Ţinînd cont de faptul că scopul reformei administraţiei publice este de a consolida administraţia publică aplicînd standardele şi regulile Uniunii Europene, principiile care stau la baza implementării prezentei Strategii reflectă principiile bunei guvernări recunoscute şi aplicate la nivelul Uniunii Europene prin Carta Albă a Guvernării şi prin Ghidul privind calitatea administraţiei publice , ambele documente aprobate de Comisia Europeană, şi principiile pentru guvernare la nivel local[1], recomandate de Consiliul Europei:
Legalitate. Buna guvernare începe prin aplicarea statului de drept. Autorităţile publice centrale şi locale respectă pe deplin cadrul legal, iar deciziile şi reglementările sînt aprobate în strictă corespundere cu procedurile stabilite prin lege şi sînt puse în aplicare în mod imparţial. În ceea ce priveşte nemijlocit reforma administraţiei publice, reglementările vor stabili clar responsabilităţile autorităţilor, regulile de funcţionare a sistemelor şi mecanismele de luare a deciziilor în implementarea componentelor acesteia.
Descentralizarea, autonomie locală şi subsidiaritate. Garantarea dreptului şi capacităţii efective a autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, conform legii, sub propria lor responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă din treburile publice, precum şi exercitarea responsabilităţilor publice de către autorităţile care sînt cel mai aproape de cetăţeni, cu excepţia cazurilor în care intervenţia autorităţilor de nivel superior prezintă avantaje evidente ce rezultă din volumul şi natura responsabilităţilor şi din necesitatea de a asigura eficacitatea acţiunii publice. În procesul de descentralizare şi reformare a administraţiei publice la nivel local se va urmări asigurarea sinergiei cu prezenta Strategie şi va fi luat în considerare statutul special al autorităţilor administrativ- teritoriale.
Parteneriat şi dialog instituţional. Garantarea posibilităţilor reale de cooperare între autorităţile centrale şi locale, sectorul privat şi societatea civilă, precum şi informarea şi consultarea de către stat, în timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin structurile lor asociative.
Integritate. În afara reglementărilor legale, administraţia publică trebuie să facă lucrurile corect astfel încît să fie un partener onest şi de încredere pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri. Etica, integritatea şi onestitatea individuală a funcţionarilor publici este un element inerent în acest sens. Conflictul de interese este declarat în timp util, iar persoanele implicare se abţin de la luarea deciziilor corespunzătoare. Combaterea corupţiei este o condiţie obligatorie pentru modernizarea administraţiei publice, prin urmare există măsuri eficiente de prevenire şi combatere a tuturor formelor de corupţie.
Participare, imparţialitate şi incluziune. Participarea cetăţenilor este extinsă pe întregul lanţ al procesului politic, de la concepţie la implementare. Administraţia publică aplică tratament egal tuturor cetăţenilor şi mediului de afaceri, ceea ce implică respect faţă de toţi, corectitudine şi echitate, obiectivitate în procesul de luare a deciziilor, precum şi evitarea discriminării. În domeniul de competenţă al autorităţilor de orice nivel, drepturile omului sînt respectate, protejate şi implementate. În formularea deciziilor sale, autorităţile publice promovează coeziunea socială şi integrarea zonelor dezavantajate. Accesul la serviciile esenţiale este asigurat, în special pentru cele mai vulnerabile categorii de persoane.
Deschidere şi transparenţă. Deciziile trebuie să fie formulate, aprobate şi puse în aplicare urmînd reguli şi proceduri clare. Toată informaţia cu caracter public este accesibilă. Informaţia privind deciziile, implementarea politicilor şi rezultatele este disponibilă publicului larg, astfel încît orice cetăţean să aibă posibilitatea de a supraveghea şi de a contribui la activitatea autorităţilor publice centrale şi locale.
Profesionalism. Abilităţile profesionale ale celor care asigură guvernanţa sînt permanent menţinute şi consolidate pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele şi impactul. Funcţionarii publici sînt motivaţi pentru a-şi îmbunătăţi performanţa. Metode şi proceduri practice sînt elaborate şi utilizate pentru a transpune abilităţile în rezultate mai bune.
Centrarea pe cetăţean. Activitatea, structura, procedurile şi deciziile administraţiei publice justifică aşteptările şi nevoile cetăţenilor. Informaţia privind procesul decizional şi activitatea administraţiei publice este oferită corect şi la timp, serviciile publice sînt prestate corespunzător, iar cererile şi reclamaţiile sînt soluţionate într-un interval de timp rezonabil.
Eficienţă şi eficacitate. Administraţia publică administrează procesele, politicile, strategiile, proiectele, serviciile şi sursele disponibile pentru a obţine cele mai bune rezultate pentru comunităţi, cetăţeni şi mediul de afaceri, în corespundere cu obiectivele stabilite şi angajamentele asumate. Sistemele de management al performanţei evaluează şi sporesc eficienţa şi eficacitatea serviciului public. Activităţi de audit sînt realizate periodic pentru a evalua şi a îmbunătăţi performanţa.
Viziune şi durabilitate. Administraţia trebuie să ia în vizor optimizările şi eficienţa pe termen mediu şi lung. Nevoile generaţiilor viitoare sînt luate în considerare în politicile curente. Deciziile tind să internalizeze toate costurile şi să nu transfere problemele şi tensiunile, fie de mediu, structurale, financiare, economice sau sociale, spre generaţiile viitoare.
Responsabilitate. Rolul fiecărei instituţii, organ colegial şi actor în procesul de elaborare a politicilor publice este clar stabilit, aceştia fiind responsabili de deciziile pe care le iau. Toate deciziile sînt expuse şi explicate. Există mecanisme eficiente împotriva administrării necorespunzătoare şi împotriva acţiunilor autorităţilor care încalcă legislaţia şi dreptul cetăţenilor.
[1] http://www.coe.int/t/dgap/localdemocracy/Strategy Innovation/12principles en.asp