Sunt infracţiuni de corupţie[1] infracţiunile prevazute la art. 254-257 din Codul penal, precum si infracţiunile prevazute in legi speciale, ca modalitati specifice ale infracţiunilor prevazute la art. 254-257 din Codul penal, in funcţie de calitatea persoanelor care savarsesc sau fata de care se savarsesc faptele ori in raport cu sectoarele de activitate unde acestea se comit.
Astfel, potrivit art. 6-9 ale Legii 178/2001, sunt infractiuni de coruptie: Infractiunile de luare de mita - prevazuta la art. 254 din Codul penal, de dare de mita - prevazuta la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite - prevazuta la art. 256 din Codul penal si de trafic de influenta - prevazuta la art. 257 din Codul penal.
Potrivit art. 10 al Legii 178/2001, sunt considerate infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie si sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
- stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare;
- acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante;
- utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate.
Fapta persoanei care, in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, de a indeplini pentru acesta vreo insarcinare, de a intermedia sau de a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani[2].
Potrivit art. 12 al Legii 178/2001,sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
- efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;
- folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.
Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid sau intr-o formatiune politica, intr-un sindicat ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie si care foloseste influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Conform art. 17 al Legii 178/2001, sunt considerate infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie:
- tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie, precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune;
- asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie;
- falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infractiunile de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie sau savarsite in realizarea scopului urmarit printr- o asemenea infractiune;
- abuzul in serviciu contra intereselor publice, savarsit in realizarea scopului urmarit printr-o infractiune de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie;
- infractiunile de spalare a banilor, prevazute in Legea 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, atunci cand banii, bunurile sau alte valori provin din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie:
- contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie sau savarsita in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune;
- infractiunile prevazute in Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, savarsite in legatura cu infractiunile de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie;
- infractiunea de bancruta frauduloasa si celelalte infractiuni prevazute in Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite in legatura cu infractiunile de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie;
- traficul de stupefiante, nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor, traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei, savarsite in legatura cu o infractiune de coruptie sau asimilata infractiunii de coruptie.
In Romania, corupţia nu este un produs nou al relaţiilor sociale şi economice apărute după anul 1989. Ea a existat şi în timpul regimului totalitar, aspect care îi conferă elemente de continuitate şi discontinuitate în evoluţia sa. Elementele de continuitate sunt legate de inerţii instituţionale prin care se perpetuează disfuncţii de sistem. Acestea menţin birocraţia neproductivă şi întreţin mentalităţile coruptive.
În procesul de adaptare a sistemului social global la condiţiile economiei de piaţă, concurenţiale, factorii de risc s-au multiplicat iar corupţia tinde să devină un fenomen structurat, specializat şi profesionist care prin reţele informale de organizaţii şi persoane poate ajunge să corupă factorii de decizie la nivele înalte, din sfera politicului, legislativului, administraţiei şi justiţiei. O conexitate malignă cu un complex de fapte antisociale cum sunt fraudele de mari proporţii, deturnările de fonduri, evaziunea fiscală, sporesc dimensiunile pericolului social. Economia subterană, desincronizările actelor politice şi normative, dereglările economice şi mutaţiile axiologice şi morale alimentează, de asemenea, acest fenomen.
Cifrele furnizate de statisticile judiciare construiesc un trend constant ascendent până în anul 1997 şi cu o tendinţă evidentă de scădere după acest punct.
Nivelul criminalităţii reale (totalitatea infracţiunilor săvârşite), inclusiv cifra neagră a criminalităţii (infracţiuni nedescoperite), este considerabil mai mare în comparaţie cu criminalitatea legală (descoperită şi judecată) şi aceasta nu atât din cauza abilităţii infractorilor cât, mai ales, din cauza pasivităţii victimelor, sau mai exact a absenţei unor victime evidente (şi cel care oferă mita, şi cel care o primeşte nu au motive să sesizeze organele judiciare, infracţiunea aducând beneficii amândurora). Victimă a acestor infracţiuni este instituţia a cărei normală funcţionare este periclitată prin neîdeplinirea corespunzătoare de către angajaţi a atribuţiilor de serviciu.
[1] Potrivit art.5 din Legea nr. 178 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
[2] Potrivit art.11 din Legea nr. 178 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie