Administrație publică

Romania

Spania

Luxemburg

Franta

Alegerea conducatorului

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. [7]

Coroana Spaniei este ereditară pentru succesorii Majestăţii Sale, Don Juan Carlos 1 de Bourbon, moştenito-rul legitim al dinastiei istorice. Succesiunea la tron va urma ordinea stabilită de primul născut şi de repre-zentare, fiind preferată linia anterioară celei posterioare; in cadrul aceleiaşi linii de rudenie, cel mai aproape în grad este preferat celui mai îndepărtat; In cadrul aceluiaşi grad, bărbatul, femeii şi in caz de acelaşi sex„ cel mai mare ca vârstă. Prinţul moştenitor, de la naştere sau de la data când se produce faptul care îl aduce în aceasta funcţie, va avea rangul de Principe de Asturias şi celelalate titluri tradiţionale succesorului Coroanei Spaniei. Dacă toate liniile care au dreptul la succesiune sunt stinse, Parlamentul va desemna la succesiunea Coroanei pe cel ce reprezintă cel mai bine interesele Spaniei. [10] Când regele este minor, tatăl sau mama regelui şi in lipsa acestora, ruda majoră cea mai apropiată va succeda la coroană, conform unei ordini stabilite de Constituţie, îşi asumă imediat regenţa pe care o exercită pe toată durata minorităţii regelui. [11]

Coroana Marelui Ducat este ereditară în familia Nassau, potrivit Pactului din data de 30 iunie 1783, articolului 71 din Tratatul de la Viena din data de 9 iunie 1815 și articolului 1 din Tratatul de la Londra din data de 11 mai 1867. [13]

Președintele Republicii este ales cu o majoritate absolută a voturilor exprimate. Dacă aceasta nu se obține la primul vot, se organizează un al doilea vot, în a 14-a zi de la primul scrutin. La al doilea vot se pot prezenta doar cei doi candidați care, după eventuala retragere a celor mai bine plasați candidați, au obținut cel mai mare număr de voturi la primul tur.Procesul de alegere a Președintelui începe prin convocarea acestor alegeri de către Guvern. [16]

Depunerea juramantului

Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spiritualăşi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!". [8]

Regele, în momentul în care este proclamat de Parlament, prestează jurământul de credinţă faţă de func-ţiile sale, de a respecta şi a face să fie respectată Con-stituţia şi legile, precum şi drepturile cetăţenilor şi ale comunităţilor autonome. Prinţul moştenitor, la majorat, şi regentul sau regenta în momentul în care îşi preiau funcţiile, prestează acelaşi jurământ, ca şi jurământul de fidelitate faţă de rege. [12]

Marele Duce de Luxemburg devine major la împlinirea vârstei de 18 ani. Atunci când urcă pe tron, acesta depune, cât mai repede posibil, în prezența Camerei Deputaților sau a unei delegații desemnată de aceasta, următorul jurământ: 2. „Jur să respect Constituția și legile Marelui Ducat de Luxemburg, să păstrez independența națională și integritatea teritoriului, precum și libertățile publice și individuale. ” [14]

Durata mandatului

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. [9]

În cazul în care, la moartea Marelui Duce, succesorul acestuia este minor, regența este exercitată potrivit Pactului cu privire la Familie. 1 Constituția Marelui Ducat de Luxemburg a fost adoptată în 17 octombrie 1868. A fost revizuită și amendată în 1948, 1956, 1972, 1979, 1983, 1988, 1994, 1996, 1998, 1999, 2000, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 și în 12 martie 2009. [15]

Președintele Republicii este ales pentru un mandat de cinci ani, prin sufragiu universal.

Nicio persoană nu poate exercita mai mult de două mandate consecutive. Modalitățile de aplicare a prezentului articol sunt stabilite prin lege organică.[17]