Administrație publică

Pentru satisfacerea factorilor motivatori se utilizează atât tehnici de motivare fi­nanciare, cât şi nonfinanciare.

În acest scop se utilizează „programe de recunoaştere" în vederea stimulării non­financiare. Pentru ca un asemenea program să fie în continuare „proaspăt" şi eficient, trebuie să evaluezi periodic ce merge bine şi ce nu merge aşa de bine în acest pro­gram.

Indicatori că programul pe care îl foloseşti ar putea avea nevoie de o evaluare sunt:

• lipsa de încântare; dacă energia pentru acest program a dispărut, astfel că nimeni nu mai vorbeşte despre el, despre persoanele care au fost recompensate cu acest pro­gram, despre rezultate, despre premiile puse în joc, atunci o evaluare a programului este necesară.
• participarea scăzută; dacă odată cu trecerea timpului din ce în ce mai puţini angajaţi (şi manageri) participă la acest program, este un semn clar că interesul pentru acest program este în continuă scădere. Un program de recunoaştere bun devine tot mai puternic cu trecerea timpului, iar angajaţii se simt onoraţi să participe la acest program; recunoaşterea primită este valorificată.
• glume şi plângeri; dacă în loc să fie o sursă de mândrie, angajaţii fac glume pe seama programului de recunoaştere, iar cei care participă la el nu sunt onoraţi de acest lucru, este clar momentul să reevaluaţi scopul, credibilitatea şi mecanica acestui pro­gram.

În literatura de specialitate sunt cunoscute şi alte tehnici de motivare nonfinanciare. Iată câteva dintre ele:

1. Consultaţi angajaţii. Cereţi sugestiile angajaţilor cu privire la programele organizaţiei, cum pot fi îmbunătăţite sau ce alte programe sau servicii noi pot fi pres­tate. Nu este destul doar să ascultaţi sugestiile şi ideile angajaţilor, să şi încercaţi sa le puneţi în practică.
2. Asiguraţi o bună comunicare în organizaţie. Informaţi permanent angajaţii de­spre orice schimbări în organizaţie, oportunităţile de dezvoltare etc. Nu uitaţi: o bună comunicare este cheia unei bune echipe.
3. învăţaţi să delegaţi responsabilităţile. A delega înseamnă a încredinţa o re­sponsabilitate şi autoritate angajatului pentru ca el să îndeplinească o sarcină. Delegarea vă economiseşte o groază de timp şi îi permite angajatului să-şi asume un rol mai mare în activitatea pe care o desfăşoară, ceea ce înseamnă satisfacţie profesională şi motivare.
4. Recompensaţi atunci când observaţi. O lecţie importantă ce trebuie însuşită de conducători, este să se concentreze asupra comportamentului angajatului şi nu asupra personalităţii sale. Performanţa la locul de muncă trebuie apreciată după acţiunile întreprinse de angajat şi nu după popularitatea sa în colectiv.
5. Recompensaţi imediat după ce observaţi. Aceasta arată angajaţilor ce atitudini sau acţiuni ale angajaţilor le apreciaţi. Cu cât mai puţin timp trece de la activitatea întreprinsă de angajat până la lauda sau recompensa din partea dvs., cu atât mai clar le va fi angajaţilor că anume aceste acţiuni/ atitudini/ comportamente sunt promovate în organizaţie.
6. Acordaţi atenţie evaluării performanţelor angajaţilor. Gândiţi-vă cum apreciaţi activitatea angajatului: stabiliţi obiective clare, stabiliţi indicatori sau modalitatea de verificare dacă aceste obiective au fost atinse, supraveghere etc.
7. Stabiliţi obiective clare. Obiectivele trebuie să fie: specifice, măsurabile, ac­ceptabile, realiste, realizabile, dezvoltând capacităţile, să ofere recompensă celor care le implementează.
8. Arătaţi-le angajaţilor cum contribuie munca lor la succesul organizaţiei. Angajaţii încearcă adesea satisfacţie atunci când înţeleg că munca lor contează. Pentru a ajunge la o astfel de înţelegere, scopurile organizaţiei trebuie comunicate angajaţilor, trebuie monitorizat progresul în atingerea acestor scopuri şi trebuie sărbătorite atunci când au fost atinse.
9. Recompensaţi realizările. Acest pas foarte important este deseori uitat. Unii conducători, mai ales acei noi, de obicei, îşi concentrează eforturile asupra la „a face cât mai mult," aceasta însemnând identificarea şi rezolvarea problemelor. Conducătorii cu experienţă înţeleg că identificarea şi recompensarea găsirii acestor soluţii sunt la fel de importante ca şi soluţia în sine. Dacă succesele nu sunt recu­noscute şi recompensate, angajaţii devin frustraţi, sceptici şi chiar cinici vizavi de eforturile organizaţiei.
10. Lăsaţi angajaţii să afle despre performanţele lor. Lăsaţi clienţii să vorbească despre succesele organizaţiei. Dacă angajaţii lucrează direct cu beneficiarii, atunci invitaţi-i pe aceştia din urmă să le vorbească despre lucrurile bune şi importante pe care le fac.