Elaborarea politicilor publice este procesul prin care Guvernul transpune viziunea sa politică în strategii, acţiuni şi acte normative pentru a livra „rezultate" cetăţenilor. Prin acest proces se stabileşte ce trebuie făcut - examinînd raţionamentul de bază şi eficacitatea politicilor - elaborînd apoi modalitatea de implementare şi revizuind permanent cît de bine rezultatele dorite sînt livrate.
O componentă importantă a reformei administraţiei publice centrale din perioada 2005-2013 a fost modernizarea procesului de luare a deciziilor, de planificare strategică şi de elaborare a politicilor.
În scopul optimizării procesului de planificare strategică la nivelul întregului Guvern, în anul 2008 a fost creat Comitetul interministerial pentru planificarea strategică. Misiunea acestuia este asigurarea unui proces integrat de planificare strategică, în care sînt corelate în cea mai eficientă manieră priorităţile naţionale, stabilite în principalele documente strategice ale Guvernului, cu politicile elaborate de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, angajamentele internaţionale asumate şi cadrul de resurse interne şi externe (Hotărîrea Guvernului nr. 838 din 9 iulie 2008 „Privind instituirea Comitetului interministerial pentru planificare strategică"). Mai exact, Comitetul, conform regulamentului său, poate interveni în elaborarea şi monitorizarea implementării Programului de activitate al Guvernului, Strategiei naţionale de dezvoltare şi a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu. Comitetul este un organ consultativ, condus de Prim-ministru, care include 7 membri ai Guvernului. În mediu, anual sînt organizate în jur de 10 şedinţe ale Comitetului, însă în anul 2015 au fost organizate doar două şedinţe.
La nivelul autorităţilor administrative centrale din cadrul Guvernului, Cancelaria de Stat este autoritatea responsabilă de crearea cadrului general pentru definirea priorităţilor de activitate a Guvernului, de suportul metodologic şi organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare şi implementare a politicilor publice de către autorităţile administrative centrale. Funcţiile acesteia au fost definite în conformitate cu recomandările UE/SIGMA privind rolul „Centrului
Guvernului" (conform SIGMA, „Centrul Guvernului" este un termen generic care se referă la o structură administrativă ce deserveşte Prim-ministrul şi Guvernul, ca organ colectiv de luare a deciziilor. Centrul Guvernului realizează următoarele opt funcţii/sarcini: pregătirea şedinţelor Guvernului; coordonarea conformităţii legale; elaborarea Planului de acţiuni al Guvernului (prioritizare, planificare strategică şi ajustarea la buget); coordonarea conţinutului documentelor de politici (calitatea politicilor) şi înlăturarea divergenţelor; comunicarea cu mass-media; monitorizarea performanţei Guvernului; coordonarea activităţii cu alte autorităţi publice (Preşedinţie, Parlament); coordonarea priorităţilor strategice orizontale (integrarea europeană, reforma administraţiei publice etc.). Numele dat „Centrului Guvernului" variază de la ţară la ţară - Secretariatul General, Oficiul/Aparatul Guvernului, Secretariatul Guvernului, Cancelarie de Stat, Oficiul Cabinetului ş.a ). La nivelul Cancelariei de Stat, este creată Direcţia generală coordonarea politicilor, asistenţei externe şi reforma administraţiei publice centrale, a cărei misiune constă în asigurarea elaborării şi aprobării de către Guvern a politicilor publice de calitate, respectiv, asigurarea implementării, monitorizării şi evaluării acestora de către autorităţile administrative centrale.
La nivel ministerial, în calitate de interfeţe specializate au fost create subdiviziuni de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, care coordonează activitatea de elaborare a documentelor de politici publice la nivelul autorităţilor şi, după caz, la nivel intersectorial şi sectorial, examinează rezultatele evaluării impactului politicilor publice, asigură interacţiunea procesului de elaborare a politicilor publice cu procesul bugetar, coordonează procesul de monitorizare, evaluare şi raportare a implementării documentelor de politici publice.
Planificarea pe termen mediu la nivel naţional este reglementată de Legea nr. 64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern , Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Regulamentului Guvernului Republicii Moldova, Hotărîrea Guvernului cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici şi Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Documentele de planificare la nivel naţional ale Guvernului includ Programul de activitate al Guvernului, Strategia naţională de dezvoltare, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu.
Planificarea pe termen scurt la nivelul Guvernului se efectuează prin intermediul planului de acţiuni al Guvernului, care se elaborează anual în baza Programului de activitate al Guvernului. Procesul de coordonare a elaborării şi monitorizării planului de acţiuni al Guvernului este gestionat de către Cancelaria de Stat. Totodată, în urma semnării Acordului de Asociere RM-UE în iunie 2014, a fost elaborat şi aprobat Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.808 din 7 octombrie 2014, procesul fiind gestionat de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Multe din acţiunile propuse de autorităţi în ambele planuri de acţiuni coincid, întrucît documentele de referinţă - Programul de activitate al Guvernului şi Acordul de Asociere RM-UE - conţin obiective similare. Astfel, implementarea eficientă a angajamentelor Republicii Moldova este îngreunată de dispersarea eforturilor de implementare în: pe intern şi pe extern. Acest fapt pune în dificultate activitatea autorităţilor publice şi conduce la tergiversarea realizării angajamentelor asumate[1].
În anul 2008, la nivelul autorităţilor administrative centrale a fost introdus Planul de dezvoltare instituţională ca principalul document de planificare managerială şi strategică pe termen mediu (2008-2011) a activităţii în cadrul autorităţii. În anul 2011, Planul de dezvoltare instituţională a fost înlocuit cu Programul de dezvoltare strategică pentru perioada 2011-2014, care descrie direcţiile de activitate ale instituitei, planifică pe termen mediu activitatea instituţiei, reflectă lacunele în ceea ce priveşte capacităţile autorităţii de realizare a misiunii sale şi propune modul de remediere a acestora. În anii 2015-2016, doar unele autorităţi publice au elaborat şi aprobat programul de dezvoltare strategică pentru următoarea perioadă.
Conform concluziilor SIGMA, în Republica Moldova funcţiile prescrise Centrului Guvernului sînt realizate de patru instituţii:
Cancelaria de Stat - pregăteşte şedinţele Guvernului; asigură legalitatea documentelor; coordonează procesul de elaborare a planului de acţiuni al Guvernului şi a documentelor de politici sectoriale;
Ministerul Finanţelor - coordonează procesul de elaborare a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu şi bugetului de stat; avizează propunerile de politici din partea ministerelor din punct de vedere al sustenabilităţii bugetului;
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene - coordonează activităţile relevante procesului de integrare europeană;
Centrul de armonizare a legislaţiei (subordonat Ministerului Justiţiei) - facilitează procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene.
Principalele acte normative care reglementează funcţionalitatea Centrului Guvernului sînt: Constituţia Republicii Moldova, Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, Legea nr.98 din 4 mai 2012 privind administraţia publică de specialitate, Legea nr.317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Hotărîrea Guvernului nr.34 din 17 ianuarie 2001 „Despre aprobarea Regulamentului Guvernului Republicii Moldova", hotărîrile Guvernului pentru aprobarea regulamentelor instituţiilor menţionate. Prin urmare, în linii generale, rolul şi responsabilităţile instituţiilor de la „Centrul Guvernului" este stabilit. Cu toate acestea, procedurile detaliate de planificare a activităţii Guvernului şi de monitorizare a performanţelor acestuia sînt insuficient descrise.
În anul 2015, Curtea de Conturi a elaborat un raport privind eficienţa gestionării asistenţei externe, conform căruia mecanismul de coordonare al asistenţei externe este unul dificil, şi pînă recent unul destul de imperfect. Modificarea cadrului normativ a soluţionat o serie de probleme identificate de audit, însă acesta continuă să nu fie respectat, iar deciziile privind prioriatizarea asistenţei externe nu sînt suficient de argumentate. În acelaşi timp, instituţiile recunosc că majoritatea acestor probleme survin din cauza lipsei de capacităţi, deoarece personalul calificat sau instruit pleacă din sistem din cauza salariilor mici.
Cadrul normativ privind monitorizarea activităţii Guvernului este doar parţial dezvoltat. Legea cu privire la Guvern obligă Guvernul să raporteze Parlamentului activitatea sa o singură dată în an.
[1] http://ipre.md/portfolio/studiu-privind-mecanismul-de-coordonare-la-nivel-national-a-procesului-de-integrare- europeana-a-republicii-moldova/