În situaţia în care nu este asigurată validitatea evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs, procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se reia.

Membrii comisiei de concurs prezintă, la cererea persoanelor interesate, cazierul administrativ eliberat de Agenţie. Cazierul administrativ are o valabilitate de 6 luni, cu excepţia cazurilor în care au existat modificări cu privire la situaţia disciplinară.

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a asigura perfecţionarea funcţionarilor publici care pot avea calitate de membru în cadrul comisiei de concurs sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor, precum şi a persoanelor cu atribuţii în asigurarea secretariatului acestor comisii, în domenii specifice recrutării şi selecţiei de personal.

În funcţie de numărul şi de specificul funcţiilor publice vacante pentru care se organizează concursul, se pot constitui mai multe comisii de concurs.

Dacă o autoritate sau instituţie publică organizează în aceeaşi perioadă concurs pentru ocuparea mai multor funcţii publice similare din punctul de vedere al atribuţiilor, se poate constitui o singură comisie de concurs, respectiv de soluţionare a contestaţiilor.

În reglementarea procedurii concursului pentru funcţia publică europeană, comisia de concurs este desemnată sub titulatura de „juriu".

Conform dispoziţiilor articolului 3 din Anexa III a Statutului, juriul este compus dintr-un preşedinte desemnat de autoritatea învestită cu puterea de numire şi din membrii, desemnaţi în număr egal de către autoritatea învestită cu puterea de numire şi de către Comitetul personalului.

În cazul unui concurs general comun a două sau mai multe insti­tuţii, juriul este compus din preşedinte care este desemnat de autoritatea învestită cu puterea de numire şi din membrii desemnaţi de autoritatea învestită cu puterea de numire la propunerea institu­ţiilor, precum şi din membrii desemnaţi de comun acord, pe o bază paritară, de către comitetele de personal din instituţii.

Compunerea juriului este publicată pe site-ul Internet al Oficiului European pentru Selecţia Personalului, înaintea organizării testelor.

Membrii juriului aleşi dintre funcţionari, trebuie să aparţină unui grup de funcţii şi unui grad cel puţin egal postului care este scos la concurs.

Elementul ce diferenţiază componenţa juriului european de comisia de concurs română ar fi posibilitatea juriului european de a apela pentru unele probe la asesori care au însă un vot consultativ.

Elementul ce aseamănă componenţa juriului român şi a celui european, este posibilitatea, în cazul celui român de a integra un membru din cadrul organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publici români şi în cazul celui european, de a fi compus din membrii Comitetului personalului.

Atribuţiile comisiei de concurs^[9]

Comisia de concurs are următoarele atribuţii principale:

1. selectează dosarele de concurs ale candidaţilor;
2. stabileşte subiectele pentru proba scrisă;
3. stabileşte planul interviului şi realizează interviul;
4. notează pentru fiecare candidat proba scrisă şi interviul;
5. transmite secretarului comisiei rezultatele concursului pentru a fi comunicate candidaţilor.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

1. soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la selecţia dosarelor şi cu privire la notarea probei scrise şi a interviului;
2. transmite secretarului comisiei rezultatele contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.

Secretarul comisiei de concurs şi secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor au următoarele atribuţii principale:

• primesc dosarele de concurs ale candidaţilor;
• convoacă membrii comisiei de concurs, respectiv membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
• întocmesc, redactează şi semnează alături de comisia de concurs, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor, întreaga documentaţie privind activitatea specifică a acesteia;
• asigură transmiterea rezultatelor concursului, respectiv rezultatelor contestaţiei candidaţilor;
• îndeplinesc orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăşurare a concursului.

Pentru participarea la lucrările comisiei de concurs, precum şi la cele ale comisiei de soluţionare a contestaţiilor, membrii acestora au dreptul la o indemnizaţie reprezentând 1% din salariul de bază, stabilit conform legii şi la fel au şi persoanele care asigură secretariatul comisiilor de concurs şi al comisiilor de soluţionare a contestaţiilor.

Spre deosebire de comisia de concurs română, juriul european nu are atribuţia de a face o primă selecţie a dosarelor de concurs a candidaţilor. Această selecţie este realizată de autoritatea învestită cu puterea de numire a instituţiei care organizează concursul, care trimite lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile pentru accesul la funcţia publică europeană şi dosarele acestora, preşedintelui juriului.

După ce a luat la cunoştinţă de aceste dosare, juriul are respon­sabilitatea de a selecta acele candidaturi care îndeplinesc criteriile enumerate în anunţul concursului.

În caz de concurs pe bază de probe, toţi candidaţii înscrişi pe această listă sunt admişi la susţinerea probelor.

În cazul concursului pe baza titlurilor, juriul, după ce a stabilit criteriile pe baza cărora va aprecia titlurile candidaţilor, trece la examinarea titlurilor acelora care sunt înscrişi pe lista menţionată.

În situaţia concursurilor pe baza titlurilor şi probelor, juriul desemnează de pe această listă candidaţii admişi la probe.

La terminarea lucrărilor sale, juriul stabileşte lista de aptitudini, cunoscută sub denumirea de lista de rezervă, reglementată de articolul 30 din Statut; pe cât posibil, această listă trebuie să conţină un număr de candidaţi cel puţin dublu faţă de numărul de posturi scoase la concurs.

Juriul înaintează autorităţii învestite cu puterea de numire lista de aptitudini însoţită de un raport motivat al membrilor săi.

Precizăm că faptul de a fi înscris pe listele de rezervă nu constituie o garanţie a recrutării.

Lucrările juriului sunt secrete.

Candidaţilor nu le este permis, în nici un caz, să ia legătura direct sau indirect cu membrii juriului şi nici să le trimită scrisori de recomandare.

Juriul nu poate să ţină cont de intervenţiile candidaţilor, dar poate ca urmare a acestora, să elimine candidaţii din concurs.

 

^[1] Jacques Ziller, Egalité et merite: L'acces a la fonction publique dans les Etats de la Communaute europeenne, European Institute of Public Administration, 1998, p.162.

^[2] Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 31 august 2006.

^[3]     Modalitatea de selectare a funcţionarilor publici este abordată diferit în statele membre ale Uniunii Europene.

Astfel, există state în care selecţia unui candidat este urmată în mod direct de numire. Atât selecţia cât şi numirea se realizează de către aceeaşi autoritate în Danemarca, Germania şi Grecia.

În alte state nu există o legătură directă între autoritatea care face selecţia şi cea care face numirea, de exemplu, în Marea Britanie şi Irlanda. În Marea Britanie, selecţia pentru Serviciul Civil Britanic se realizează de către o comisie constituită din funcţionari independenţi, numiţi de guvern, într-un sistem de liberă competiţie (open competition). Numirea este realizată de autoritatea căreia această comisie îi înaintează recomandarea de numire.

O a treia categorie cuprinde statele care organizează concurs, însă funcţionarii sunt ţinuţi în rezervă şi numiţi în măsura vacantării posturilor (Portugalia, Belgia, Italia). Acest din urmă model a fost avut în vedere şi pentru funcţionarii europeni

În ce priveşte modelul românesc, acesta este apropiat de primul dintre cele enunţate. Potrivit art. 49 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, modificată şi completată, intrarea în corpul funcţionarilor publici se face numai prin concurs organizat de autoritatea sau instituţia publică interesată. Organizarea unui concurs se face doar în condiţiile existenţei unui post vacant. Candidaţii reuşiţi la concurs sunt numiţi funcţionari publici (art.52 şi urm din Legea nr.188/1999).

^[4]    J.M.Auby, J.B. Auby- Droit de la fonction publique, op. cit., p. 88 citat de Constanţa Călinoiu, Verginia Vedinaş Teoria funcţiei publice comunitare, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999, p. 38.

^[5]    Decizia Curţii Europene de Justiţie C340/97 F.C.Ferrero împotriva Parlamentului European, 18 martie 1999, publicată în Raportul pe anul 1999 al Curţii Europene de Justiţie p. I-01749.

^[6]    În conformitate cu articiolul 12 alineatul 4, litera a din Regimul aplicabil agenţilor Uniunii Europene.

^[7]    În conformitate cu dispoziţiile articolului 29 punctul 4.

^[8] Sophie Perez, op.cit.p 328.

^[9] Conform articolului 14 alineatul 5, fiecare comisie de concurs, respectiv comisie de soluţionare a contestaţiilor are un secretariat a cărui componenţă se stabileşte prin actul administrativ de constituire a comisiilor. Atribuţiile secretariatului sunt prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 611/2008, după cum urmează:

• verifică respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului;
• întocmeşte, redactează şi semnează alături de comisia de concurs întreaga documentaţie privind activitatea specifică a acesteia;
• asigură transmiterea rezultatelor concursului compartimentelor de resurse umane, pentru a fi comunicate candidaţilor;
• îndeplineşte orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăşurare a concursului.