Administrație publică

Participarea femeii pe piaţa muncii după 1989: factori pozitivi şi negativi

După 1989, participarea economică a femeii a rămas ridicată. Există mai mulţi factori care explică acest lucru:

1. a) Necesitatea celui de-al doilea salariu în familie. Scăderea valorii salariului real şi
   degradarea sistemului de suport pentru familiile cu copii sunt cei mai importanţi factori care
   presează asupra participării economice a femeii pe piaţa muncii.

In ultimii ani a crescut mai accentuat şomajul în rândul femeilor şi în mod special la categoriile de vârstă fertilă: mai ales în primele două grupe fertile de vârstă (15-24 ani şi 25­34 ani).

1. Cele mai multe beneficii sociale pentru mamele cu copii sunt condiţionate de participarea femeii pe piaţa muncii. Angajarea sau ne-angajarea femeii pe piaţa muncii generează o diferenţiere clară în accesul la diferite beneficii sociale. Mamele care nu sunt angajate pe piaţa muncii înainte de naştere nu se pot califica pentru o serie de beneficii sociale cum ar fi: concediu de naştere plătit, concediu plătit pentru îngrijirea copilului, concediu plătit pentru copilul bolnav.
2. Nevoia de asigurări sociale este un alt motiv determinant pentru necesitatea şi dorinţa de participare a femeii pe piaţa muncii.

Sunt mai mulţi factori care au afectat pozitiv sau negativ participarea femeii pe piaţa

muncii:

1. îmbunătăţirea unor condiţii de muncă: introducerea în 1990 a săptămânii de lucru cu durata de 5 zile; concedii de odihnă mai lungi; concedii de naştere mai lungi - un an până în 1997 şi, începând cu 1998, 2 ani de concediu plătit pentru îngrijirea copilului mic.
2. Un nivel ridicat de educaţie şi calificare profesională a femeilor, foarte apropiat de cel al bărbaţilor.
3. Atitudinea colectivă: femeile sunt în general încurajate să muncească. Munca este o parte importantă a planurilor de viitor ale tinerelor femei.
4. Pozitiv. Schimbări în politica demografică: liberalizarea avorturilor, creşterea
   disponibilităţilor şi diversificarea tehnicilor de planificare familială. Drept consecinţă,
   schimbările rapide în natalitate (rata naşterilor) şi posibilitatea planificării familiale au oferit
   multor femei posibilitatea de a participa pe piaţa muncii.
5. Negativ. Scăderea salariului real, ceea ce a făcut ca al doilea salariu în familie să
   devină imperativ.

6.Negativ. Schimbări rapide în oportunităţile de muncă, complementar cu creşterea ratei şomajului.

7. înrăutăţirea unor condiţii de muncă şi a relaţiilor de muncă, în special pentru femei. Locuri de muncă disponibile în special în ramurile economice cu forţă de muncă predominant feminină (industria textilă / a confecţiilor, comerţ) oferă salarii mici. Slaba protecţie în economia subterană şi chiar în întreprinderile mai mici în care controlul sindical şi alte tipuri de control sunt scăzute.
8. Erodarea rapidă a suportului instituţional pentru femeile angajate pe piaţa muncii, în special pentru femeile cu copii mici. Serviciile pentru activităţile casnice sunt de departe subdezvoltate. In special serviciile pentru femeile cu copii mici în îngrijire sunt subdezvoltate şi într-o stare de confuzie organizaţională.

Dinamica participării femeilor pe piaţa muncii Rata de activitate

Prin rata de activitate a femeilor se înţelege proporţia femeilor ocupate şi a femeilor şomere din întreaga populaţie economic activă.

Rata de activitate a femeilor este ceva mai scăzută decât a bărbaţilor, dar încă ridicată şi apropiată de a acestora din urmă. Dacă luăm în considerare că vârsta de pensionare este mai scăzută la femei decât la bărbaţi, rata efectivă de activitate a femeilor devine foarte apropiată de cea a bărbaţilor. Femeile tinere (15-24 de ani) înregistrează chiar o uşoară creştere a participării.

Deşi participarea economică efectivă a femeilor a scăzut semnificativ (cu 13%) în 6 ani, comparativ cu bărbaţii, rata de ocupare în populaţia feminină este relativ stabilă într-o perioadă cu uriaşe probleme în domeniul muncii.

În raport cu vârsta, nu apar diferenţe importante în rata de ocupare între femei şi bărbaţi: doar o uşoară scădere a participării femeilor sub 24 de ani şi o participare crescută în perioada post-fertilă (35-49 ani) şi, interesant; la populaţia feminină de peste 65 de ani.

Datele sugerează că femeile care au depăşit perioada de creştere a copilului (probabil cele de peste 40 de ani) au un grad de ocupare sporit, şi chiar şi-au sporit participarea pe piaţa muncii. Gradul de ocupare în segmentul tânăr al populaţiei feminine a scăzut, ceea ce va crea numeroase probleme pentru viitor.

Salariaţii sunt doar cu puţin mai mulţi în populaţia masculină. precum şi patronii şi cei care lucrează pe cont propriu. O mai mare proporţie a femeilor în raport cu bărbaţii fac parte din categoria lucrătorilor familiali neremuneraţi (în special în agricultură).

Observând această dinamică ocupaţională, putem remarca un trend interesant: o semnificativă creştere a proporţiei femeilor în segmentul ocupaţiilor de mijloc - superioare.