Administrație publică

Conform Raportului Bancii Mondiale, corupţia contribuie la creşterea sărăciei şi furnizarea unor servicii mai slabe prin plata unor sume neoficiale de bani pentru multe servicii publice inclusiv sănătate şi învăţământ, racordări la utilităţi publice, înscrieri în registrele civile, etc., Plăţile neoficiale reprezintă o parte mai mare din veniturile celor săraci. Servicii esenţiale cum sunt cele de sănătate devin inaccesibile persoanelor sărace.

Acapararea statului afectează însuşi modul de formare a legilor şi reglementărilor. Un mare număr de întreprinderi declară că sunt afectate de acapararea statului, în special prin influenţarea voturilor parlamentare în favoarea anumitor interese private. Există posibilitatea ca firmele activ angajate în acapararea statului să facă contribuţii politice şi să participe şi la corupţia administrativă.

Acapararea statului se leagă strâns de multe din problemele cu care se confruntă întreprinderile în activitatea pe care o desfăşoară.

Corupţia din mediul de reglementare reprezintă o povară importantă pentru firme. Firmele declară că fac plăţi neoficiale diverşilor controlori şi inspectori de stat. Instituţiile de stat ale căror servicii sunt cel mai slab apreciate sunt cele de care firmele consideră că este inutil să se plângă.

Costul implicit al reglementărilor şi corupţiei este suficient de ridicat pentru ca firmele să se declare dornice să plătească o parte importantă din veniturile pe care le realizează pentru a reduce această povară.

Corupţia este alimentată de punctele slabe din administraţia publică. In cadrul sectorului de stat, nivelul corupţiei este mai scăzut în organismele ale căror sisteme de administraţie publică sunt mai bune.

Corupţia este percepută ca fiind extinsă, iar reformele pentru combaterea corupţiei se bucură de puţină credibilitate

Deşi multe din măsurile de reducere a corupţiei se bucură de un larg sprijin, există foarte puţină încredere în seriozitatea structurilor politice în ceea ce priveşte reducerea corupţiei.

Secţiunea VII. Modalitaţi de prevenire si combatere a corupţiei

Retetele standard de combatere a fenomenelor de coruptie cuprind, in mod traditional, masuri de reducere a coruptiei administrative prin reformarea administratiei si finantelor publice.

Odata insa cu intelegerea faptului ca radacinile coruptiei se intind mult dincolo de slabiciunile sistemului de prevenire, repertoriul masurilor anti-coruptie a fost treptat largit pentru a ajunge sa abordeze si relatii structurale mai vaste, inclusiv organizarea interna a sistemului politic, relatiile dintre institutiile-cheie ale statului, interactiunile stat-firme, relatiile dintre stat si societatea civila.

Principalele modalitaţi de prevenire şi combatere a corupţiei sunt:

Cresterea responsabilitatii politice: Responsabilitatea politica se refera la constrangerile impuse de catre organizatii sau alte grupuri de presiune ce au puterea sa aplice sanctiuni asupra comportamentului politicienilor si al oficialitatilor. Pe masura ce creste responsabilitatea politica cresc si costurile platite de politicieni atunci cand iau decizii aducatoare de avantaje personale pe seama intereselor publice.

Doua dintre principalele instrumente de stimulare a responsabilizarii politice sunt: (i) mai multa transparenta in luarea deciziilor de catre oficialitati si (ii) cresterea competitiei politice prin organizatii ce-si inzestreaza grupurile largi de presiune cu mijloace puternice de exprimare a cerintelor colective (astfel de grupuri sunt partidele politice de masa).

Sporirea constrangerilor institutionale in cadrul statului: Structura institutionala a statului poate fi un important mecanism de supraveghere a fenomenului coruptiei. Un exemplu particular este separarea efectiva intre puterile statului, fiecare organism operand ca un controlor al abuzurilor de putere comise de celelalte puteri.

Consolidarea si cresterea credibilitatii sistemului judiciar prin cresterea independentei si responsabilitatii judecatorilor, precum si adaptarea functiilor respective la bugetul si
capacitatile existente sunt doua aspecte deosebit de importante. Pentru a trage guvernul la raspundere institutia parlamentului are nevoie sa cunoasca conturile publice, are nevoie de comisii de control financiar, de abilitarea de a deschide documente guvernamentale, si de capacitatea de a aplica sanctiuni credibile.

Consolidarea participarii societatii civile: In calitatea lor de entitati implicate in calitatea guvernarii, dar si ca agenti de comunicare intre populatie si institutiile statului organizatiile cealcatuiesc societatea civila pot avea un rol important in limitarea coruptiei.

Incurajarea mediilor de informare independente: Mediile de informare libere si deschise pot sprijini actiunile de supraveghere a coruptiei prin descoperirea si dezvaluirea unor abuzuri.

Crearea unui sector privat competititv: Statul este in pozitia cea mai vulnerabila in fata mecanismelor de 'State Capture' atunci cand puterea economica este concentrata in doar cateva firme sau domenii industriale si cand interesele economice concurente nu au real acces la mediile politice decizionale. Posibilitatea de 'State Capture' de catre puternice grupuri de interese economice poate fi tinuta sub control daca sunt taiate beneficiile pe care aceste firme le dobandeau prin "capturare".

Reformarea administrarii sectorului public: Consolidarea mecanismelor de responsabilizare externa este la fel de importanta pentru restrangerea coruptiei si conditiilor ce o favorizeaza ca si imbunatatirea managementului intern al resurselor si administratiei publice.

Pentru aceasta este nevoie de instituirea meritocratiei personalului si plata lui adecvata, in administratia publica. Sunt necesare si modificari in organismele guvernamentale pentru a se realiza separatia functiilor de reglementare de cele economice si a reinstala controlul financiar in pozitia lui de drept.

Transparenta si responsabilitatea in gestiunea veniturilor fiscale trebuie consolidate printr-un buget asigurator si controlat, prin implementarea unor scheme functionale de planificare si executie bugetara, si prin promovarea unor sisteme solide de contabilitate si control financiar.

Conditiile ce favorizeaza coruptia in serviciile sectoriale pot fi restranse prin introducerea reformelor si a unei supravegheri sporite din partea societatii. In sfarsit, masurile de descentralizare trebuie sa se concentreze spre sporirea responsabilitatii si crearea de capacitati locale de gestiune financiara inca din primele etape ale descentralizaţii.

* * *

Luate impreuna, cele cinci blocuri de actiune ale strategiei multipolare pentru combaterea coruptiei ar putea aparea drept prea complexe, ele implicand schimbari profunde in structura institutionala curenta, atat politica cat si economica, in chiar nucleul relatiilor intra- statale si in relatiile dintre stat si societate, sau in practicile politice guvernamentale curente. Nici un guvern nu are capacitatea de a reforma simultan toate domeniile mentionate deodata.

Pentru a fi eficienta o strategie multipolara are nevoie sa-si stabileasca cateva linii directoare pe baza carora sa-si selecteze si programeze prioritatile la capitolul reforma, in functie de tipurile particulare de coruptie din fiecare tara.

Controlul corupţiei în România implică adoptarea de măsuri preventive care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea punctelor de vulnerabilitate la corupţie.

Măsurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre următoarele domenii^[1]:

1. Reforma institutională

• reformarea sistemului judiciar;
• consolidarea capacităţii de prevenire şi control al corupţiei;
• reforma administraţiei publice;
  1. Crearea unui sector privat competitiv.
  2. Reforma legislativă

A .REFORMĂ INSTITUTIONALĂ urmareste crearea unui sistem institutional eficient în prevenirea săvârşirii faptelor de corupţie si înfăptuirea reformelor în domeniile fundamentale ale exercitării autorităţii statului: justiţia, administraţia publică şi finanţele publice.

Reforma sistemului judiciar are in vedere exerciţiul independent şi imparţial al actului de justiţie, cu atât mai mult cu cât acesta constituie premisa unei bune administrări a justiţiei. Cea de a doua premisă - existenţa unei magistraturi de elită - se va realiza printr-un sistem de recrutare, formare şi perfecţionare profesională bine fundamentat, în care numirea şi promovarea se vor realiza numai pe baza competenţei şi a eticii profesionale.

Consolidarea capacităţii de prevenire şi control al corupţiei: Adoptarea în anul 2000 a legii nr. 78 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a condus la instituirea Secţiei de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate, în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă, ca structură specializată în acest domeniu la nivel naţional. Secţia coordonează şi controlează activitatea structurilor teritoriale specializate în acest domeniu, înfiinţate prin aceeaşi lege, respectiv, servicii în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi birouri în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale.

Reforma administraţiei publice, centrale şi locale se constituie într-un obiectiv fundamental urmărind principiile restructurării administraţiei publice, descentralizării serviciilor publice şi consolidării autonomiei administrative şi financiare, întăririi autorităţii statului şi a răspunderii acestuia precum şi ale coerenţei actului administrativ şi perfecţionării managementului în administraţie. Astfel, se au in vedere:

• Realizarea stabilităţii instituţionale, corelată cu stabilitatea funcţionarilor publici în scopul asigurării continuităţii activităţilor şi programelor derulate de către autorităţile şi instituţiile publice;
• Accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, însoţită de mecanisme eficiente de angajare a răspunderii;
• Constituirea la nivelul ministerelor şi al altor instituţii publice a unor structuri cu atribuţii în implementarea măsurilor preventive cuprinse în planurile sectoriale de acţiune împotriva corupţiei;
• Instituirea unor proceduri interne, în cadrul fiecărei instituţii publice, prin care să se reglementeze obligaţii clare şi precise privind modul de sesizare a faptelor de corupţie;
• Reglementarea activităţii compartimentelor cu atribuţii de control, organizate la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice;
• Organizaţii de audit, care să investigheze şi să publice rapoarte cu privire la orice deturnare a destinaţiei fondurilor publice, urmând a fi prezentate spre analiză comisiilor parlamentare;
• Transparenţa şi existenţa căilor de atac în procesul decizional administrativ. Procedurile administrative trebuie să fie previzibile, transparente şi dublate de mecanisme de angajare a răspunderii organului emitent. Ele trebuie să asigure transparenţa deciziilor, răspunsuri adecvate la petiţiile formulate de cetăţeni şi existenţa căilor de atac, care includ: sesizarea organului administrativ ierarhic superior, apelul judiciar şi avocatul poporului.

Prevenirea corupţiei în administraţia publică trebuie fundamentată pe reformarea managementului sectorului public prin instituirea şi dezvoltarea unui sistem obiectiv de selecţie, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, reconsiderarea relaţiei cetăţean-funcţionar public, stoparea birocraţiei, şi nu în ultimul rând eliminarea surselor de corupţie din administraţia fiscală şi vamală. Astfel, se au in vedere:

1. Instituirea unui sistem obiectiv de selecţie, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici

• Instituirea unui sistem de selectare, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici precum şi a unui sistem de control, bazate exclusiv pe recunoaşterea obiectivă a meritelor şi performanţelor profesionale;
• Elaborarea şi implementarea codului deontologic pentru funcţionarii publici;
• Realizarea unei stricte şi precise delimitări a atribuţiilor de serviciu prin intermediul fişei postului, pentru fiecare funcţionar;
• Stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar în funcţie de pregătirea profesională, gradul de răspundere şi complexitate a atribuţiilor şi în raport cu condiţiile în care se desfăşoară munca, bazat pe recompensarea performanţelor. Se va avea în vedere şi regularizarea beneficiilor non - salariale;
• Asigurarea transparenţei veniturilor persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul bugetar.
  1. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice
• Reproiectarea sistemului de management din instituţiile care oferă servicii publice, în funcţie de cererea de servicii şi de nevoile consumatorilor;
• Crearea unui sistem de supraveghere şi control a instituţiilor care desfăşoară servicii publice;
• Descentralizarea serviciilor publice;
• Reducerea tranzacţiilor efectuate cash;
• Continuarea reformelor în sistemului sănătăţii publice şi educaţiei;
• Întărirea controlului public asupra prestării serviciilor publice (inclusiv prin sondaje de opinie publice, pe baza cărora să se redacteze topuri ale companiilor care activează în acest domeniu).

1. Relaţia cetăţean - funcţionar public

• Modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, cu prevederea simplă şi clară a drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin în relaţia cu cetăţeanul;
• Monitorizarea implementării Codului etic al funcţionarilor publici;
• Creşterea rigurozităţii în motivarea şi formularea răspunsurilor, precum şi scurtarea termenelor în care autorităţile şi serviciile publice au obligaţia să răspundă solicitărilor cetăţenilor;
• Prevederea în regulamentele de organizare şi funcţionare ale autorităţilor şi instituţiilor publice a unor norme care să reglementeze relaţia cetăţean - funcţionar public;
• Adoptarea unei noi legi cu privire la exercitarea dreptului la petiţionare;
• Asigurarea accesului permanent la informaţiile publice şi elaborarea unor programe de informare a opiniei publice care să vizeze o mai bună cunoaştere a rolului şi atribuţiilor instituţiilor, precum şi a procedurilor şi formalităţilor care trebuie respectate pentru a se putea beneficia de un serviciu public.

1. Stoparea birocraţiei

• Raţionalizarea circuitului documentelor;
• Simplificarea procedurilor de emitere de către autorităţile administrative a avizelor, autorizaţiilor sau licenţelor necesare desfăşurării unor activităţi specifice (ex. avize de urbanism, autorizaţii de construcţie);
• Înfiinţarea în fiecare instituţie din administraţia publică a oficiului unic de primire a solicitărilor cetăţenilor.

1. Corupţia în administraţia fiscală şi cea vamală

• Cadrul legislativ care reglementează scutirile de impozite va cuprinde şi metodologii clare şi precise care să permită aplicare unitară tuturor beneficiarilor acestora;
• Reducerea fiscalităţii, prin diminuarea numărului de taxe şi impozite;
• Înfiinţarea cazierului fiscal al contribuabililor, ca mijloc de evidenţă şi de urmărire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat;
• Constituirea unei baze de date la nivel naţional, cu agenţii economici care au restanţe mari la bugetul de stat;
• Dezvoltarea şi implementarea unui program coerent de educaţie etică a personalului autorităţii vamale precum şi intensificarea activităţii organismului propriu de control şi aplicarea fermă a măsurilor de prevenire a corupţiei în domeniul vamal;
• Dezvoltarea fluxului de raportare, informare şi popularizare, atât a performanţelor, cât şi a cazurilor de conduită inadecvată a personalului vamal
• Standardizarea procedurilor de vămuire şi de percepere a taxelor vamale precum şi folosirea sistemelor computerizate de control la punctele de trecere a frontierei;
• Înfiinţarea ghişeului unic de încasare a taxelor în punctele de control la trecerea frontierei;
• Folosirea frecventă a sondajelor de opinie în rândul plătitorilor de taxe şi impozite.

1. Reforma sistemului de management al resurselor financiare publice

Se au in vedere:

• Instituirea unor proceduri transparente în domeniul achiziţiilor publice şi al privatizării precum şi specializarea funcţionarilor publici însărcinaţi cu aplicarea legislaţiei în aceste materii;
• Asigurarea unui control eficient al execuţiei bugetare (sistemul trezoreriei);
• Limitarea fondurilor şi a tranzacţiilor extra-bugetare;
• Fundamentarea temeinică a prevederilor bugetare pentru venituri;
• • Asigurarea unui sistem performant de audit intern şi extern care să furnizeze Guvernului şi Parlamentului rapoarte privind modul de gestionare şi administrare al fondurilor publice.

1. CREAREA UNUI SECTOR PRIVAT COMPETITIV

Concentrarea puterii economice la nivelul unui număr redus de societăţi comerciale precum şi neparticiparea sectorului privat la procesul de luare a deciziilor fundamentale pentru mediul de afaceri, conduce la vulnerabilitatea statului în faţa mecanismelor de acaparare „state capture". Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a României, în acest sens impunându-se reformarea legislaţiei comerciale, reglementarea strictă a regimului societăţilor comerciale cu capital de stat, promovarea competiţiei economice şi cooperarea cu asociaţiile patronale.

1. REFORMA LEGISLATIVĂ

Reforma legislativă urmărită de Guvernul României contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea şi securitatea vieţii sociale şi la dezvoltarea unei economii de piaţă viabile.

^[1] Conform Planului National deprevenire a coruptiei