In functie de diferite criterii (intentia cercetarii, obiectiv, tipul de date, perioada de timp) exista urmatoarele tipuri de cercetari:
1) scopul cercetarii :
- cercetare fundamentala – vizeaza formularea de teorii, de principii de baza, are ca obiectiv dezvoltarea cunosterii intr-un domeniu fara a se preocupa de implicatiile practice ale cunoasterii - cercetare aplicata – vizeaza precizari asupra unei probleme in scopul unor aplicatii practice
2) dupa obiective
- cercetare descriptiva – vizeaza reprezentarea in detaliu a unui obiect (de studiu) - cercetare tipologica – clasificarea unor fenomene dupa unul sau mai multe criterii - cercetare explicativa – pune in relatie fenomene (relatie cauzala) - comprehensiva – vizeaza descifrarea semnificatiei data de individ actiunilor sale
3) dupa specialitate:
- cercetare disciplinara – este cercetarea realizata intr-o singura disciplina - cercetare pluridisciplinara – cercetare facuta separat de mai multi cercetatori din doua sau mai multe discipline asupra aceluiasi subiect - cercetare interdisciplinara – cercetare realizata de cercetatori din doua sau mai multe discipline in mod conjugat asupra aceluisi subiect - cercetarea transdisciplinara – urmareste stabilirea un limbaj stiintific comun mai multor discipline
4) dupa modul de prelevare a datelor:
- cercetare cantitativa – impica procesul de colectarea de date cu caracter masurabil - cercetare calitativa – foloseste date cu carcater nemasurabil
5) dupa timp:
- cercetare sincronica – cercetare in care obiectul este studiat la un singur moment - cercetare diacronica – studiaza evolutia in timp a obiectului de studiu
6) dupa elementele selectionate :
- cercetare globala – studiaza toata populatia vizata - cercetare esantionata – studiaza o parte din populatia vizata - cercetare monografica – analizeaza o singura unitate a populatiei
7) dupa loc :
- cercetare pe teren – cercetatorul este aproape de populatia studiata - in laborator – cercetare desfasurata intr-un spatiu si cu instrumente specifice - cercetare documentara – consta in culegerea de informatii din documente
8) dupa spatiu :
- cercetare locala, regionala, nationala, internationala, mondiala – - cercetarea omparativa – studiaza un grup de unitati pentru a le compara
9) in functie de strategia de cercetare :
Exista doua mari tipuri de cercetari – experimentala si non-experimentala (ex-post) carora li se adauga un tip hibrid – strategia quasi-experimentala. Ultimele doua sint specifice cercetarii in stiintele sociale.
Cercetarea experimentala – este proprie stiintelor naturii si stiintelor pure. In investigatia experimentala, cercetatorul stapineste factorii care influenteaza sau pot influenta obiectul de studiu. Ea permite (cu exceptia astronomiei) reproducerea in laborator a conditiilor realitatii observabile. In stiintele sociale, se utilizeaza in psihologie experimentala, ocazional in sociologie sau stiinta politica.
Cercetarea experimentala vizeaza stabilirea unui raport de cauza – efect intre fenomene si variabile. Ea este un studiu de cauzalitate. Pentru a stabili un astfel de raport, se face o experienta in care se manipuleaza variabila independenta, apoi se observa efectul acestei variatii asupra variabilei dependente (care suporta actiunea). Proprii acestui tip de cercetare sint metodele cantitative. Cercetarea non-experimentala (ex-post) este specifica stiintelor sociale, cind cercetatorul nu stapineste factorii care pot influenta obiectul de studiu fiind obligat sa studieze comportamente sau fapte care s-au produs deja (ex-post).
Cercetarea quasi-experimentala este strategia in care cercetatorul nu verifica conditiile de interventie a variabilei independente, deci nu stapineste deloc variabila dependenta, multumindu-se sa observe reactiile acesteia la stimuli provocati de variabila independenta. Cercetatorul nu manipuleaza toate variabilele in cauza, ci incearca sa reproduca cit mai fidel posibil logica de baza a strategiei experimentale. In stiintele sociale se utilizeaza acest tip de cercetare in lucrari de simulare, in special al simularii pe calculator, in realizarea de modele econometrice.