Legislaţia naţională
Iniţiativele legislative din cadrul reformei administraţiei locale au avut ca rezultat adoptarea următoarelor legi:
- Legea privind alegerile pentru Primăria oraşului, Consiliul Regional şi Consiliul administraţiei rurale (13 ianuarie 1994)
- Legea cu privire la administraţiile publice locale (19 mai 1994)
- Legea cu privire la bugetele administraţiei publice locale (29 martie 1995)
- Legea cu privire la egalizarea finanţelor administraţiei publice locale (29 martie 1995)
- Legea cu privire la reforma teritorial-administrativă (21 octombrie 1998).
Potrivit Legii cu privire la administraţiile publice locale, adoptată la 19 mai 1994, administraţia locală asigură executarea funcţiilor stabilite prin lege, de către Cabinetul de Miniştri sau asumate prin iniţiativă locală, pentru a servi interesele statului şi ale locuitorilor teritoriului administrativ.
Reforma administrativ-teritorială a fost încheiată în anul 2009, prin crearea unui sistem APL cu un singur nivel.
Administraţiile locale au dreptul să participe la activităţi antreprenori ale, să deţină şi să administreze bunuri mobile şi imobile, să încheie acorduri şi să participe la tranzacţii private, să iniţieze acţiuni în instanţă şi să aibă acces la informaţiile oficiilor de stat din cadrul teritoriului lor administrativ.
Patrimoniul administraţiei locale este alcătuit din proprietatea pe care o deţine, administrează şi utilizează în plus la resursele financiare pe care le deţine. Administraţia locală poate avea în proprietate pământ, păduri, ape şi alte active fixe. Responsabilitatea administraţiei este să asigure cele mai bune servicii în cadrul acestora, care sunt furnizate de companii şi organizaţii publice.
Administraţiile locale au dreptul să achiziţioneze active fixe şi proprietăţi private, precum şi să vândă, să închirieze sau să naţionalizeze proprietăţi în limitele prevederilor legislative. Litigiile cu privire la drepturile de proprietate dintre administraţia publică şi instituţiile de stat sau persoanele private se soluţionează în justiţie.
Statutul capitalei
Capitala Letoniei, Riga, întemeiată în anul 1201, este una dintre cele mai frumoase metropole europene şi are o bogată tradiţie culturală şi istorică. Oraşul este administrat de Consiliul Local, ales prin vot direct, proporţional şi secret pentru o perioadă de 4 ani. Numărul consilierilor care acced în consiliu se stabileşte proporţional cu populaţia înregistrată în cadrul fiecărei administraţii locale la data alegerilor. Consiliul Local al oraşului Riga este alcătuit din 60 de consilieri.
Dreptul de vot se acordă:
- cetăţenilor Letoniei;
- cetăţenilor Uniunii Europene care nu sunt cetăţeni ai Letoniei, dar sunt înregistraţi în Registrul Populaţiei;
- persoanelor care au atins vârsta de 18 ani la data alegerilor, au fost înregistrate în Registrul Electoral şi şi-au declarat locul de reşedinţă pe teritoriul administrativ al administraţiei locale respective cu cel puţin 90 de zile înainte de data alegerilor, sau persoanelor care deţin bunuri imobiliare înregistrate pe teritoriul administraţiei locale respective, conform procedurii stabilite prin lege.
Data alegerilor pentru consiliu este anunţată de către Comisia Electorală Centrală cu cel puţin 3 luni înainte de data alegerilor. Acestea se desfăşoară şi sunt monitorizate de către CEC în conformitate cu procedura stabilită prin lege. Funcţionarea Consiliului Local al oraşului Riga este asigurată de preşedintele Consiliului, preşedintele adjunct, o persoană cu funcţii executive şi funcţionarii administraţiei. Funcţiile municipalităţii sunt îndeplinite de departamentele Consiliului, instituţii, administraţia centrală, agenţii, instituţii cu statut special şi societăţi de capital.
Oraşul este guvernat pe sectoare administrative, care intră în responsabilitatea departamentelor care le corespund din cadrul Consiliului Local:
- Departamentul de Finanţe al Consiliului Local Riga
- Departamentul pentru Dezvoltarea Oraşului al Consiliului Local Riga
- Departamentul Patrimoniu al Consiliului Local Riga
- Departamentul Educaţie, Cultură şi Sport al Consiliului Local Riga
- Departamentul Protecţie Socială al Consiliului Local Riga
- Departamentul pentru Probleme de Transport al Consiliului Local Riga
- Departamentul pentru Probleme Locative şi Mediu al Consiliului Local Riga.
Pentru a asigura calitatea procesului de luare a deciziilor şi în scopul revizuirii preliminare a hotărârilor, sunt formate comisii conduse de consilierii desemnaţi de Consiliu. Acestea fac parte din Consiliul Local al oraşului Riga şi sunt: Comisia Finanţe şi Administraţie, Comisia pentru Probleme Sociale, Comisia pentru Dezvoltarea Oraşului, Comisia pentru Probleme Locative şi Mediu, Comisia pentru Patrimoniu, Comisia Educaţie, Cultură şi Sport, Comisia pentru Probleme de Transport şi Comisia pentru Securitate, Ordine Publică şi Prevenirea Corupţiei.
Capitala letonă este împărţită în şase zone administrative: Centra, Kurzeme, Ziemelu, Latgale, Vidzeme şi Zemgale, care sunt administrate de comitete executive.