Modelul ce se doreste a fi implementat este acela al unei administratii publice orientate spre deservirea cetatenilor, al unei administratii care sa sustina un schimb intensiv de informatii si date, atat in interiorul sistemului intre institutiile publice, cat si in relatia cu exteriorul, cu mediul de afaceri si organizatiile neguvernamentale. Administraţia publică este principala componentă a societăţii, care trebuie să asigure cadrul favorabil dezvoltării comunităţii, să realizeze servicii diversificate şi de calitate pentru cetăţeni. Administraţia publică trebuie să ia măsurile necesare pentru implementarea serviciilor societăţii informaţionale şi anume:
- extinderea şi modernizarea infrastructurii informaţionale naţionale;
- dezvoltarea de aplicaţii şi servicii bazate pe convergenţa tehnologiilor informaţiei, comunicaţiilor cu media, care să permită informatizări omogene şi coordonate ale instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală;
- îmbunătăţirea serviciilor publice şi realizarea interacţiunii societăţii civile cu administraţia publică prin mijloace electronice adecvate.
Extinderea şi modernizarea infrastructurii sistemului informaţional naţional pentru administraţia publică este una dintre etapele cele mai importante ale acestui proces. Pentru extinderea utilizării TIC la nivelul întregului sistem al administraţiei publice centrale şi locale se preconizează satisfacerea următoarelor cerinţe:
- fiecare funcţionar public trebuie să dispună de un calculator, şi fiecare instituţie publică să beneficieze de o reţea locală de calculatoare;
- fiecare funcţionar public trebuie să posede un certificat ECDL (European Computer Driving Licence), care să gireze abilităţile de utilizare a calculatoarelor;
- instituţiile administraţiei publice centrale şi locale din municipiul Bucureşti vor fi conectate între ele, şi cu cele din capitalele de judeţ, prin intermediul magistralei de comunicaţie pe fibră optică de mare viteză;
- conectarea instituţiilor publice la Internet şi crearea unui Intranet pentru acestea;
- fiecare funcţionar public să dispună de o adresă de poştă electronică;
- fiecare instituţie a administraţiei publice să aibă un site propriu pe Internet;
- legiferarea documentelor şi a semnăturii electronice şi crearea pentru fiecare document tipizat a unui document electronic înmagazinat pe servere naţionale, pentru a fi accesat;
- proiectarea şi realizarea registrelor permanente (registrele de persoane fizice, persoane juridice, unităţile administrativ teritoriale, inclusiv arterele de circulaţie şi cadastrul), a dicţionarului de documente şi proceduri administrative precum şi o serie de nomenclatoare unitare de uz general, sub forma bazelor de date care reunesc informaţii referitoare la produse, servicii, tipuri de agenţi economici, sociali etc.
Pentru administraţia publică se are în vedere crearea de mijloace electronice care să uşureze procesul de informatizare a structurilor administrative şi a actorilor cu care acestea intră în contact. Astfel, se au în vedere utilizarea de centre publice de informare pe cale electronică a cetăţenilor, inclusiv utilizarea de chioşcuri cu ecrane senzitive, ghişee unice (one-stop-shop), carduri electronice mono sau multifuncţionale, raportări financiare pe cale electronică, e-mail, pagini web, licitaţii electronice, semnătură digitală, videoconferinţe, vot electronic, oraşe digitale, reţele civice etc. Şi, nu în ultimul rând, guvernare on-line.
Tendinţa de informatizare a administraţiei publice din România se recomandă a se realiza pe trei coordonate majore:
- informatizarea activităţilor din instituţiile publice, care să conducă la o creştere a eficienţei operaţionale în cadrul organismelor administraţiei centrale şi locale;
- informatizarea serviciilor, având ca beneficiari cetăţenii şi agenţii economici, fapt care implică adesea integrarea serviciilor prestate de organizaţii de servicii din administraţia centrală şi locală;
- asigurarea accesului la informaţii prin tehnologia informaţională pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei centrale.
Impactul societăţii informaţionale asupra administraţiei publice poate fi evidenţiat prin câteva aspecte esenţiale: reforma administraţiei publice şi dezvoltarea unor servicii electronice pentru cetăţean care pot sa îi asigure un confort propriu sporit: informarea “de acasa” asupra unor locuri de munca de interes, asupra evenimentelor culturale, sociale, comunitare, asupra mijloacelor de transport, asupra locului si modului în care el sau copilul lui poate avea acces la o institutie de învatamânt. Evident ca toate acestea înseamna, în ultima instanta, reducerea unor cheltuieli, prin câstig de timp si eliminarea unor incertitudini.
Reforma din administratia publica datorată tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei va avea loc prin:
– realizarea infrastructurii de comunicatii de date a administratiei publice, bazata pe dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de telecomunicatii;
– utilizarea tehnologiilor moderne pentru conectarea comunitatilor izolate;
– implementarea unui sistem de “Ghiseu electronic de informare” furnizând informatii de interes public;
– folosirea cartelelor inteligente (“smart cards”) în: sanatate, telefonie, transportul public, platile catre sectorul de stat etc.;
– organizarea unor cursuri de pregatire continua în domeniul informaticii, pentru functionarii publici.