Transformările sociale şi politice produse în Republica Moldova în ultimele decenii au generat diverse probleme cu care se confruntă generaţia tînără. Însă, în pofida şanselor şi oportunităţilor apărute în procesul dezvoltării democraţiei pluraliste în ţara noastră, gradul de participare a tinerilor la viaţa publică şi politică este foarte scăzut. Din păcate, mulţi tineri din Republica Moldova nu conştientizează beneficiile acestor oportunităţi. Cauzele pot fi diverse: nu sunt informaţi, nu sunt motivaţi sau nu reuşesc, cu toate că depun un anumit efort.
Astăzi suntem martori oculari ai uneia dintre cele mai mari confruntări ale societăţii moldoveneşti, şi anume problema absenteismului tinerilor la urnele de vot şi neimplicarea lor în politică. Pronind anume de la această teză, prezenta lucrare are drept scop de a investiga şi de a prezenta motivele şi cauzele invocate de tineri, care demonstrează faptul de ce ei au luat anume această atitudine.
Marele potenţial pe care-l posedă tînăra generaţie, le-ar permite să se realizeze şi să contribuie la dezvoltarea societăţii în întregime, inclusiv la dirijarea cu succes a propriului destin, însă tinerii din Republica Moldova, nu sunt încrezuţi în propriile lor puteri. Astfel, obiectivul major al lucrării mele reprezintă determinarea unor soluţii, care ar putea redresa situaţia în care se află la moment tinerii. Soluţii, care au fost determinate în urma unui sondaj realizat printre tinerii cu drept de vot.
În 2003, conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova erau 908,6 mii de tineri cu vîrstele cuprinse între 16-29 de ani, reprezentînd 26,5% din populaţia ţării.[1] Acest fapt acordă Moldovei statutul de cea mai tînără ţară din Europa, ceea ce implică mari responsabilităţi pentru a îndreptăţi aşteptările tinerilor. În acest sens, tinerii, prin gîndirea lor pozitivă, prin dinamismul şi prin energia care le sunt proprii, prin ambiţiile şi aspiraţiile către un viitor mai prosper, ar trebui să constituie forţa motrice într-o societate. În Republica Moldova, din păcate, majoritatea tinerilor au o viziune pesimistă asupra viitorului.
Fiecare al patrulea susţine că nu ştie ce îi va aduce viitorul, fiecare al zecelea mărturiseşte că trăieşte doar pentru ziua de azi, un sfert din ei nu cred că viitorul va fi mai bun, aproape 15% consideră că viitorul va fi mai deprimat decît prezentul şi doar circa o treime din tinerii Moldovei speră că viitorul le va aduce o viaţă mai bună decît cea de acum[2].
Tinerii din Republica Moldova par să-şi fi pierdut speranţa într-o viaţa mai prosperă. Ei nu mai cred în promisiuni, şi nici nu cred în faptul că ar avea puterea de a schimba ceva. Această poziţie o demonstrează şi datele Barometrului de Opinie Publică (BOP), din noiembrie 2006[3], unde 32,6% şi 35,2% din tineri cu vîrsta cuprinsă între 18-29 de ani, la întrebarea: „În ce măsură credeţi că oamenii ca Dvs. pot influenţa hotărîrile importante ce se iau la nivel naţional?”, au răspuns: într-o mică măsură şi respectiv într-o foarte mică măsură sau chiar deloc.
Majoritatea tinerilor, nu cred în valoarea votului lor, ceea ce demonstrează şi prezenţa nesemnificativă a tinerilor la urnele de vot. Barometrul (BOP) pune în discuţie această problemă. Astfel, în februarie 2005[4], la întrebarea: „Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, Dvs. v-aţi duce la vot?”, tinerii cu vîrsta cuprinsă între 18-29 de ani au răspuns: 58,4% (sigur că m-aş prezenta) şi 27,6% (probabil că m-aş prezenta). Tragic este faptul că aceste date sunt în continuă descreştere. Astfel, în martie 2006[5] BOP reflectă opinia tinerilor în felul următor: 38,9%( sigur că m-aş prezenta) şi 29,8% (probabil că m-aş prezenta). Cele mai recente date ale BOP, din noiembrie 2006[6] ne arată o mică creştere: 42,5% (sigur că m-aş prezenta) şi 27,2% (probabil că m-aş prezenta).
Distanţa existentă între tineri, instituţiile publice şi procesul democratic se datorează, de asemenea, lipsei tradiţiei de participare a tinerilor la edificarea unei societăţi democratice şi prospere. Tinerii continuă să se simtă frustraţi, descurajaţi, dezinteresaţi, şi în final devin indiferenţi faţă de viaţa politică şi socială.
Potrivit BOP, nivelul de interes al populaţiei tinere pentru politică este în continuă descreştere – de la 26,2% în februarie 2005 (interesaţi foarte mult sau mult) la 16,2% în aprilie 2006 şi la 14% în noiembrie 2006.[7] Tinerii se distanţează de politică tot mai mult şi mai mult. Nu sunt interesaţi de evenimentele politice sau economice ce au loc în ţară. Pentru a merge pe o cale durabilă de dezvoltare, Moldova, trebuie să dezvolte o societate civilă capabilă să joace un rol important în procesul de democratizare a ţării, în care locul şi rolul tinerilor să fie vizibil. Pentru soluţionarea problemelor, Moldova are nevoie de implicarea societăţii civile, şi în special de implicarea tinerilor. În contextul existentei dorinţe de aderare la Uniunea Europeană, discuţiile publice şi implementarea politicilor pe acest subiect devin probleme cotidiene.
Procesul de democratizare întîmpină multe obstacole în ţările din Europa de Sud-Est, iar Moldova nu face excepţie. Au loc multe transformări la diferite nivele: politic, economic, instituţional precum şi în viaţa de zi cu zi. Începînd cu schimbările politice, rolul implicării cetăţeneşti a crescut mult în ultimii ani şi aceasta impune o schimbare de mentalitate şi o modificare a comportamentului civic şi politic.
Totuşi, cei mai mulţi dintre tinerii cetăţeni ai ţării noastre nu au fost şi nu sunt pregătiţi să răspundă noilor cerinţe ale societăţii democratice şi ale dezvoltării societăţii civile, iar procesul de democratizare se confruntă în continuare cu problema cetăţenilor pasivi care nu cunosc avantajele implicării lor în reconstrucţia societăţii civile din Republica Moldova.
“Pentru a depăşi problema neimplicării cetăţeneşti, în Republica Moldova se pune în aplicare politica de tineret. Misiunea principală a acesteia este să ajute tinerii să devină cetăţeni activi, adică să joace un rol activ în societate. În acest scop, politica de tineret vizează următoarele sarcini:
- Să asigure bunăstarea tinerilor şi să le ofere posibilitatea de a fi într-o formă bună (fizică, psihologică);
- Să promoveze o instituţie adecvată pentru tineri;
- Să asigure tinerilor un loc potrivit în societate;
- Să încurajeze participarea tinerilor în luarea de decizii ce ţin de viaţa lor.
Aceste patru sarcini sunt condiţii necesare pentru ca tinerii să fie cetăţeni activi. Ele ţin de toate aspectele vieţii tinerilor şi, prin urmare, trebuie implementate de către toate sectoarele de politici publice într-un mod organizat.”[8]
Alegerile locale precedente au demonstrat participarea redusă a tinerilor la procesul electoral, ceea ce denotă, că în marea majoritate, tinerilor, le lipseşte spiritul participativ şi le este străin conceptul de cetăţenie activă. Alegerile locale din Chişinău au demonstrat că atît tinerii, cît şi întreaga populaţie a ţării, nu se lasă atît de uşor convinsă într-un timp atît de scurt. Astfel, cele patru scrutine electorale au fost considerate nevalabile din cauză că la ele au participat mai puţin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.[9] Pentru a rezolva această problemă a „neprezentării” populaţiei la urnele de vot, a fost modificat şi completat prin Legea nr. 248-XVI din 21.07.2006 Codul electoral al RM, care include următoarele schimbări: alegerile locale vor fi considerate nevalabile dacă la acestea va participa mai puţin de un sfert din numărul persoanelor cu drept de vot, iar scrutinul repetat se va considera valabil indiferent de numărul alegătorilor, care au participat la alegeri. [10]
Poate pentru Administraţia Publică Locală, aceasta este o soluţie pentru a „alege” candidatul, însă pentru mine, ca cetăţean tînăr a Republicii Moldova, lucrurile stau altfel. Este aceasta soluţia perfectă pentru a depăşi problema neimplicării tinerilor în politică şi, în general, în procesul electoral? Mai ales acum, cînd majoritatea tinerilor moldoveni au luat această atitudine?
Este foarte probabil ca această problemă să se manifeste şi în alegerile din 2007, ceea ce poate produce dificultăţi în pragul alegerilor locale din 2007. De asemenea, este foarte probabilă o apatie politică în rândul cetăţenilor. Va fi afectată şi coeziunea socială. Apariţia unor mişcări politice charismatice la această etapă ar putea bulversa eşichierul politic. Mişcările în cauză s-ar putea bucura de întreaga susţinere a populaţiei, aceasta optând, mai degrabă, împotriva tuturor celor care ocupă azi acest eşichier.[11]
În calitate de cetăţean tînăr activ al Republicii Moldova, mă preocupă viitorul ţării mele, de aceea, mi-am pus întrebarea: „De ce tinerii în ziua de azi nu mai sunt interesaţi de politică?”, „De ce majoritatea din ei nu merg la vot?”, „Ce se întîmplă?”
Pentru a afla părerea tinerilor vis-à-vis de motivele neparticipării lor la vot, soluţiile pe care le propun şi nu numai, am realizat un sondaj printre studenţii următoarelor instituţii superioare de învăţămînt din Chişinău: USM (Universitatea de Stat din Moldova), UTM (Universitatea Tehnică din Moldova), ASEM (Academia de Studii Economice din Moldova), ULIM (Universitatea Liber Internaţională din Moldova), UPS (Universitatea Pedagogică de Stat) “Ion Creangă” , UST (Universitatea de Stat din Tiraspol) şi Academia de Poliţie “Alexandru cel Bun”.
La sondaj au participat 70 de studenţi, aleşi în mod aleatoriu, reprezentînd diferite facultăţi şi diferiţi ani de studiu, originari din diverse localităţi ale republicii. Sondajul a fost unul deschis, anonim, conţinînd cinci întrebări:
- Cum credeţi, de ce tinerii sunt cei mai puţini numeroşi la vot?
- După părerea Dvs., la următoarele alegeri locale tinerii vor participa mai activ la vot? De ce?
- Dacă nu, care în opinia Dvs. ar fi soluţia?
- Cum pot fi tinerii motivaţi să participe la vot?
- Cum poate fi auzită vocea tinerilor?
În urma evaluării chestionarelor am dedus următoarele probleme: că tinerii nu au încredere în actualii candidaţi la alegeri, nu văd calea spre viitor, ei doresc să fie informaţi, apreciaţi, doresc ca prezenţa la vot să fie obligatorie, şi, nu în ultimul rînd, doresc asigurarea cu locuri de muncă.
De ce tinerii sunt cei mai puţini numeroşi la vot?
Tinerii reprezintă un potenţial considerabil al dezvoltării societăţii, potenţial, care din păcate în Republica Moldova nu a fost valorificat până în prezent. Din această cauză, tinerii devin tot mai pesimişti şi mai rezervaţi în ceea ce priveşte viitorul lor în Moldova, conform datelor BOP din Noiembrie 2006[12], la întrebarea: „Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau merg într-o direcţie greşită?”, 48,7% dintre tineri au răspund că direcţia este greşită.
Fiind primii afectaţi de ulterioarele evoluţii sau involuţii din domeniul economic, social şi politic, tinerii ar trebui să riposteze prin votul lor, însă la noi, este exact invers, tinerii nu participă la vot. Astfel, în mai multe chestionare am găsit ideea că: “prin nereprezentarea la vot tinerii răspund la neadevăr”.
Deasemenea, în urma sondajului efectuat de mine, principalele cauze identificate, din cauza cărora tinerii nu se prezintă la urne în ziua alegerilor, au fost lipsa de încredere în actualii candidaţi la alegeri (34,2%), indiferenţa (24,2%), tinerii sunt plecaţi peste hotare (15,7%), nu au încredere că votul lor este în stare să schimbe lucrurile (15,7%), neinformarea tinerilor despre viaţa politică a statului, a platformelor electorale a partidelor concurente, lipsa culturii politice (11,4%). (Vezi SCEMA 1).
În această ordine de idei puteţi observa că 58% dintre tineri au invocat şi alte motive din cauza cărora nu se prezintă la urnele de vot. (Vezi SCEMA 2). Tinereţea fiind asociată şi cu distracţia, mulţi dintre tineri nu merg la vot, deoarece ziua votării este duminica (4,2% din 70 de respondenţi), ziua de odihnă, în care studenţii se odihnesc sau se distrează fiind preocupaţi de alte probleme mai stringente, şi consideră că este o pierdere de timp să faci drum dus-întors pînă la secţia de votare, mai ales cînd timpul de afară este posomorît.
Însă cu toate că alţii uită, le este lene să meargă la vot sau nu conştientizează importanţa acestui eveniment, m-a bucurat mult că s-au găsit şi aşa tineri care au spus că numai ei merită să fie aleşi (1,4% din 70 respondenţi). Să fie oare ei candidaţii care vor aduce speranţa în viitorul prosper la ei în ţară a celorlalţi tineri din Republica Moldova?
La următoarele alegeri locale tinerii vor participa mai activ la vot? De ce?
La această întrebare s-a conturat un răspuns foarte pesimist. Majoritatea tinerilor sunt lipsiţi de speranţă. Mulţi dintre ei consideră că votul lor nu este în stare să schimbe evoluţia lucrurilor, iar conducerea îşi aduce aminte de tineri foarte rar, fapt ce le sporeşte doza de neîncredere în politică.
În Moldova, tinerii încearcă să-şi rezolve probleme prin eforturi proprii, neaşteptînd ajutorul conducerii. Ei pleacă peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune, deoarece autorităţile publice nu creează condiţii pentru ca tinerii să-şi poată construi un viitor sigur, aici, acasă. Conform datelor BOP din noiembrie 2006[13], tinerii cu vîrsta cuprinsă între 18-29 ani, în proporţie de 77,4% nu prea şi deloc nu sunt mulţumiţi de ceea ce face conducerea ţării în domeniul asigurării tinerilor cu locuri de muncă. (Vezi SCEMA 3). Promovarea tinerilor în politică şi respectarea promisiunilor de către conducerea ţării au fost menţionate ca fiind unele dintre cauzele care ar putea motiva tinerii cel mai mult să participe la vot.
Soluţia?
Întotdeauna tineretul a fost promotorul schimbărilor pozitive şi al progresului.
Ghidîndu-mă de această afirmaţie, mi-am propus să întreb tinerii ce soluţii viabile văd ei pentru implicarea cît mai activă a semenilor lor la vot. Încă o dată m-am convins de faptul că tinerii noştri sunt ingenioşi, şi că ar trebui priviţi ca o forţă în consolidarea viitorului prosper al Moldovei şi nu ca o problemă în plus de gestionat. Pentru acest lucru ar trebui să li se faciliteze exprimarea ideilor şi opiniilor. (Vezi SCEMA 4)
Astfel, soluţiile identificate au fost 34,2% aprecierea tinerilor. Tinerii consideră că ar putea fi apreciaţi prin acordarea diferitor facilităţi/burse pentru cei ce realizează anumite reuşite, prin asigurarea tinerilor absolvenţi cu locuri de muncă, prin asigurarea tinerilor cu spaţiu locativ, şi prin promovarea tinerilor în politică.
Alte 18,5% dintre tineri cred că soluţia pentru a merge la urnele de vot este schimbarea conducerii. Dar, îşi pun oare tinerii întrebarea: „Cine trebuie să schimbe actuala guvernare dacă ei nu au încredere în ea şi nu o susţin?”. Într-adevăr, tinerii ar dori schimbarea guvernării, ceea ce demonstrează şi datele BOP din noiembrie 2006[14], unde numai 20,7% dintre tineri cu vîrsta cuprinsă între 18-29 ani, au răspuns că în prezent în republica Moldova, există cel puţin un partid sau o formaţiune politică care le reprezintă interesele.
Alte 15,7% dintre tineri cred că informarea lor este soluţia. Tinerii îşi doresc să fie informaţi despre viaţa politică a ţării şi să fie implicaţi în cît mai multe proiecte, seminare, conferinţe unde s-ar discuta problemele actuale ale Republicii Moldova. De asemenea unii tineri cred că soluţia este în educarea civică (5,7% dintre respondenţi) şi patriotică a cetăţenilor încă din băncile şcolii, ca mai apoi să fie educaţi în acelaşi stil ca universitate.
O altă soluţie propusă a fost inaugurarea cabinelor de vot pentru studenţi în cadrul instituţiei superioare de învăţămînt unde îşi fac studiile (1,4%), iar alţii au mers şi mai departe propunînd introducerea unei legi ce ar obliga tinerii să meargă la vot (7,1%). Unii studenţi, dornici de a se odihni duminica, cred că tinerii ar merge la vot dacă ziua votării ar fi în cursul săptămînii, iar dacă ar mai fi remuneraţi pentru faptul că au votat (4,2%), tinerii ar fi primii la urmele de vot în ziua alegerii.
Cum pot fi tinerii motivaţi să participe la vot?
Realizarea campaniilor de informare a fost considerată drept o motivaţie puternică pentru 37,5% dintre tineri. Tinerii au venit cu diverse idei a campaniilor de informare. Una, care putea fi regăsită în majoritatea chestionarelor, este că tinerii trebuie încurajaţi să participe la vot prin informarea lor că votul fiecărui din ei contează şi este important pentru viitorul ţării. Tinerii trebuie să ştie că au un cuvînt de spus şi că sunt o putere în societate.
Mai mult ca atît, ei ar fi motivaţi dacă guvernanţii şi-ar păstra toate promisiunile şi ar realiza o schimbare spre bine în societate (22,5%). Adică ar merge la vot, dacă totul ar merge bine, dar atunci cînd totul merge rău? Cui îi revine sarcina de a face o schimbare cînd totul merge rău?
Ar fi ideal dacă tinerilor li s-ar oferi diferite înlesniri, spaţii locative pentru tinerele familii etc. Unii tineri consideră că diverse dezbateri publice, mese rotunde unde s-ar aborda problema neimplicării tinerilor, i-ar motiva pe ei şi pe alţi semeni de-ai lor să participe la vot.
Precum şi spiritul tinerilor, motivaţiile lor pot fi diverse. Totul depinde de interesele personale a fiecărui. Locurile de muncă sunt puţine şi insuficient plătite. Tinerilor li se pretinde experienţă la angajare. Lipsesc perspectivele. Prin urmare, tinerii nu au altă soluţie decît să plece peste hotare, de cele mai multe ori ilegal. În marea majoritate tinerii consideră că anume promovarea tinerilor în politică (5%) şi asigurarea tinerilor cu locuri de muncă (45% din altele) şi i-ar putea motiva să participe mai activ la vot.
Printre alte motivaţii menţionate au fost: activitatea diferitor ONG ce i-ar putea motiva să participe mai activ, lecţii de educaţie civică începînd din şcoală pînă la universitate inclusiv, adoptarea unui cadru legislativ în domeniul de tineret etc. (Vezi SCEMA 5)
Cum poate fi auzită vocea tinerilor?
În ciuda situaţiilor foarte diferite, tinerii împărtăşesc valori şi dificultăţi asemănătoare, iar deseori vorbesc într-o singură voce: ei îşi doresc visele şi aşteptările împlinite.
Ei consideră că mass-media este cel mai eficient mijloc unde vocea lor ar putea fi auzită (78%) şi percepută de către autorităţile publice, însă cu mare înverşunare şi-ar dori să existe cît mai multe întîlniri tet-a-tet cu politicienii de la conducerea ţării (4,2%).
Fiind tineri şi rebeli, unii cred că anume prin greve, mitinguri, proteste şi adunări vocea tinerilor este auzită cel mai bine (17,1%). De asemenea au fost menţionată ideea creării unui partid studenţesc (4,2%). (Vezi SCEMA 6)
Nu contează prin ce modalitate, inumană să nu fie, important este ca vocea tinerilor să răzbată la urechile guvernanţilor şi să-i convingă de problemele cu care se confruntă tinerii.
Astăzi, cu toate că mulţi tineri par lipsiţi de orice speranţă în viitor şi se refugiază în indiferenţă şi dezămăgire, mai există cîteva modele dinamice de participare ale tinerilor. Vorbesc despre Centrele de Resurse pentru Tineri, Consiliile Locale, Clinicile prietenoase ale tinerilor, diverse organizaţii şi ONG-uri de tineret, care s-au dovedit a fi de succes, deoarece acestea asigură o reală participare la nivel local şi chiar naţional a tinerilor. Dar dacă există acestă categorie, de ce totuşi situaţia la nivelul întregii ţări este atît de dramatică?
Aceste modele de reprezentare şi participare a tinerilor reprezintă „scheletul” unui sistem funcţionabil de implicare a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, unicul lucru care ne lipseşte este „musculatutra”. Cum am putea să ne antrenăm” muschulatura” şi să devenim mai puternici în acest domeniu?
Pentru realizarea acestui fapt este nevoie de eforturi conjugate, pentru că domeniul tineretului este unul complex , iar pentru a dezvolta o politică în domeniu, e nevoie de participarea mai multor ministere. Din păcate, lipseşte o structură care ar coordona acest proces.
Autorităţile ar trebui să sprijine activităţile şi politicile care se dezvoltă şi se implementează în prezent de către tineretul activ al Republicii Moldova, şi ar trebui să colaboreze cu acesta, pentru a „molipsi” şi pe ceilalţi tineri de activismul social. Tinerii ar trebui trataţi de indiferenţă prin apreciere şi încurajare. Implicarea tinerilor în politică astăzi, va permite un viitor mai prosper mîine.
În acest sens, conducerea ţării ar trebui să le asculte ideile şi opiniile lor. Nu este uşor, deoarece este vorba despre un grup eterogen, dar cu toate acestea părerile tinerilor trebuie luate mai mult în consideraţie de către autorităţi.
Astfel, viitorul prosper al Republicii Moldova este imposibil fără participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor. Tinerii trebuie să deprindă posibilităţle şi modelităţile necesare de a participa real la făurirea propriului lor viitor. Ei trebuie să se implice mai mult şi să utilizeze toate oportunităţile posibile, doar astfel tinerii vor face schimbarea.
[1] Tinerii Republicii Moldova, Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, 11 noiembrie 2003, http://www.statistica.md/statistics/dat/331/ro/TineriiRM_11noiem03.htm
[2] Strategia pentru tineret, Chişinău 2004, http://youth.md/index.php?id=34
[3] Barometrul de Opinie Publică, Noiembrie 2006, pag. 43
[4] BOP din Februarie 2005, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=23
[5] BOP din Martie 2006, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=28
[6] BOP din Noiembrie 2006, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=29
[7] ibidem
[8] Extras din Interviul cu Andre-Jaque Dodin, Şeful Direcţiei Secretariatului Directoratului pentru Tineret şi Sport al Consiliului Europei. Buletinul Informativ „Pentru Tineri, Pentru Moldova”, Nr.2, Octombrie 2006, pag. 2
[9] http://www.alegeri2005.md/chisinau07/
[10] http://www.cec.md/i-ComisiaCentrala/main.aspx?dbID=DB_a162
[11] „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2006”, IDIS Viitorul, http://www.viitorul.org/newsview.php?l=ro&idc=132&id=535
[12] BOP, noiembrie 2006, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=29
[13] BOP, noiembrie 2006, http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=29
[14] Ibidem