Sistemul de management al finanţelor publice reprezintă procesul prin care se asigură că gestionarea resurselor financiare publice este realizată la cele mai înalte standarde de economie, eficienţă şi eficacitate alături de cele de integritate şi transparenţă.
Sistemul de management al finanţelor publice este o parte inerentă a sectorului public, fiind astfel prezent la nivelul fiecărei autorităţi şi instituţii publice. Complexitatea acestui sistem în scopul gestionării finanţelor publice şi responsabilizării administrative corespunzătoare este redată de următoarea divizare a responsabilităţilor între instituţii:
- Parlamentul adoptă cadrul legislativ în domeniu, adoptă anual limitele macrobugetare pe termen mediu, actualizează politica bugetar-fiscală, adoptă şi modifică legile bugetare anuale şi în final examinează rapoartele de executare semianuale şi anuale ale bugetului. Rapoartele anuale, după procesul de examinare, sînt aprobate de către Parlament (Legea nr.181 din 25 iulie 2014 privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale);
- Curtea de Conturi este responsabilă de funcţia de audit extern (Legea Curţii de Conturi nr.261 din 5 decembrie 2008);
- Guvernul exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul gestionării finanţelor publice, cu elementele sale atributive decizionale;
- Ministerul Finanţelor, prin intermediul subdiviziunilor sale şi instituţiilor subordonate, asigură realizarea funcţiilor managementului finanţelor publice: coordonarea generală a procesului bugetar, elaborarea şi coordonarea politicii bugetar fiscale, elaborarea şi coordonarea procesului de planificare bugetară pe termen mediu (CBTM), gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional, administrarea bugetul de stat şi monitorizarea executării celorlalte bugete componente ale bugetului public naţional. De asemenea, gestionează alte procese sau sisteme, cum ar fi: sistemul trezorerial (Trezoreria de Stat), sistemul de administrare fiscală (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat), sistemul de achiziţii publice (Agenţia de Achiziţii Publice), sistemul de administrare vamală (Serviciul Vamal), sistemul de Control Financiar Public Intern şi funcţia de inspecţie financiară (Inspecţia Financiară);
- Casa Naţională de Asigurări Sociale este responsabilă de gestionarea bugetului de asigurări sociale;
- Compania Naţională de Asigurări în Medicină este responsabilă de fondurile asigurării obligatorii în medicină;
- autorităţile publice centrale sînt responsabile de planificarea bugetară în baza documentelor de politici pe fiecare domeniu de activitate şi elaborarea strategiilor sectoriale de cheltuieli pe termen mediu în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu, de elaborarea bugetelor anuale, executarea şi raportarea conform legislaţiei;
- autorităţile publice locale elaborează, aprobă şi administrează bugetele locale cu respectarea principiilor şi regulilor stabilite în legislaţie;
- instituţiile bugetare gestionează resursele bugetare disponibile în conformitate cu legislaţia.
Conform Legii finanţelor publice şi responsabilităţii fiscale, bugetul public naţional este format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, bugetele locale. Ultimele, la rîndul lor, sînt divizate în bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiilor Bălţi şi Chişinău), bugetele raionale, bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetele municipale Bălţi şi Chişinău. Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale a fost actualizată în noiembrie 2013 prin Legea nr.267 din 1noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, fiind introdus un nou sistem al finanţelor publice locale, în conformitate cu obiectivul specific II de la componenta „Descentralizare financiară" din cadrul Strategiei naţionale de descentralizare, aprobate prin Legea nr.68 din 5 aprilie 2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de descentralizare şi a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionali de descentralizare pentru anii 2012-2015, şi anume perfecţionarea actualului sistem de finanţe publice locale, astfel încît să se asigure autonomia financiară a administraţiei publice locale, cu menţinerea disciplinei financiare, maximizarea eficienţei şi asigurarea echităţii în alocarea resurselor.
Impactul general scontat al modificărilor operate la Legea privind finanţele publice locale şi Codul fiscal rezidă în (i) consolidarea, lărgirea şi creşterea semnificativă a autonomiei locale în fundamentarea şi administrarea sistemului de venituri proprii; (ii) stimularea colectării veniturilor proprii de către autorităţile publice locale; (iii) transparenţă, predictibilitate şi stabilitate; (iv) indicatori de autonomie financiară - îmbunătăţire semnificativă.
Pe parcursul ultimilor ani, sistemul de management al finanţelor publice este într-un proces intens de reformare la toate nivelele. În acest sens, a fost elaborată şi aprobată Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013, care se află in proces de implementare.
Totodată, a fost aprobată Legea nr.181 din 25 iulie 2014 privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, care conţine prevederi importante menite sa asigure consolidarea disciplinei bugetar-fiscale generale şi a procesului bugetar, precum şi eficientizarea gestionarii resurselor bugetare şi sporirea transparenţei în procesul bugetar. Aplicarea regulilor politicii bugetar- fiscale şi adoptarea de către Parlament a limitelor macrobugetare pe termen mediu, implementarea noii clasificaţii bugetare şi a noului plan de conturi, consolidarea bugetării pe programe şi stabilirea noilor reguli pentru gestionarea veniturilor colectate de instituţiile bugetare, delimitarea clară a responsabilităţilor în procesul bugetar şi sporirea rolului autorităţilor publice centrale - sînt doar cîteva din cele mai importante reforme prevăzute de noua lege organică în domeniul finanţelor publice.
Sistemul de Control Financiar Public Intern, de asemenea, este supus unui proces de reformare. Astfel, a fost adoptată Legea nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern şi aprobat de către Guvern Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2014-2017 prin Hotărîrea nr.1041 din 20 decembrie 2013. Totodată, au fost aprobate de către ministrul finanţelor Standardele naţionale atît pentru managementul financiar şi control, cît şi pentru auditul intern.
De asemenea, în vederea aducerii cadrului regulator în domeniul achiziţiilor publice în conformitate cu legislaţia UE, a fost aprobată Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice şi aprobate actele normative prevăzute de actul legislativ în cauză.
În acelaşi timp, în fază finală de aprobare de către Ministerul Finanţelor se află şi documentaţiile standard necesare desfăşurării procedurilor de achiziţii publice (Documentaţia standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii şi Documentaţia standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări).
La capitolul Managementul Finanţelor Publice, conform ultimelor procese de evaluare, administraţia publică centrală se situează la un nivel stabil. Atît exerciţiul de evaluare a cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare în perioada 2012-2014 (PEFA)[1], cît şi evaluarea SIGMA din martie 2016 au calificat dezvoltarea la acest capitol drept una stabilă şi avansată. Indicatorii de evaluare prezintă în majoritatea cazurilor valori crescute, cum ar fi în cazul indicatorilor PI- 1 - PI-3, la capitolul „credibilitatea bugetului", sau stabile, cum ar fi în cazul indicatorilor PI-13- PI-28, la capitolul „ciclul bugetar".
Prin urmare, elementele de bază sînt elaborate, aprobate şi în mare parte conforme celor mai bune practici internaţionale.
În acelaşi timp, s-au înregistrat îmbunătăţiri la capitolul variaţiei componenţei cheltuielilor pentru anii 2012-2014 (PI-2 (i)), care nu au depăşit valoarea de 5% din totalul de cheltuieli (1,8% în 2012, 2,3% în 2013 şi 3,8% în 2014), iar cheltuielile neprevăzute nu au depăşit 3% din totalul de cheltuieli (0,1% pentru toţi trei ani).
Variaţia veniturilor, la fel a înregistrat o scădere pe perioada anilor 2012-2014, în comparaţie cu perioada exerciţiului de evaluare PEFA 2011 (20082010), ceea ce reprezintă o îmbunătăţire a performanţelor planificării şi gestionării veniturilor.
Cu toate acestea, la indicatorul risipei cheltuielilor guvernamentale, analizat în cadrul Raportului Competitivităţii Globale 2014-2015, elaborat de către Forumul Economic Mondial, Moldova este clasată pe locul 102 din 144 (Raportul Competitivităţii Globale, pag. 413, Forumul Economic Mondial).
În ceea ce priveşte administraţia publică locală, modificări importante şi esenţiale au fost realizate pe segmentul descentralizare financiară. Prin modificarea şi completarea Legii privind finanţele publice locale şi Codului Fiscal a fost instituit un sistem nou de formare a bugetelor locale, fiind revizuit şi modificat sistemul transferurilor şi impozitelor partajate. Modificările prevăzute au condus la o reconsiderare principială a întregului sistem de finanţe publice locale şi stau la baza ulterioarelor modificări în domeniul managementului public local, orientat spre creşterea potenţialului local, în condiţii de încurajare a eforturilor de generare a veniturilor proprii, de asigurare a echităţii în partajarea veniturilor şi creare a premiselor pentru consolidarea autonomiei autorităţilor locale.
În acelaşi timp, capacitatea administrativă a autorităţilor publice locale este serios afectată de lipsa unor mijloace şi resurse umane, logistice, patrimoniale şi financiare consistente pentru a asigura servicii publice locale calitative. Resursele financiare insuficiente şi dimensiunea redusă a localităţilor afectează negativ capacitatea administrativă a autorităţilor publice locale de a-şi îndeplini rolul în furnizarea de servicii.
[1] http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/documents/more info/pefa assessment 2012-2014.pdf