Administrație publică

Subiectul reformei administraţiei publice în Republica Moldova este discutat de mai bine de 10 ani. În anul 2005, la 22 februarie, Republica Moldova a semnat Planul Individual de Acţiuni cu Uniunea Europeană (PAUEM) care prevedea reformarea administraţiei publice centrale (APC). Începând cu anul 2006, Republica Moldova a început procesul de modernizare a legislaţiei cu privire la APC.

La baza reformării APC, iniţiate în anul 2006, a stat documentul de politici „Strategia de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova" (Strategia RAPC), adoptat la 30 decembrie 2005. Reforma s-a referit la următoarele obiective de bază: reorganizarea APC, optimizarea procesului decizional, perfecţionarea managementului resurselor umane si perfecţionarea managementului finanţelor publice. Acest document punea accent pe analiza funcţională a instituţiilor executivului.

Una dintre primele decizii referitoare la Strategia RAPC a fost crearea Ministerului Administraţiei Publice Locale. În conformitate cu o hotărâre a Guvernului, unele ministere din cadrul Guvernului urmau să instituie unităţi de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor cu scopul de a contribui la eficientizarea activităţii administraţiei publice.

Experţii care au participat la evaluarea gradului de realizare a Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale au constatat că obiectivele strategiei au fost realizate „parţial", iar impactul acţiunilor realizate asupra organizării şi funcţionării autorităţilor administraţiei publice centrale a fost apreciat drept „satisfăcător", recomandând ca reforma APC să fie continuată şi aprofundată. După expirarea perioadei de implementare a Strategiei RAPC, s-a considerat necesară continuarea acţiunilor de reformare începute. Însă, deoarece un nou document de acţiuni referitoare la continuarea reformei APC nu a fost aprobat, reforma a fost suspendată.

Subiectul reformei administraţiei publice a revenit în prim-planul spaţiului public după semnarea de către Republica Moldova, la 27 iunie 2014, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană5. Cabinetul de miniştri, printr-o hotărâre din 12 octombrie 2015, a instituit Consiliul naţional pentru reforma administraţiei publice (CNRAP). Ideea creării acestei instituţii a venit din partea partenerilor de dezvoltare7, având drept scop asigurarea unui proces integrat de planificare strategică, de implementare şi monitorizare a politicilor guvernului în domeniul reformei administraţiei publice, atât la nivel central, cât şi la nivel local. CNRAP este condus de prim-ministru, fiind compus din reprezentanţi ai Guvernului şi Parlamentului.

În octombrie 2015, la solicitarea Guvernului şi cu sprijinul Uniunii Europene, a fost lansat procesul de evaluare a administraţiei publice din Republica Moldova. În cadrul iniţiativei, SIGMA (Support for Improvement in Governance and Management)8 a fost făcută o radiografie completă a administraţiei publice pornind de la principiile de bună guvernare din UE. SIGMA - Sprijin pentru Îmbunătăţirea guvernării şi managementului în ţările din Europa Centrală şi de Est - este o iniţiativă comună a Centrului pentru Cooperare cu economiile ţărilor aflate în tranziţie din OECD şi a programului Phare al Uniunii Europene. Iniţiativa urmăreşte sprijinirea eforturilor reformatoare din administraţia publică în 13 ţări aflate în tranziţie.

Prin HG nr. 911 din 25 iulie 2016 a fost aprobată Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Prezenta Strategie a fost elaborată în baza constatărilor şi recomandărilor formulate urmare a revizuirii administraţiei publice din Republica Moldova efectuată de către SIGMA2 şi concluziilor Consiliului Uniunii Europene din februarie 20163 , aplicând lecţiile învăţate în urma implementării reformei administraţiei publice centrale în perioada 2005-20134 , urmând recomandările partenerilor de dezvoltare formulate în notele informative din martie 20155 , angajamentele Guvernului, asumate prin Programul său de activitate, şi bunele practici la nivelul statelor UE.

Strategia se axează pe următoarele componente ale administraţiei publice: responsabilizarea administraţiei publice - raţionalizarea structurii Guvernului; consolidarea administraţiei publice; transparenţa decizională; responsabilizarea instituţională;

elaborarea politicilor publice - planificarea strategică şi operaţională; analiza şi consultarea politicilor; coordonarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor;

modernizarea serviciilor publice - satisfacţia clienţilor şi managementul calităţii; reingineria proceselor şi crearea ghişeele unice; e-Guvernarea;

managementul finanţelor publice - prognoza macroeconomică; colectarea veniturilor; planificarea şi executarea bugetului; achiziţiile publice; controlul financiar public intern; raportarea financiară;

managementul resurselor umane - fişa postului; recrutarea şi selectarea; evaluarea performanţelor; dezvoltarea profesională; clasificarea şi gradarea; motivarea financiară şi nefinanciară; integritatea şi etica profesională

Capitolul VI Componentele reformei administraţiei publice, subcapitolul 6.1 Responsabilizarea administraţiei publice stabileşte:

Obiectivul general. Consolidarea responsabilităţii autorităţilor administrative, instituţiilor publice şi întreprinderilor de stat pentru a îmbunătăţi gestionarea acestora şi asigurarea prestării celor mai bune servicii publice, conectat la procesul de integrare europeană, în conformitate cu principiile SIGMA/OECD18.

Obiective specifice şi direcţii de acţiuni

Obiectivul specific 1. Raţionalizarea structurii administraţiei publice centrale în baza recomandărilor analizelor funcţionale, conform angajamentelor asumate în demersul de integrare europeană şi conform priorităţilor de dezvoltare social-economică

Etapa I (2016-2018)

• Revizuirea recomandărilor analizelor funcţionale ale autorităţilor administrative centrale efectuate anterior, precum şi efectuarea unor analize suplimentare, care ar fundamenta reorganizarea instituţională a Guvernului.
• Optimizarea numărului şi funcţiilor autorităţilor administrative şi instituţiilor publice în baza următoarelor criterii: consolidarea funcţiilor de elaborare a politicilor doar la nivelul ministerelor; gruparea funcţiilor de acelaşi fel pentru a obţine economii de scară şi pentru a maximiza sinergia proceselor; excluderea ambiguităţii, dublării sau suprapunerii funcţiilor; separarea clară între funcţiile de elaborare a politicilor, funcţiile de reglementare şi control şi funcţiile de prestare a serviciilor; exceptînd cazurile cînd exercitarea funcţiilor este în interes public, desfiinţarea, delegarea sau privatizarea acestora şi redistribuirea resurselor către alte funcţii mai importante; preluarea funcţiilor improprii de la entităţile economice proprietate a statului (elaborarea politicilor, reglementare şi control, prestarea serviciilor administrative).
• Stabilirea mecanismului de revizuire periodică şi coerentă a eficienţei şi eficacităţii structurii administrative, a necesităţilor şi a costurilor de administrare, pentru adaptarea instituţională a structurii administraţiei publice la priorităţile Guvernului.
• Stabilirea unui mecanism pentru evaluarea costurilor şi necesităţilor la crearea noilor autorităţi şi instituţii publice.
• Consolidarea poziţiei Curţii de Conturi în sistemul public, din perspectiva suportului acordat instituţiilor auditate şi a potenţialului de schimbare a recomandărilor din rapoartele de audit.
• Crearea comisiei specializate de audit în cadrul Parlamentului. Etapele cronologice ale implementării:

La 26 octombrie 2016, cabinetul de miniştri a modificat Hotărârea Guvernului nr.657 din 6 noiembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea structurii şi efectivului-limită a Cancelariei de Stat10. Această decizie a fost etapa premergătoare demarării reformei Guvernului. Conceptual, Cancelaria de Stat este centrul de activitate a întregului guvern.

La începutul anului 2017, printr-o hotărâre a cabinetului de miniştri 11, a fost instituit Centrul de Implementare a Reformelor (CIR), care are statut de instituţie publică. Scopul CIR-ului este de a acorda Guvernului asistenţă în implementarea reformelor la nivel guvernamental pentru a crea un sistem modern şi eficient de administrare. Pentru început, această instituţie are drept obiectiv să contribuie la realizarea de către Guvern a Programului său de activitate şi la implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Fondator al CIR este Guvernul care deleagă exercitarea funcţiei de fondator Cancelariei de Stat. Pentru cheltuielile legate de instituirea, funcţionarea şi implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice Centrul de Implementare a Reformelor a primit finanţare în sumă de 5970,3 mii lei12.

La 23 mai 2017, în cadrul şedinţei CNRAP, a fost prezentat proiectul de lege cu privire la Guvern şi noua structură a executivului14. La 12 iunie 2017, Guvernul a aprobat şi prezentat Parlamentului spre examinare proiectul de lege cu privire la Guvern15, pe care (proiectului de lege nr.201 din 19.06.201716) legislativul l­a votat la 7 iulie 201717.

La 21 iulie 2017, la propunerea prim-ministrului şi în baza Legii nr.136 din 07.07.2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.189 din 21.07.201718 privind reducerea numărului ministerelor - de la 16 la 9. În conformitate cu această hotărâre, Guvernul urma, în termen de 3 luni, să reorganizeze structura organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, să prezinte Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu noua structură a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice.

Autorii reformei Guvernului au precizat că acest cabinet de miniştri va asigura o perioadă de tranziţie până la finele anului 201719 când urmează să aibă loc o evaluare a ministerelor în baza criteriilor de eficienţă şi performanţă care însă, nu au fost precizate.