Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune in pericol stabilitatea institutiilor statale.
Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui castig necuvenit. Ea presupune :
- abuzul de putere in exercitarea atributiilro de serviciu ;
- frauda ( inselaciunea si prejudicierea unei alte persoane sau entitati ) ;
- utilizarea fondurilor ilicite in finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale ;
- favoritismul ;
- instituirea unui mechanism arbitrar de exercitare a puterii in domeniul privatizarii sau achizitiilor publice ;
- conflictul de interese ( prin angajarea in tranzactii sau dobandirea unei pozitii sau unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul si indatoririle oficiale ).
Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia semnata de Romania la data de 27 ianuarie 1999 defineste coruptia, in cele doua modaliatati de savarsire, active si pasiva:
- Coruptia activa : “ promisiunea , oferirea sau darea cu intentie, de catre orice persoana, direct sau indirect a oricarui folos necuvenit, catre un functionar public, pentru sine ori pentru altul, in vederea indeplinirii abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale”.
- Coruptia pasiva : “ solicitarea ori primirea cu intentie de catre un functionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, in vederea indeplinirii sau abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale”.
- Potrivit conventiei, aceste fapte constituie coruptie daca sunt savarsite de functionaroi publici nationali, functionari publici straini, parlamentarii nationali, straini si ai adunarilor parlamentare internatioanle, functionarii internationali, precum si de persoane care reprezinta organizatii internationale. De asemenea, coruptia priveste atat sectorul public, cat si cel privat.
In conformitate cu Legea nr. 78/8.05.2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, infractiunile de coruptie sunt :
- Luare de mita ( art.254 din Codul penal );
- Darea de mita (art.255 din Codul penal );
- Primirea de foloase necuvenite ( art.256 din Codul penal );
- Traficul de influenta ( art.257 din Codul penal ).
Sunt considerate infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie :
- Stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala , a bunurilor apartinand agentilor economici la care satatul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiuni de privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale, or a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savarsite de cei care au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare ;
- Acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante ;
- Utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care a fost acordate.
În administraţia publică, subiecţii actelor de corupţie sunt funcţionarii publici, cărora li se acordă permanent sau provizoriu, în virtutea legii, prin numire, prin alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii, în vederea exercitării funcţiilor într-un serviciu public sau într-o altă instituţie. Corupţia şi lipsa standardelor etice din cadrul funcţiei publice ameninţă administraţia publică în ceea ce priveşte consolidarea credibilităţii funcţiei publice şi a instituţiilor democratice în faţa propriilor cetăţeni şi contribuie, de asemenea, la agravarea sărăciei şi la slăbirea sistemului de servicii prestate cetăţenilor.
Tipuri de corupţie în administraţia publică
În România există trei căi de manifestare a corupţiei şi astfel întâlnim:
- Corupţia indirectă;
- Corupţia directă;
- Micile atenţii.
Primul tip, coruptia indirectă este mijlocită prin forme (relaţii şi reţele) clientelare.
Coruptia directa nu presupune un factor mediator precum o relaţie anterioară între participanţi sau o recomandare. Cele două părţi negociază preţul mitei asemenea unei tranzacţii pe piaţa liberă. Totuşi un asemenea tip de corupţie este considerat mult mai rar sau aproape imposibil de către funcţionarii publici.
Un al treilea tip de corupţie îl constituie micile atentii. Acestea sunt de cele mai multe ori dezincriminate în percepţia funcţionarilor şi a oamenilor de afaceri; nu sunt considerate fapte de corupţie. Consideram că, prin aceste gesturi, se încearcă a se câştiga funcţionarului.bunăvoinţa
Cauzele fenomenului de corupţie. Măsuri necesare pentru prevenirea şi combaterea acestora
Pentru ca prevenirea şi combaterea fenomenului de corupţie să fie eficientă, este necesară concentrarea pe înţelegerea cauzelor profunde ale diferitelor manifestări ale actelor de corupţie, precum şi pe găsirea unor metode de eliminare sau de diminuare a acestui fenomen.
Masuri:
√ Un cadru legislativ incoerent şi insuficient, necorelat cu măsuri manageriale eficiente care să reducă riscul de a ceda tentaţiilor corupţiei
În acest sens se recomandă eliminarea lacunelor legislative şi a neclarităţilor ce sunt interpretate ca fiind sursa potenţială de ineficienţă sau de limitare a efortului de combatere a corupţiei, precum şi corelarea legislaţiei anticorupţie cu restul sistemului actelor normative.
√ Condiţiile de muncă
√ Lipsa transparenţei şi a comunicării în sectorul public
Transparenţa, una dintre premisele necesare asigurării unei administraţii eficiente, derivă din dreptul constituţional al cetăţeanului la informaţie. În acest sens, se recomandă ca funcţionarii publici, potrivit competenţelor şi responsabilităţilor ce le revin, să promoveze un sistem mai transparent de luare a deciziilor, precum şi o informare corectă a cetăţenilor asupra problemelor de interes personal.
√Existenţa unui anumit grad de politizare a administraţiei
Într-o administraţie compusă din funcţionari subordonaţi unui partid poate apărea tendinţa de nerespectare a libertăţilor publice şi de manifestare a unor acte de corupţie. Numai o administraţie compusă din funcţionari recrutaţi pe criteriul valoric poate rezista la diferitele influenţe ale grupurilor de presiune şi, implicit, fenomenului de corupţie.
√ Lipsa stimulentelor materiale şi morale
Există o corelaţie între nivelul salarizării unui funcţionar şi capacitatea acestuia de a rezista tentaţiilor corupţiei. Salariile mici îi determină pe funcţionarii publici să caute modalităţi prin care să le mărească. La aceasta se mai adaugă şi inexistenţa unui sistem de recrutare şi promovare bazat în mod exclusiv pe merite şi performanţe, care ar contribui la stabilitatea funcţionarului public şi la garantarea poziţiei acestuia. Atâta timp cât nivelul salarizării din administraţia publică nu se aliniază unor standarde decente, care să reflecte importanţa activităţii depuse şi să permită atragerea de funcţionari competenţi şi atâta timp cât eforturile nu se vor concentra în sensul implementării unui sistem de recrutare şi promovare în funcţia publică bazat pe merit, fenomenul corupţiei nu se va diminua.
√Atitudinea pasivă a cetăţenilor (lipsa unei societăţi civile active) în raport cu administraţia publică
Neimplicarea cetăţenilor în mod direct în identificarea şi sesizarea cazurilor de corupţie din administraţie favorizează perpetuarea acestui fenomen. Pentru asigurarea unei mai mari receptivităţi a cetăţenilor privind semnalarea şi sesizarea cazurilor de corupţie, este necesară realizarea unor contacte directe între aceştia şi instituţiile abilitate în combaterea ei şi a eventualelor bariere administrative. Pe lângă acestea, este indispensabilă şi asigurarea accesului cetăţenilor la informaţii, pentru a le permite acestora să observe eventualele nereguli.
Proiectul: „Corupţia ne priveşte pe toţi!” - Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.01.11/AC 16 - Consolidarea sprijinului societăţii civile în lupta împotriva corupţiei
Scopul acestui studiu este de a contribui la măsurarea percepţiei cetăţenilor asupra fenomenului corupţiei din România şi de a propune o interpretare a datelor obţinute, din perspectiva eticii şi a integrităţii funcţionarilor publici. Studiul propune totodată identificarea rolului cetăţenilor în prevenirea faptelor de corupţie.
Studiul a fost realizat prin anchetă pe bază de interviu, informaţiile obţinute din chestionare fiind completate cu date din fişele de observaţie ale monitorilor ). Astfel, în perioada 28 aprilie - 25 mai 2010, 30 de voluntari (monitori ai funcţiei publice) au aplicat 1200 de chestionare în cele 5 judeţe implicate în proiect (Cluj, Dolj, Harghita, Ilfov şi Neamţ) şi în municipiul Bucureşti – sectorul 6. Chestionarele au fost aplicate la sediile instituţiilor partenere în proiect (primării şi consilii judeţene) din 11 localităţi: Cluj-Napoca, Dej, Craiova, Poiana Mare, Buftea, Otopeni, Bucureşti – Primăria Sector 6, Băile Tuşnad, Vlăhiţa, Piatra Neamţ şi Roman.
Chestionarul a surprins aspecte care să reflecte opinia cetăţenilor cu privire la cauzele care generează corupţia şi propunerile acestora de prevenire şi combatere a corupţiei, pe baza cunoştinţelor despre fenomenul corupţiei şi amploarea acestuia în România. Chestionarul are patru părţi şi întrebări preponderent închise, ultima parte fiind cea de date socio-demografice şi de identitate ale chestionarului şi ale operatorului de teren: interacţiune, cunoaştere, percepţie şi practici. Pornind de la premisa că cetăţenii care interacţionează mai des cu instituţiile şi autorităţile locale sunt mai informaţi cu privire la activitatea şi atribuţiile acestora şi sunt mai activi din punct de vedere civic, am considerat că aceştia au o imagine mai bine conturată cu privire la practicile de corupţie. Gradul de cunoaştere a fenomenului corupţiei este măsurat prin întrebări referitoare la exemple din localitate, instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, tipuri de infracţiuni şi acte de corupţie, consecinţe şi efecte ale acesteia şi surse credibile de oferire a informaţiilor despre corupţie. Percepţia cetăţenilor cu privire la corupţie este stabilită pe baza unor întrebări referitoare la imaginea pe care şi-au creat-o cetăţenii despre instituţiile publice în ceea ce priveşte nivelul de corupţie.
Judeţul Neamţ
Eşantionul din Neamţ este mai feminine (53,5% femei), cu persoane active în proporţie de 57% (48% salariaţi şi 9% întreprinzători particulari) şi cu doar 7% persoane în categoria 31-35, categoriile de vârstă de peste 36 de ani şi 25-30 de ani fiind proporţionale. Frecvenţa cu care aceştia apelează la instituţiile locale pentru a-şi rezolva problemele este scăzută, 38,5% dintre respondenţi vizitează serviciile publice deconcentrate cel puţin o dată la 2-3 luni şi 34% vizitează primăria. ONG-urile au fost solicitate de 93,5% dintre cetăţenii chestionaţi mai rar de o dată pe an sau deloc, la fel şi Instituţia Prefectului care este frecventată mai rar de un număr la fel de mare de cetăţeni (91%).
Imaginea de instituţie coruptă a instituţiilor centrale persistă, în mare şi foarte mare măsură, în percepţia a 88,2% dintre nemţeni. Instituţiile locale, primăria şi prefectura, sunt percepute ca fiind corupte de 70,6%, respectiv 60,2% dintre cetăţenii chestionaţi.
Imaginea angajaţilor instituţiilor urmează acelaşi şablon de încredere: 91% dintre cetăţeni consideră că angajaţii din instituţiile centrale sunt corupţi, spre deosebire de cei 70,4% care cred aceasta despre primărie şi 56,7% care îi văd pe angajaţii Instituţiei Prefectului ca fiind corupţi în mare şi în foarte mare măsură.
Atitudinea generală de neîncredere a cetăţenilor, uneori dusă la extrem, este prezentată şi într-una dintre observaţiilor monitorilor: „În general cetăţeanul este plictisit de această situaţie de corupţie din România şi, totodată, în cele mai multe cazuri, îşi exprima un sentiment de ură, de răzbunare faţă de funcţionarii publici (chiar şi faţă de cei care nu sunt corupţi).” (monitor Neamţ)
Studiul a relevat un grad mai scăzut de încredere a cetăţenilor în instituţiile central comparativ cu cele locale (primăria şi prefectura) şi instituţiile societăţii civile, fapt care sugerează o slabă cultură democratică, în care identificarea cazurilor de corupţie se realizează preponderent pe baza exemplelor din presă sau a cazurilor la nivel macro. Cetăţenii valorizează mai degrabă încrederea interpersonală şi valorile tradiţionaliste
Exemple de cazuri de corupţie în administraţia publică din România
1) Dosarul “Microsoft”
Dosarul „Microsoft” este un scandal de corupție din România în care DNA a cerut, în octombrie 2014, declanșarea procedurilor pentru urmărirea penală a 9 foști miniștri pentru presupuse fapte de corupție privind mai multe contracte de licențe Microsoft pentru școli, în valoare de sute de milioane de euro.
Dosarul a fost deschis după ce DNA a fost sesizată că în anul 2003, Claudiu Florică - șef al firmei Fujitsu Siemens România - împreună cu Khalil Abi Chanin - patronul firmei Romanel -, importatorul exclusiv al produselor LG și Nicolae Culacov - patronul Omnitech - au început acțiunile de influențare a factorilor de decizie din Guvernul României pentru a se încredința firmei FSC Austria, GesmbH contractul privind închirierea de licențe Microsoft pentru Guvernul României și instituțiile subordonate.
Conform DNA, persoanele anchetate ar fi pretins ca mită 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.
2) Dosarul "Retrocedarile ilegale" - Radu Mazare si Nicusor Constantinescu
O retea din care DNA spune ca face parte primarul Constantei, Radu Mazare, actualul presedinte al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, dar si alte 35 de persoane (angajati ai institutiilor publice, notari, oameni de afaceri, samsari de terenuri etc.) ar fi pagubit statul cu 114 milioane de euro prin retrocedarea ilegala a circa 100 de hectare de teren situat in Constanta.
3) Dosarul "Mita si trafic de influenta la Baia Mare" - Catalin Chereches
Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, este urmarit penal pentru luare de mita, trafic de influenta si operatiuni financiare incompatibile cu functia sa, a anuntat Directia Nationala Anticoruptie. Procurorii sustin ca edilul din Baia Mare a cerut si a primit bani de la 5 firme pentru a le favoriza in procedurile de achizitie publica organizate de primaria Baia Mare, la atribuirea contractelor si pe parcursul derularii lor.
4) Dosarul "Mita la Hidroelectrica 1" - Eugen Bradean
Eugen Bradean, fost membru in Directoratul Hidroelectrica, a fost condamnat pe 5 decembrie 2013 de Tribunalul Bucuresti la trei ani de inchisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare si luare de mita. Decizia nu este definitiva.El a fost condamnat in dosarul de mita in valoare de 1,4 milioane euro pentru incheierea unui contract de furnizare de energie de aproape 263 milioane euro.
Aceasta este cea mai mare mita din ultima perioada anchetata de DNA.
Eugen Bradean si-a recunoscut vinovatia in fata instantei, astfel incat dosarul sau s-a finalizat in mai putin de o luna de la trimiterea in judecata, scrie Agerpres. Bradean a primit o reducere cu o treime din pedeapsa, si anume trei ani pentru complicitate la luare de mita si doi ani pentru complicitate la dare de mita, ambele cu suspendare, pe o perioada de incercare de opt ani. Instanta a decis pe 5 decembrie 2013 si eliberarea imediata a lui Eugen Bradean, care se afla in arest din 23 octombrie. Decizia instantei nu este definitiva, ea poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti.
5) Dosarul "Frauda cu fonduri ale Parlamentului European" - Anne-Rose-Marie Juganaru
Anne-Rose-Marie Juganaru este urmarita penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie din iulie 2012 in cazul fraudei cu fonduri ale Parlamentului European in care este acuzat si Adrian Severin. Anne-Rose-Marie Juganaru este acuzata de complicitate la folosirea de documente false in urma carora au fost obtinute pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene, in calitate de asistenta a europarlamentarului Adrian Severin. In martie 2013, Juganaru a fost numita in functia de secretar de stat la Ministerul Mediului printr-o decizie a premierului Victor Ponta.
Concluzie
In concluzie, coruptia reprezinta un fenomen actual in Romania care afecteaza tot mai multi oameni, indiferent daca vorbim de o forma mai mica de coruptie cum ar fi “micile atentii” sau de o forma mai mare de coruptie cum ar fi darea de mita, coruptia trebuie stopata.
In ultimii ani din Romania, numarul proiectelor anti-coruptie au crescut, astfel incat am ajuns la rezultate mult mai bune decat cele din anul 2010 cand a fost realizat proiectul: „Corupţia ne priveşte pe toţi!”.
Bibiografie:
- “Management Public în România”, volum coordonat de Mihai Păunescu, editura Polirom, Iaşi, 2008, pag.104-125
- http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/index.html
- http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2009/3iunie/index.html
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Dosarul_%E2%80%9EMicrosoft%E2%80%9D
- http://www.evz.ro/politica
- http://www.agenda21.org.ro/download/Studiu%20perceptia%20cetatenilor%20asupra%20coruptiei%20din%20institutiile%20publice.pdf