În statele democratice, guvernarea se bazează pe principiul consimţământului celor guvernaţi. De aici derivă obligativitatea ca oficialii şi funcţionarii publici, fie că sunt aleşi sau numiţi, să fie răspunzători în faţa cetăţenilor. Aşadar, încrederea opiniei publice este vitală pentru reuşita guvernării democratice.
În acelaşi timp, guvernele fac eforturi pentru a reduce dimensiunile aparatului birocratic şi cheltuielile pe care le necesită acesta, iar ministerele şi agenţiile sunt în permanenţă supuse unui proces de redefinire a atribuţiilor şi funcţiilor lor. Aceasta are un impact adesea negativ asupra funcţionarilor publici şi, în cazurile cele mai grave, îi fac să cedeze corupţiei. Sentimentul de nesiguranţă, dificultatea promovării şi nivelele scăzute ale compensaţiilor financiare au un efect advers asupra moralei lor. Privatizarea unor servicii publice ridică şi ea o serie de probleme complexe, cum ar fi reducerile de personal, conflictele de interese sau reorientarea profesională şi găsirea unor noi locuri de muncă pentru foştii angajaţi bugetari.
Pe de altă parte, descentralizarea a sporit eficienţa acţiunilor administraţiei publice, a mărit gradul de responsabilitate al funcţionarilor. De asemenea, datorită descentralizării, s-a acordat o mai mare atenţie rezultatelor şi folosirii mai bune a resurselor, atât financiare, cât şi umane. Totuşi, pentru a menţine un "ethos" oarecum coerent şi a contracara potenţiala fragmentare, s-a simţit nevoia stabilirii unor linii directoare generale de conduită, pe baza cărora diferitele entităţi ale administraţiei şi-au elaborat propriile coduri de conduită.
De asemenea, în cadrul fiecărui departament sau segment al administraţiei publice s-a înregistrat o descentralizare a deciziilor, managerii fiecărui departament dobândind mai multă autoritate în ceea ce priveşte eşalonarea cheltuielilor, realocarea fondurilor de la unele programe sau activităţi la altele, managementul resurselor umane. Dar, în unele ţări, scăderea numărului de reguli detaliate şi precise permite "comportamente neobişnuite", care pot fi expresia spiritului de iniţiativă, însă pot fi şi ilegale.
Întrucât etica este, în mare măsură, atât un fenomen condiţionat de cultura organizaţională, cât şi un fenomen social, standardele comportamentale în administraţia publică sunt influenţate de schimbarea normelor sociale (de exemplu, eliminarea rasismului sau pedepsirea hărţuirii sexuale).
Funcţionarii publici sunt supuşi şi presiunilor mediului internaţional. Globalizarea, de pildă, a sporit numărul contactelor între funcţionarii serviciilor publice din diverse ţări, cu standarde etice şi comportamentale potenţial diferite. A crescut, de asemenea, numărul contactelor cu reprezentanţii corporaţiilor străine sau multinaţionale, care, uneori, "joacă" după alte reguli. Dar, pentru buna funcţionare a mediului politic şi economic global, este absolută nevoie de încredere între funcţionarii publici şi omologii lor străini, încredere bazată pe valori comune. De aceea, Consiliul OECD a aprobat o recomandare prin care încurajează guvernele să introducă reglementări privind mituirea oficialilor străini, inclusiv interzicerea deductibilităţii taxelor pentru plăţile făcute acestora.