Nivele ale administraţiei publice locale
Din 1999, în Polonia există trei nivele ale administraţiei locale:
- regiuni/voievodate (wojewodztwo) - 16;
- comune (gmina) - 2479 (inclusiv 306 comune urbane, 597 comune urbane mixte, 1576 comune rurale);
- judeţe (powiat) - 379 (inclusiv 65 urbane).
Cele 16 voievodate formează nivelul cel mai înalt al împărţirii teritoriale a Poloniei. Puterile administrative sunt împărţite de către guvernatorul desemnat de guvernul central - voievodul (wojewoda) şi consiliul ales de cetăţeni - sejmik, care alege executivul (zarz^d wojewodztwa) şi este condus de mareşal (marszalek).
După 1999 au apărut propuneri de a crea trei voievodate adiţionale - Polonia Centrală, Polonia Veche şi Pomerania Centrală - şi de a exclude Varşovia împreună cu zona sa metropolitană din voievodatul Mazovia, dar până în iunie 2009 doar proiectul voievodatului Pomerania Centrală a fost prezentat în faţa Sejm-ului şi respins după dezbateri. Rapartizarea regiunilor, suprafaţa şi populaţia existentă în anul 2006 sunt prezentate în Figura 3.
Cele 3 79 depowiate sunt unităţile administrative intermediare între voievodat şi comună. Powiatele formează voievodate, numărul lor variază de la 12 în voievodatul Opole la 42 în voievodatul Mazovia.
Există două tipuri de powiate:
- powiatele „teritoriale", adică powiatele proprii, care cuprind cel puţin trei comune;
- municipiile, powiatele „orăşeneşti" sau oraşele cu statutul de powiat - o comună urbană care realizează atât funcţiile sale proprii, cât şi funcţiile powiatului.
Reşedinţa powiatului propriu trebuie să se afle într-un oraş. Fiecare powiat propriu este condus de consiliul ales de cetăţeni (rada powiatu), care alege, la rândul său, executivul (zarz^d powiatu) condus de staroste.
Municipiile dispun de consiliu şi executiv propriu (rada miasta şi zarz^d miasta). în conformitate cu Actul privind Autonomia Judeţelor (powiatelor), un judeţ orăşenesc poate fi: i) un oraş cu o populaţie mai mare decât 100000 de rezidenţi; sau ii) un oraş care până în 31 decembrie 1998 a fost centru de reşedinţă a unui voievodat, are un număr mai mic decât 100000 de rezidenţi şi dispune de o infrastructură corespunzătoare în vederea prestării serviciului public. în cel de-al doilea caz, acordarea statutului de judeţ (powiat) îi revine Consiliului de Miniştri.
Formate din cel puţin două sate, cele 2478 de comune sunt unităţile cele mai mici ale împărţirii administrative poloneze. Există trei tipuri de comune:
- comunele urbane — formate dintr-un singur oraş (adică teritoriul său administrativ);
- comunele rurbane — formate dintr-un oraş mic şi satele înconjurătoare;
- comunele rurale — formate exclusiv din sate. O comună a cărui sediu se află într-o comună urbană, spre exemplu comuna Slupsk, este clasificată şi ea ca o comună rurală, căci nu include nici un oraş.
Conducătorul unei comune este şi el ales de cetăţeni. Acesta poate fi „prezydent" (preşedinte) în oraşele mari, „burmistrz" (primar) în oraşele mai mici şi în toate comunele rurbane sau „wojt" în comunele rurale.
O comună medie are peste 15 300 de locuitori.
Cele mai mari zone metropolitane ale Poloniei sunt:
- Regiunealndustrialăa Sileziei Superioare, centrată în Katowi ce—aproximativ 3,5 milioane de locuitori;
- Aglomeraţia Varşoviană — aproximativ 3 milioane de locuitori;
- Aglomeraţia Cracoviană — aproximativ 1,3 milioane de locuitori;
- Aglomeraţia oraşului Lodz — aproximativ 1,3 milioane de locuitori;
- „Aglomeraţia celor trei oraşe" (Gdansk, Gdynia, Sopot şi împrejurimi) — 1,1 milioane de locuitori.
Dezvoltarea regională
în Polonia cele 16 voievodate deţin şi titlul de regiune. După suprafaţă, cele mai mari regiuni sunt Mazowieckie, Wielkopolskie şi Zachodniopomorskie. După numărul populaţiei cele mai mari sunt Mazowieckie (capitala regiunii, 5,1 milioane de locuitori) şi Slaskie (4,9 milioane de locuitori). Ca rezultat al reformei administrative, regiunile deţin responsabilitatea deplină în ceea ce priveşte dezvoltarea economică la nivel regional.
După anii 1990, disparităţile regionale şi sociale au devenit tot mai intense. în zonele urbane Produsul Intern Brut este dublu faţă de cel din zonele rurale, iar 8 din cele mai mari zone urbane sunt cu 20% mai productive decât media subregională pe ţară. Varşovia dispune de cea mai mare rată de creştere economică, diferenţa în PIB dintre Varşovia şi media naţională a atins 263% în 2005. Cele mai sărace regiuni se află în partea de est a ţării.
Principalele provocări întâlnite în aproape toate regiunile sunt axate, în special, pe necesitatea stimulării trecerii către o economie bazată pe cunoaştere şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport.
în perioada 2007-2013, regiunile primesc 67,3 miliarde EUR (20%) dinfondurile de coeziune, transformând Polonia în ţară-lider din toate timpurile, beneficiară a fondurilor europene.