In functie de modalităţile de săvârşire, exista coruptie activă şi pasivă[1]. Corupţia activă reprezinta „promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale".
Corupţia pasivă reprezinta „solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale".
Infunctie de amploareafaptelor decoruptie, se ţine seama de existenţa „marii corupţii" şi a „corupţiei mici .
Marea corupţie, asociată atât funcţiilor de nivel înalt şi factorilor de decizie majoră cât şi formelor grave de fraude, extorcări de fonduri, mergând până la criminalitatea organizată, constituie o problemă şi în ţările superdezvoltate. Controlul social al acestei forme este în primul rând unul represiv-punitiv.
Conform Sondajului BEEPS[2] exista o distinctie intre mecanismele de 'State Capture' si coruptia administrativa. Sintagma 'State Capture' se refera la actiunile unor persoane, grupuri sau firme - atat din sectorul public cat si din cel privat - ce sunt realizate cu scopul de a influenta in folos propriu continutul unor legi, reglementari, decrete si al altor tipuri de acte guvernamentale, prin acordarea de avantaje personale unor persoane publice, pe cai ilicite sau alte mecanisme netransparente.
Institutiile de stat apte a fi "capturate" prin mecanismele coruptiei pot apartine unor domenii foarte variate - cel legislativ, executiv, judiciar, sau unor agentii de reglementare. La randul lor, "actorii" implicati in procesul de capturare pot fi firme private, importanti oameni politici, sau diverse grupuri cu interese bine definite.
Numitorul comun al celor doua aspecte amintite - institutiile "prada" si actorii - il constituie obtinerea de avantaje din partea statului pentru un numar restrans de persoane, firme sau sectoare de activitate, prin distorsionarea cadrului legislativ si normativ, cu costuri potential mari pentru societate in ansamblul ei. Coruptia infloreste acolo unde puterea economica este puternic concentrata, interesele partenerului social sunt slab reprezentate, iar canalele conventionale de influentare a politicului sau de mediere a diferitelor interese sunt insuficient dezvoltate.
A fost identificat un numar de activitati specifice care pot fi incluse intre mecanismele de "capturare a statului"[3]:
- "vanzarea" voturilor Parlamentului sau a unor decrete prezidentiale in folosul unor interese private;
- vanzarea unor sentinte in procese civile sau penale in beneficiul unor interese private;
- deturnarea de fonduri de la banca centrala;
- contributii ilegale de la persoane particulare catre partidele politice.
In timp ce 'State Capture' se materializeaza prin avantaje pentru anumite persoane sau grupuri din domeniul legislativului sau de reglementare, coruptia administrativa se refera la distorsionarea intentionata a aplicarii legilor, normelor si reglementarilor existente pentru a crea avantaje unor actori - de stat sau nu, prin acordarea de castiguri personale unor oficialitati, pe cai ilicite sau alte mecanisme netransparente.
In statele CSI platile medii facute cu titlu de coruptie administrativa se ridica la 3.7% din veniturile firmelor; proportia scade la 2.2% din venituri in tarile CEE. Dar exprimarea coruptiei administrative in termeni de procente din veniturile firmei nu poate pune in evidenta povara uriasa pe care o reprezinta aceasta forma de coruptie. Pe baza unei estimari aproximative a marjelor profitului in zona, firmele din tarile cu cele mai inalte niveluri de coruptie administrativa pot ajunge sa cheltuiasca pana la 25% din profiturile lor in astfel de plati.
Nici una din formele coruptiei nu se limiteaza doar la acte initiate de sau implicand firme private. Oficialitatile publice isi pot folosi autoritatea chiar pentru a denatura "regulile jocului", sau pot perturba aplicarea politicilor guvernamentale pentru a-si satisface propriile interese financiare. Desi toate tarile din regiune (ca si tarile cele mai avansate de pe glob) continua sa aiba probleme atat cu mecanismele de 'State Capture' cat si cu coruptia administrativa raportul BEEPS demonstreaza ca natura si variatia interactiunilor lor in perioada da tranzitie constituie provocari diferite in dezvoltarea unor strategii anti-coruptie eficiente.
Raportul prezinta o tipologie a coruptiei bazata pe interactiunea dintre mecanismele de 'State Capture' si coruptia administrativa. Figura 7 prezinta o matrice in care sunt figurate tarile si, pe o scara de la "mediu" la "inalt", nivelul relativ al fiecarei forme de coruptie.
Tipologia coruptiei poate fi impartita in patru sfere de acoperire care se refera la nivelurile relative de 'State Capture' si de coruptie administrativa.
Tarile din categoria mediu-mediu au fost capabile sa aduca ambele tipuri de coruptie la dimensiuni oarecum controlabile, desi raman inca serioase provocari in acest domeniu.
In categoria mediu-inalt sunt incluse tarile in care coruptia administrativa ramane problema centrala, dar statul a fost mai putin "capturat" de sectorul privat decat in alte tari aflate in tranzitie.
Categoria inalt-mediu cuprinde tarile ce au fost capabila sa mentina sub control coruptia administrativa, prin comparatie cu alte tari in tranzitie, dar totul s-a petrecut, totusi, in contextul unei rate inalte de 'State Capture'.
In sfarsit, la categoria inalt-inalt sunt incluse tarile ce au serioase probleme de coruptie administrativa - deci tari la care puterea statului este slaba -, pe fondul existentei unui stat puternic "capturat" de sectorul privat.
In functie de domeniul de activitate, in cadrul Programului National de Combatere a Coruptiei, se face distinctie intre coruptia administrativa, din justitie, coruptia politica si cea economica.
[1] Potrivit Conveniei penale a Consiliului Europei privind coruptia, semnată de România la data de 27 ianuarie 1999,
[2] BEEPS - Business Environment and Enterprise Performance Survey, pentru 1999, finantat in comun de Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
[3] BEEPS - Business Environment and Enterprise Performance Survey, pentru 1999, finantat in comun de Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
[4] Sursa: Hellman, Jones, and Kaufmann (2000a)
[5] Sursa - BEEPS